PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

INSTANTA JUDECATOREASCA

a.      Notiune

(1) organul imputernicit de lege sa rezolve un litigiu intervenit intre parti (include toate organele de jurisdictie);

(2) numai instantele judecatoresti (judecatorie ..) - sens consacrat si de Constitutie;

(3) organul in functiune - judecatorul, completul de judecata.

2. Rolul si pozitia instantei in procesul civil

chemata sa rezolve litigiile - rezolvarea cererii cu care a fost sesizata => 2 functii procesuale - cercetarea cauzei si solutionarea ei.;

judecatorul este independent si se supune numai legii si principiilor: contradictorialitatea, dreptul de aparare si disponibilitatea;

activitatea judecatorului - acte procedurale (rezolutii, incheieri, p-v etc).

3. Compunerea instantei

complet format din mai multi judecatori => principiul colegialitatii;

la judecatorii: - complete de 2 judecatori; exceptii (complet unic):

cereri introduse pe cale principala - pensii de intretinere, litigii patrimoniale pentru bunuri mobile sau sume de bani < 300.000 lei (daca nu este succesiune sau imparteala de bunuri), cereri privind inregistrarile de stare civila; cereri de orice fel referitoare la popriri, litigii de munca privind pretentiile banesti < 100.000 lei;

procese si cereri care se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta;

cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor referitoare la cauzele de la primele doua puncte;

tribunalele si curtile de apel - in prima instanta - in complete de 2 judecatori; apelurile si recursurile - in complete de 3 judecatori; la tribunale, in temeiul unor norme speciale este posibil ca activitatea jurisdictionala sa fie desfasurata si de un singur judecator (ex: judecatorul delegat pe langa Registrul Comertului);

la aceste instante, completele sunt alcatuite de catre presedintii instantelor sau de catre presedintii de sectii (dupa caz); completul este prezidat de catre - presedintele sau vicepresedintele instantei ori de catre presedintele sectiei (cand participa) ori de catre judecatorul desemnat de acestia.

la Curtea Suprema de Justitie - complete de 3 judecatori din aceeasi sectie (desemnati de catre presedintele sectiei); daca numarul nu se poate completa - se numesc judecatori si din alte sectii, de catre presedintele CSJ;

daca se judeca in Sectii Unite - trebuie sa ia parte cel putin ¾ din membrii in functie (decizie luata cu majoritatea celor prezenti);

presedintele prezideaza Sectiile Unite, iar la sectii orice complet - atunci cand participa; in lipsa sa - vicepresedintele Curtii sau presedintele de Sectie; judecatorii prezideaza prin rotatie.

principiul continuitatii - judecarea cauzei sa se faca de la inceput si pana la sfarsit de acelasi complet de judecata, intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea => in sistemul nostru, continuitate = hotararea sa fie pronuntata de aceiasi judecatori care au judecat fondul pricinii (daca nu - casarea hotararii);

normele care prevad compunerea sunt imperative => gresita compunere poate fi invocata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu; in cazul in care se admite exceptia, instanta de fond ia act prin incheiere, iar transferul de la un complet la altul se face de catre presedintele instantei (care va stabili si completul la care se transfera); daca presedintele nu este de acord cu transferul, sau daca completul desemnat constata ca primul complet era legal constituit, incheierea poate fi atacata cu apel sau recurs; daca reaua compunere se invoca in apel sau recurs, hotararea va fi casata in vederea rejudecarii.

4. Constituirea instantei

participarea, alaturi de completul de judecata a grefierului - care la CSJ este inlocuit de magistratul-asistent (se pot abtine sau pot fi recuzati, in principiu pentru aceleasi motive si in aceleasi conditii ca si judecatorii):

participa la sedinte conform programarii, indeplineste toate atributiile care ii revin in baza legii sau a regulamentului;

intocmeste citatiile si mandatele de aducere; completeaza borderourile si expediaza corespondenta; asigura citarea participantilor la proces si comunicarea hotararilor prin afisarea la usa instantei;

intocmeste (sub supravegherea judecatorului delegat) lucrarile de punere in executare a hotararilor;

executa si alte sarcini de serviciu date de conducerea instantei, inclusiv dactilografierea hotararilor.

participarea procurorului - cand legea prevede in mod expres obligativitatea concluziilor sale, sau atunci cand, in temeiul legii, porneste procesul civl, pune concluzii sau exercita caile de atac.

