INSTITUTIA SEFULUI STATULUI

INSTITUTIA SEFULUI STATULUI

1. Preliminarii

O persoana dobandeste calitatea de Sef de Stat prin alegeri directe de catre popor, prin alegere de catre un corp de electori care, la randul lor au fost alesi de cetatenii cu drept de vot (vezi SUA), prin alegeri de catre puterea legiuitoare (Parlament) sau pe cale ereditara (monarhie).

Seful statutului poate fi concomitent si seful Guvernului. Intr-o asemenea situatie se gasesc Statele Unite ale Americii, Brazilia, Mexic, unde Guvernul practic nu este organizat ca o structura juridica, nu are personalitate juridica, totul se realizeaza prin intermediul "sefului executivului".

In Romania, institutia Sefului statului a avut o evolutie aproape ca si in celelalte state europene vecine .

2. Atributiile sefului statului

A. In diferite state. Potrivit reglementarilor constitutionale proprii in fiecare stat, seful statului indeplinste atributii mai vaste ori mai restranse. Poate numi Guvernul fara acordul Parlamentului si-l poate demite; poate dizolva Parlamentul. Este garantul separatiei puterilor in stat, asigurand functionarea normala si continua a puterilor publice,ori alte asemenea atributii.

In majoritatea statelor se recunoaste sefului statului apartenenta la puterea executiva, stransa legatura intre seful statului si Guvern, obligatia ca unele acte ale sefului statului sa fie contrasemnate de seful Guvernului sau de un al membru al Guvernului (art. 58 din Constitutia Germaniei) sau in cazul Japoniei "toate actele imparatului care se refera la chestiuni de stat au nevoie de avizul si aprobarea Cabinetului (Guvernului) iar Cabinetul isi asuma responsabilitatea acestora (art. 3 din Constitutia Japoniei). Exista unele state, regate sau republici parlamentare unde institutia sefului statului este una pur protocolara, reprezinta un simbol al poporului (Italia, Austria, Suedia). In majoritatea cazurilor sefului statului ii este data misiunea de promulgare a legilor. Exista si state suverane unde institutia sefului statului este una delegata precum Canada, Australia, Noua Zeelanda care se caracterizeaza prin recunoasterea Coroanei Britanice ca fiind Capul statului, iar reprezentantul Reginei exercita efectiv functia de sef al statului sub diferite denumiri precum cea de Guvernator general .

B. Atributiile sefului statului in Romania potrivit Constitutiei din 1991

Presedintele Romaniei are atributii in raporturile cu puterea legislativa, executiva si cea judecatoreasca. El reprezinta statul roman in relatiile internationale si incheie tratate in numele Romaniei, pe care le supune spre ratificare Parlamentului in 60 de zile de la semnare. Presedintele este garantul Constitutiei, indeplineste o functie de mediere intre puterile statului si intre stat si societate, este comandantul fortelor armate si presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Presedintele Romaniei are una sau mai multe atributii in raport cu fiecare putere:

a)          in raport cu puterea legislativa - ii revin urmatoarele misiuni:

a)                       promulgarea legilor;

b)                      poate cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii unei legi inainte de a fi promulgata;

c)                      poate dizolva Parlamentul, o singura data intr-un an in masura in care acesta nu a acordat vot de incredere Guvernului intr-un interval de 60 de zile de la prima solicitare, dar dupa cel putin doua solicitari si dupa consultari obligatorii cu presedintii celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare;

d)                      adreseaza mesaje Parlamentului;

a)          in relatia cu Guvernul si alte autoritati publice

a)                       desemneaza candidatul pentru functia de prim-ministru;

b)                      numeste Guvernul pe baza votului de incredere dat de Parlament;

c)                      elibereaza din functie si numeste membri ai Guvernului la propunerea primului-ministru;

d)                      consulta Guvernul cu privire la problemele urgente ale tarii;

e)                       participa si prezideaza sedintele de Guvern unde se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii etc.

a)         in relatia cu puterea judecatoreasca:

a)                          numeste judecatorii, altii decat cei stagiari, pe baza propunerilor Consiliului Superior al Magistraturii;

b)                         in numele Presedintelui Romaniei se pun in executarea hotararile judecatoresti irevocabile si investite cu formula executorie;

a)         in domeniul politicii externe

a)                           numeste si recheama ambasadorii Romaniei in alte state;

b)                          infiinteaza ambasade, consulate;

c)                           primeste scrisorile de acreditare ale reprezentantilor altor state in tara noastra.

In principiu, atributiile Presedintelui sunt stabilite prin Constitutie, legile nefacand altceva decat sa detalieze in anumite limite aceste atributii.

4. Actele Presedintelui Romaniei

Presedintele Romaniei emite Decrete cu caracter individual sau normativ care se publica in Monitorul Oficial pentru a putea produce efecte juridice. Decretele sunt acte de putere, unilaterale, care nu se supun controlului de legalitate sau de oportunitate din partea vreunei autoritati publice. Parlamentul poate respinge Propunerea Presedintelui Romaniei de mobilizare partiala sau generala a fortelor armate. In acest caz Decretul de mobilizare este considerat nul fara ca Parlamentul sa-l anuleze ca atare. Aceasta concluzie rezulta din interpretarea logico-juridica si gramaticala a textelor din Constitutie si a faptului ca cele doua autoritati se afla intr-o pozitie de complementaritate si nu de subordonare sau de autoritate, Decretele Presedintelui pot face obiectul unei actiuni in contenciosul administrativ numai in ceea ce priveste anumite acte de numire in cadrul structurilor administratiei prezidentiale.

5. Raspunderea Presedintelui Romaniei

Fiind considerata "cea mai inalta magistratura in stat", Presedintele Romaniei este chemat sa raspunda ori de cate ori incalca Constitutia si juramantul de credinta dat in fata reprezentantei nationale cu prilejul investirii in functie. Raspunderea poate fi politica sau juridica.

Raspunderea politica poate conduce la suspendarea si destituirea, ulterior din functie, prin referendum.

Raspunderea juridica poate interveni pentru fapte de inalta tradare - ce reprezinta un complex de fapte cu caracter total nociv intereselor nationale si statului roman. In legislatia romana nu exista infractiunea de inalta tradare situatie care ne conduce la concluzia ca fapta de inalta tradare apartine atat ramurii dreptului penal, celui administrativ cat si dreptului constitutional.