Investigarea criminalistica a faptelor de coruptie

Investigarea criminalistica a faptelor de coruptie

Sectiunea 1

Cadrul general

Analizat din perspectiva globala dar si individuala, fenomenul coruptiei este cercetat prin prisma unor criterii ce pot oferi o imagine de ansamblu asupra problematicii coruptiei, dar si solutii pentru depistarea, cercetarea si incadrarea juridica a fiecarui caz in parte.

Investigarea criminalistica a coruptiei are in vedere in primul rand anumite indicii de natura criminogena generala[1]:

a)   susceptibilitatea de a participa activ la acte de coruptie, indice care evalueaza inclinatia unei persoane de a face compromisuri privind valori si principii sociale, sub presiunea anumitor circumstante;

b)   raspandirea coruptiei, care se raporteaza la "inclinatia" unor persoane de a raspandi practicile de coruptie, in randul functionarilor publici, dar si al persoanelor din sfere de interes politic sau administrativ;

c)   perspectivele coruptiei, indice care defineste potentialul unei societati de a lupta impotriva coruptiei si de a o contracara.

Indicii criminogeni mentionati contin o serie de criterii si valori statistice, care se masoara de la individ la individ:

capacitatea individului de a exercita, prin functia pe care o detine, presiuni directe si indirecte asupra cetatenilor pentru a obtine bani, daruri sau favoruri;

capacitatea grupurilor profesionale (politisti, magistrati, medici, oameni politici), de a actiona ca si grup aparent profesional pentru a impune, prin presiune publica, obtinerea de foloase materiale necuvenite.

In cadrarile juridice ale cazurilor particulare se fac tinandu-se cont si de apartenenta suspectilor la respectivele grupuri profesionale;

participarea la practici de coruptie, reflecta, in primul rand, participarea personala a individului la variate forme de coruptie, mai ales in anii de tranzitie spre economia de piata.

In literatura de specialitate s-a subliniat faptul ca factorii ce favorizeaza raspandirea coruptiei se pun in relatie cu persoanele apte sa fie antrenate in acest timp de infractiunii[2]. In esenta, acesti factori sunt urmatorii:

imbogatirea personala a celor aflati intr-o pozitie de putere (politica, administrativa) si care s-au constituit in structuri oligarhice;

lipsa unui control real administrativ sau judiciar;

salariile mici si interferenta indatoririlor oficiale cu interesele personale;

ineficacitatea sistemului judiciar, pe fondul legislativ sinuos si al unei conduite politice oscilante, in perioadele de tranzitie politica si social-economica;

caracteristicile specifice ale grupurilor de interese (unele structurate politic) din care faptuitorul face parte, motivatia proprie conjugandu-se cu cele ale membrilor acestor grupari, unele devenite astazi clanuri.

Sectiunea 2

Aspectele ce trebuie clarificate de ancheta penala

I. Sesizarea organului judiciar, a Parchetului National Anticoruptie, in legatura cu savarsirea infractiunilor de coruptie

Infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie, precum si infractiunile in legatura cu infractiunile de coruptie, fac parte din categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, acestea avand o metodologie proprie de investigare.

Cu privire la descoperirea si urmarirea infractiunilor de coruptie - inclusiv a faptelor de trafic de influenta si primire de foloase necuvenite - Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare reglementeaza explicit obligatia anumitor persoane de a instiinta organul specializat de urmarire penala. Aceste persoane sunt:

o persoanele cu atributii de control cu privire la orice date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit. Alin. 2 al art. 23 din Legea nr. 78/2000 precizeaza ca aceste persoane "sunt obligate, in cursul efectuarii actului de control, sa procedeze la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii, a corpurilor delicte si a oricaror mijloace de proba ce pot servi organelor de urmarire penala";

o persoanele mentionate de lit. e a art. 1 din lege: persoanele care, "indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire la: operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament, in burse, in asigurari, in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale"

o serviciile si organele specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor au obligatia de a pune la dispozitia organelor de urmarire penala, de indata, datele si informatiile detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor privitoare la coruptie.

