Infractiuni reglementate de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale

Infractiuni reglementate de Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale

1 Evolutia reglementarilor privind faptele de concurenta neloiala

Legislatia interna a parcurs, in domeniul ce ne intereseaza, patru etape:

A. Initial, actele de concurenta neloiala de orice fel erau supuse regimului de drept comun al raspunderii extracontractuale, in conditiile statornicite de art. 998 si urm. din Codul civil. in sensul aratat s-a scris ca "la noi se ajunge a se apara fondul de comert de o concurenta neloiala prin aplicarea principiului ca nimanui nu-i este ingaduit a produce o paguba in dauna altei persoane (art. 998 C. civ.)"[1]. Acest sistem prezenta neajunsul ca trebuia sa aplice, printr-o interpretare extensiva, regulile generale ale obligatiilor nascute din delicte si cvasi-delicte, exercitiului concurentei, fenomen cu preponderante economica, ale carui particularitati nu sunt reductibile la tratamentul juridic ce convine faptelor ilicite civile .

B. O noua faza o reprezinta aplicarea unor reglementari specifice in materie.

Cele mai vechi, cu o incidenta de altfel foarte restransa, erau cuprinse in Legea din 17 martie 1884 asupra comertului ambulant, care ocrotea pe consumatori impotriva concurentei prilejuite prin lichidari abuzive de marfuri apartinand agentilor economici din aceasta categorie.

Intre cele doua razboaie mondiale a intrat in vigoare Legea concurentei neloiale din 18 mai 1932. Actul normativ avea caracter cazuistic, fiind totodata incomplet, deoarece nu reglementa decat faptele de concurenta neloiala constand in confuzie, precum si falsele indicatii de provenienta[3]. Caracterul lacunar explica reactia autorilor, care au obiectat ca "existenta unei legi lasa judecatorului o parte mai redusa de arbitrar, insa tarmureste in acelasi timp reprimarea actelor pe care ingeniozitatea comerciantilor le descopera pentru eludarea legii. Sistemul aplicatiunii dreptului comun, dimpotriva, lasa larga putinta de apreciere a tribunalelor, sporeste arbitrarul, dar ingaduie progresul" .

Ulterior a fost adoptat Decretul pentru reglementarea si controlul cartelurilor din 10 mai 1937, completat prin Legea nr. 26 octombrie 1939. Acest act normativ instituia masuri preventive, destinate sa impiedice incheierea de acorduri monopoliste.

C. In anii comunismului, actele normative amintite mai sus au fost abrogate astfel[5]:

Legea din 18 mai 1932, prin Decretul nr. 691/1973 din 14 ianuarie 1974;

Decretul-lege din 10 mai 1937, prin Decretul nr. 66 din 18 martie 1950.

Masura abrogarii se explica, deoarece sistemul monopolului de stat si al planificarii economice rigide sunt prin definitie incompatibile cu libertatea pietei si concurentei.

D. Incepand din 1990, dupa abolirea comunismului, au intrat in vigoare o serie de reglementari care urmaresc, odata cu progresele economiei de piata, sa asigure reprimarea exercitiului abuziv al competitiei, atat in raporturile economiei interne, cat si in relatiile de schimburi externe de marfuri si de servicii. Deosebim in aceasta privinta pe de-o parte dispozitii constitutional, iar pe de alta parte cele ale actelor normative uzuale.

Cadrul legal actual se intregeste cu conventii internationale, elaborate indeosebi sub auspiciile GATT[6] (actualmente OMC - Organizatia Mondiala a Comertului).

2 Clasificarea faptelor de concurenta neloiala potrivit legii nr. 11/1991, cu modificarile si completarile ulterioare

Potrivit art. 1 din Legea nr. 11/1991, modificat prin Legea nr. 298 din 7 iunie 2001[7], "comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale". Incalcarea obligatiei atrage raspunderea civila, contraventionala ori penala, in conditiile legii .