PARTILE

Pozitia procesuala a partilor

rol esential;

pozitie contradictorie pe tot timpul procesului.

Coparticiparea procesuala

mai multe persoane sa fie impreuna reclamante sau parate, daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza;

daca unul din coparticipanti achieseaza la hotararea pronuntata de prima instanta, coparticiparea va lua sfarsit in fata acesteia;

Clasificare

coparticipare subiectiva - existenta unei pluralitati de parti cu interese identice; poate fi activa, pasiva sau mixta (mai multi reclamanti, mai multi parati, sau mai multi reclamanti si mai multi parati).

coparticipare obiectiva - reunirea intr-un singur proces a mai multor cereri, intre aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti, daca intre aceste cereri exista o stransa legatura.

coparticipare facultativa - regula; raporturile dintre coparticipanti sunt guvernate de principiul independentei procesuale (actele de procedura, apararile sau concluziile unuia din coparticipanti nu pot nici folosi si nici dauna celorlalti; daca totusi efectele hotararii se intind si asupra celorlalti, numai actele utile isi intind efectele asupra celorlalti, nu si cele potrivnice)

coparticipare necesara - ex: este nula imparteala in care nu s-au cuprins toti copiii in viata la deschiderea mostenirii si descendentii fiilor predecedati;

in cazul obligatiilor solidare si indivizibile, efectele recursului/apelului facut de unul din coparticipanti se vor extinde si la partile care nu au declarat apel/recurs, sau al caror recurs/apel a fost respins fara a fi solutionat in fond; cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.

Conditiile necesare pentru a fi parte in proces

sunt conditiile de exercitare a actiunii (sa pretinda un drept, sa justifice un interes, sa aiba capacitate procesuala si calitate procesuala), care trebuiesc indeplinite cumulativ.

Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor

Drepturi

de a adresa cereri instantei;

de a participa la judecata pricinii;

de aparare, care implica: dreptul de a raspunde celeilalte parti si de a discuta toate problemele ridicate in proces, de a administra probe, de a cunoaste toate piesele dosarului si de a face copii dupa acestea, de a fi asistat de un avocat, de a recurge la un interpret;

dreptul de a conduce procesul penal personal sau prin mandatar;

dreptul de a recuza judecatorii, procurori, grefieri, magistrati-interpreti si exeprti;

dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata, in cazul castigarii procesului;

dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii;

Obligatii

sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege, sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc;

exercitarea drepturilor procedurale cu buna-credinta si potrivit scopului social‑economic in vederea caruia au fost recunoscute de lege (daca aceste doua elemente nu sunt respectate - abuz de drept - apreciat de catre instanta, iar uneori chiar de catre legiuitor; ex de abuz de drept: introducerea cu r-c a unei cereri vadit netemeinice, pentru a sicana, folosirea cu r-c a posibilitatii de a cere citarea paratului prin publicitate; sanctiuni - daca cererea este respinsa ca nefondata - acordarea de cheltuieli de judecata, daca dreptul procedural ajunge sa fie exercitat abuziv - sanctiuni mai complexe).

Participarea tertilor in procesul civil

posibilitatea partilor de a chema in proces alte persoane + posibilitatea    tertelor persoane de a interveni in proces in cazul in care au un interes;

A.     Interventia voluntara

= cererea unui tert de a intra intr-un proces pornit de alte parti, pentru a-si apara un drept propriu (interventia principala, agresiva) sau pentru a apara dreptul unei parti din proces (interventie accesorie).

interventia principala - sub forma cererii    de chemare in judecata, este indreptata impotriva ambelor parti din proces; intervenientul are o pozitie independenta, atat fata de reclamant, cat si fata de parat;

interventia accesorie - scop limitat, prin interventia lui nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el, ci pentru partea pentru care a intervenit in proces; intervenientul este subordonat partii in favoarea careia a intervenit.

