Infractiunea continua

Infractiunea continua

Infractiunea continua se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii, ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare.

Aceasta forma de unitate infractionala, fara a fi definita in partea generala a Codului penal, se desprinde din dispozitiile partii speciale a codului sau din alte norme de incriminare. Exemple de infractiuni continue: lipsirea de libertate in mod ilegal (art. 189 C. pen.), furtul de curent electric (art. 208 C. pen.), portul ilegal de decoratii sau semne distinctive (art. 241 C. pen.), abandonul de familie [art. 305 lit. c) C. pen.], detinerea de arme si munitii fara drept
[art. 279 alin. (1) C. pen.]; dezertarea (art. 332 C. pen.), evadarea (art. 269 C. pen.) etc. Dupa cum rezulta din specificul ei, infractiunea continua necesita o anumita prelungire fireasca, de esenta, a savarsirii ei in timp pentru ca numai prin aceasta prelungire de durata se considera ca ea atinge gradul de periculozitate sociala necesar pentru a fi considerata infractiune, deci incriminata si sanctionata.

Cum insa pe parcursul realizarii elementului material de durata al acestei infractiuni pot aparea si momente firesti de intrerupere, de pauza, dictate de specificul activitatilor desfasurate, stiinta dreptului penal face distinctie intre infractiunile continue permanente si infractiunile continue succesive.

Infractiunile continue permanente se caracterizeaza prin desfasurarea activitatii infractionale fara intrerupere, deci care nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea activitatii infractionale. Exemple de infractiuni continue permanente pot fi: detinerea in mod ilegal de arme (art. 279 C. pen.), dezertarea (art. 332 C. pen.), evadarea (art. 269 C. pen.) etc.

Spre deosebire de infractiunile continue permanente, cele succesive permit in desfasurarea activitatii infractionale unele intreruperi, determinate de natura acesteia, dar fara sa transforme unitatea de infractiune intr-o pluralitate de infractiuni.

Exemplificam in acest sens: portul nelegal de decoratii sau semne dis tinctive (art. 241 C. pen.), portul de arme fara drept (art. 279 C. pen.) etc. Intreruperile ce apar in activitatea infractionala sunt determinate de specificul si natura actului de executare a infractiunii.