In intelesul Legii nr. 11/1991 (art. 11, introdus prin Legea nr. 298/2001):

este considerata ca fiind contrara uzantelor comerciale cinstite utilizarea m mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutarii unilaterale a contractului sau utilizarii unor proceduri neloiale, abuzului de incredere, incitarii la delict si achizitionarii de secrete comerciale de catre tertii care cunosteau ca respectiva achizitie implica astfel de practici, de natura sa afecteze pozitia comerciantilor concurenti pe piata;

constituie "secret comercial informatia care, in totalitate sau in conexarea exacta a elementelor acesteia, nu este in general cunoscuta sau nu este usor accesibila persoanelor din mediul care se ocupa in mod obisnuit cu acest gen de informatie si care dobandeste o valoare comerciala prin faptul ca este secreta, iar detinatorul a luat masuri rezonabile, tinand seama de circumstante, pentru a fi mentinuta in regim de secret; protectia secretului comercial opereaza atata timp cat conditiile enuntate anterior sunt indeplinite;

constituie "fond de comert" ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial), utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale.

constituie concurenta neloiala, in sensul art. 2 din Legea nr. 11/1991 , orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii. Enumerarea acestor practici formeaza obiectul art. 4 si 5 din actul normativ mentionat, care imparte faptele de concurenta neloiala in contraventii si infractiuni.

Conform dispozitiilor inscrise in art. 4 din Legea nr. 11/1991, constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:

oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte;

divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de catre un comerciant sau un salariat al acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim al respectivului secret comercial si intr-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite;

incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare;

comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti;

comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre un comerciant de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor/serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii concurente;

oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent;

deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;

concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.

Primele trei contraventii amintite se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar celelalte cu amenda de la 15.000.000 lei la 150.000.000 lei. Actualizarea cuantumului amenzilor se face prin hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei. Sanctiunea poate fi aplicata si persoanelor juridice.

Contraventiile se constata, la sesizarea partii vatamate, a camerelor de comert si industrie sau din oficiu, de catre personalul de control imputernicit in acest scop de Oficiul Concurentei, care aplica si amenda.

In cazurile de concurenta neloiala ce afecteaza in mod semnificativ functionarea concurentei pe piata relevante afectata Oficiul Concurentei va sesiza Consiliul Concurentei pentru solutionarea cazului in conformitate cu dispozitiile Legii concurentei nr. 21/1996.

Oficiul Concurentei va transmite camerelor de comert si industrie teritoriale actele de decizie adoptate pentru cazurile de concurenta neloiala care constituie contraventie, conform prevederilor prezentei legi.

Ca infractiuni, art. 5 din Legea nr. 11/1991[12], incrimineaza urmatoarele fapte:

folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;

punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercializare aduce atingere titularului marfii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului/serviciului;

folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea, transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi;

divulgarea unor informatii dintre cele amintite la punctul precedent, cu exceptia situatiilor in care dezvaluirea acestor informatii este necesara pentru protectia publicului sau cu exceptia cazului in care s-au luat masuri pentru a se asigura ca informatiile sunt protejate contra exploatarii neloiale in comert, daca aceste informatii provin de la autoritatile competente;

divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, fara consimtamantul detinatorului sau legitim, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial sau industrial;

divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoane apartinand autoritatilor publice, precum si de catre persoane imputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta in fata autoritatilor publice;

producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor marfuri/servicii purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuala cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si altele asemenea, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al comerciantului, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.

Prin "mentiuni false" asupra originii marfurilor se inteleg orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intr-un anumit teritoriu sau intr-un anumit stat. Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si induce in comert numai natura lui, in afara de cazul in care denumirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine.

Persoana care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligata sa inceteze sau sa inlature actul, sa restituie documentele confidentiale insusite in mod ilicit de la detinatorul lor legitim si, dupa caz, sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite, conform legislatiei in vigoare[13].