cererea de interventie se poate face atat in fond, cat si in apel si in recurs si in toate materiile;

instanta trebuie sa asculte partile si tertul intervenient, iar apoi sa se pronunte asupra admisibilitatii in principiu a cererii;

instanta verifica: (1) daca tertul justifica un interes; (2) daca cererea sa are legatura cu cererea principala; (3) daca este admisibila si (4) daca este facuta in termen - in cazul cererii principale => incheiere, care NU se poate ataca decat o data cu fondul, are caracter interlocutoriu (instanta care a pronuntat-o nu mai poate reveni asupra ei); daca cererea a fost admisa, va fi comunicata partilor initiale, ca sa desfasoare actele procedurale in consecinta (aparari, intampinari, reconventionale);

natura diferita => consecinte:

renuntarea la judecata sau la dreptul pretins de catre reclamant sau achiesarea paratului la pretentiile reclamantului - nu influenteaza judecata cererii de interventie principala, insa cade interventia accesorie;

daca din cauza judecarii cererii de interventie se intarzie judecarea cererii principale - in cazul interventiei principale - se poate dispune disjungerea, in cazul celei accesorii - se judeca intotdeauna impreuna.

B.     Interventia fortata

oricare din parti poate sa cheme in judecata alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul;

cererea se comunica atat tertului (impreuna cu copie de pe cererea de chemare in judecata si de pe intampinare) cat si partii potrivnice; tertul => intervenient principal => hotararea ii va fi opozabila;

C.     Chemarea in garantie

partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar cadea in pretentii, cu o cerere in garantie sau in despagubire;

=> este admisibila nu numai in cazul drepturilor garantate legal sau conventional , ci si ori de cate ori partea care ar cadea in pretentii s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere in despagubiri; competenta este a instantei care judeca cererea principala, prin prorogare (deoarece cererea de chemare in garantie este o cerere incidentala)

cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata, si nu neaparat printr-o petitie separata; ea poate fi facuta de:

parat: odata cu intampinarea sau in prima zi de infatisare;

reclamant: pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante;

sanctiunea nedepunerii in termen: judecarea separata (daca partile nu consimt totusi sa se judece impreuna);

cererea trebuie comunicata tertului chemat in proces - termen pentru a depune intampinare si pentru a-si pregati apararea => devine parte, si va putea chema la randul sau pe cineva in garantie (sirul se opreste la 2 persoane);

scopul institutiei: posibilitatea chematului in garantie sa se apere (ceea ce nu ar putea face intr-un proces separat : exceptio mali processus + daca paratul pierde, se admite si cererea de chemare in garantie, rezolvandu-se printr-o hotarare ambele cereri);

cererea de chemare in garantie poate fi suspendata pana la rezolvarea cererii principale; solutia depinde de cea din cererea principala: daca cererea principala este admisa, se admite si cererea de chemare in garantie (daca este intemeiata), daca nu aceasta din urma se respinge ca lipsita de obiect sau interes; cel chemat in garantie NU este obligat direct fata de reclamant, deoarece intre ei nu exista raport juridic;

recursul/apelul declarat de chematul in garantie repune in discutie cererea principala; daca insa ambele cereri au fost respinse, insa se admite recursul reclamantului, se va rediscuta si cererea de chemare in garantie (fondul fiind susceptibil de revizuire)

D.    Aratarea titularului dreptului

paratul care detine pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru, va putea arata pe acela in numele caruia exercita dreptul sau detine lucrul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului;

sunt posibile urmatoarele situatii:

cel aratat se infatiseaza si recunoaste sustinerea paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial => titluarul ia locul paratului, acesta din urma este scos din judecata;

tertul se prezinta si recunoaste, dar reclamantul nu este de acord ca paratul sa fie inlocuit - in lit. - sa nu se modifice raportul procesual, daca insa se dovedeste ca tertul este titularul, sa se respinga cererea ca fiind gresit indreptata;

tertul se infatiseaza dar tagaduieste pretentiile paratului => tertul devine intervenient principal;

cel aratat, desi regulat citat, nu se infatiseaza => tertul devine intervenient principal.

E.     Reprezentarea judiciara a partilor in procesul civil

partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar.

F.      Reprezentarea judiciara procesuala a persoanelor fizice

mandatarul poate fi un avocat sau o persoana care nu are aceasta calitate (care insa nu poate pune concluzii decat prin avocat) => legiuitorul prefera reprezentarea prin avocat;

G.    Reprezentarea prin mandatar neavocat

justificarea calitatii de reprezentant - prin procura - inscris sub semnatura legalizata, iar mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii (chiar daca nu este specificat);

procura trebuie sa fie data pentru exercitiul dreptul de chemare sau de reprezentare in judecata; cel care are o procura generala poate sa reprezinte in instanta numai daca acest drept i-a fost dat anume; daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus - mandatul se presupune dat si pentru aceasta;

actele procesuale de dispozitie - procura speciala;

daca nu este avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat atunci cand sunt mandatari in pricinile sotului sau in ale rudelor pana la gradul al IV lea (la orice instanta daca este doctor sau licentiat in drept si numai la judecatorie daca nu au una din acele calitati);

daca renunta - obligat sa instiinteze cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea termenelor cailor de atac.

mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil, ci e valabil pana la retragerea de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului (exceptie de la dreptul comun la mandatului).

H.    Reprezentarea prin avocat

justificarea calitatii de reprezentant - tot prin procura, cu semnatura certificata potrivit legii avocatilor;

avocatul poate sa exercite orice cale de atac impotriva hotararii date, dar, actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi.

daca renunta la exercitiul profesiei sau este suspendat - trebuie sa asigure substituirea;

avocatul trebuie sa fie informat si capabil sa abordeze orice subiect, sa aprecize si sa combata orice raport de expertiza, sa poarte discutii cu specialistul pe terenul acestuia;

reprezentarea prin avocat nu este obligatorie daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege (parinti, tutore) sau dintr-o hotarare judecatoreasca (sechestrul judiciar);

raporturile cu clientul - complexe: este confidentul clientului, sfatuitorul si aparatorul clientului.

I.       Reprezentarea judiciara conventionala a persoanelor juridice

jurisconsultul - sustinerea intereselor in instanta, sa exercite caile de atac legale si sa ia orice alte masuri necesare pentru apararea intereselor persoanei juridice; delegatie;

daca nu exercita o cale de atac si => un prejudiciu pj - culpa jurisconsultului, daca a instiintat organele de conducere si din vina acestora nu a exercitat calea de atac - culpa org. de cond.; daca a retinut informatii sau a informat gresit org. de cond - cupla jurisconsultului;

se poate exercita si prin avocat.

J.      Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant

instanta acorda un termen pentru justificarea calitatii de reprezentant, iar daca intr-un termen nu se justifica - anuleaza cererea;

exceptia lipsei calitatii de reprezentant - poate fi invocata in orice stare a pricinii, iar actele - ratificate de catre titularul dreptului.

PROCURORUL

parte => formuleaza cereri, propune probe, invoca exceptii si pune concluzii, chiar daca nu a pornit el procesul civil.

Pornirea procesului civil

orice actiune, in afara de cele personale; asta nu inseamna si exercitiul imediat al acestora;

desi procurorul porneste procesul, titularul (sau cel care se pretinde titularul) dreptului subiectiv civil trebuie introdus in proces, si poate face uz de dreptul sau de dispozitie (renuntare la judecata sau la dreptul subiectiv sau tranzactia).

Participarea la judecata procesului civil

poate sa participe la orice proces, in oricare faza a acestuia; partile pot, in conditiile legii, sa il recuze;

daca insa nu participa la judecata cazurilor prevazute expres de lege, hotararea este casabila (punerea sub interdictie si ridicarea interdictiei, judecarea contestatiei impotriva comisiei medicale in cazul asistentei bolnavilor psihici periculosi, declararea disparitiei si a mortii, cereri in anulare, completare sau rectificare a inregistrarilor de stare civila etc;

daca este obligatorie participarea in fond - ramane obligatorie si pentru caile de atac.

Exercitarea cailor de atac

apelul, recursul, contestatia in anulare, revizuirea, recursul in interesul legii; toate in conditiile legii.

Cererea de a se pune in executare hotararile civile

poate sa participe la proces in orice faza, executarea silita este o faza => participa la executarea silita.

Ministerul Public supravegheaza respectarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.