II. Probleme ce fac obiectul probatiunii

Organele de urmarire penala sesizate despre savarsirea unei infractiuni de trafic de influenta sau primire de foloase necuvenite trebuie sa clarifice o serie de probleme esentiale pentru investigarea criminalistica[3]:

a. Faptuitorul si calitatea pe care acesta o are. Astfel, in cazul acestor infractiuni subiect activ poate fi[4]: o persoana care exercita o functie publica; o persoana care in baza unei functii participa la luarea deciziilor sau le poate influenta; o persoana care exercita atributii de control; o persoana care acorda asistenta specializata unitatilor, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate influenta; persoane care, indiferent de calitatea lor realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le poate influenta cu privire la operatiuni financiar-bancare, de asigurari sau comerciale; o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid ori formatiune politica, intr-un sindicat, organizatie patronala, asociatie fara scop lucrativ sau fundatie, alte persoane.

b. Activitatea ilicita, desfasurata de faptuitor, de alti participanti, modul de operare, legaturi cu diverse institutii.

c. Scopul activitatii infractionale, identificarea acestuia fiind importanta pentru incadrarea juridica corecta a faptei.

d. Valorile, bunurile, banii sau alte foloase necuvenite ce au constituit obiectul activitatii infractionale. Trebuie mentionat ca termenul "foloase necuvenite" are un spectru foarte larg, desemnand orice fel de avantaj patrimonial.

III. Masuri speciale de investigare

Asa cum dispune art. 27 din Legea nr. 78/2000[5], cand sunt indicii temeinice cu privire la savarsirea uneia dintre infractiunile de coruptie, in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorului, procurorul poate sa autorizeze motivat, pe o durata de cel mult 30 de zile:

a)   punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora. Trebuie precizat ca secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmarire penala, instantelor de judecata sau Curtii de Conturi.

b)   punerea sub supraveghere sau interceptarea comunicatiilor;

c)    accesul la sisteme informationale;

d)   comunicarea de inscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile.

In vederea clarificarii unor aspecte tehnice (financiare, bancare, contabile) necesare urmaririi penale, in cadrul Parchetului National Anticoruptie isi desfasoara activitatea specialisti cu inalta calificare, mai ales in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii asimilate faptelor de coruptie.

Pentru motive temeinice, autorizarea poate fi prelungita, in aceleasi conditii, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile. Durata maxima a acestor masuri este de 4 luni.

In cursul judecatii, instanta poate dispune prelungirea masurilor prevazute la alin. 1 al art. 27 din Legea nr. 78/2000, prin incheiere motivata.

In aceste situatii, reglementarile oferite de Legea nr. 78/2000 se completeaza cu dispozitiile art. 91¹-91⁵ din Codul de procedura penala[6].

In practica, se poate recurge la investigatori sub acoperire, in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea persoanelor fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune, daca infractiunea de coruptie nu poate fi descoperita sau faptuitorii nu pot fi identificati prin alte mijloace.

De asemenea, sunt folosite si masuri specifice de protectie a martorilor, a expertilor si a victimelor, pentru protejarea acestora de presiunile la care pot fi supusi de catre cei cercetati de infractiuni de coruptie.

Sectiunea 3

Specificul investigarii in cazul infractiunilor de
trafic de influenta si primire de foloase necuvenite

Investigatia criminalistica a infractiunilor de trafic de influenta si primire de foloase necuvenite trebuie sa aiba in vedere diversitatea modalitatilor de savarsire a acestor infractiuni.

Investigatia infractiunilor in discutie isi are fundamentul in materia investigarii infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. Astfel, in primul rand trebuie stabilita starea de fapt si evaluat prejudiciul din momentul semnalarii sau descoperirii faptei. Se procedeaza la identificarea mijloacelor folosite, studierea si reconstituirea faptelor in intregul lor, ca si in detaliu, urmarind segment cu segment toate aspectele si imprejurarile si contributia personala a participantilor. De asemenea, se folosesc toate mijloacele de identificare a retelelor ce pot favoriza savarsirea infractiunilor de trafic de influenta si primire de foloase necuvenite.

Trebuie mentionat ca reusita investigatiei criminalistice este conditionata si de buna cunoastere a legislatiei in domeniul in legatura cu care s-a comis infractiunea de coruptie dar si a specificului activitatii in acel domeniu.

Pentru investigarea infractiunilor de coruptie cu implicatii internationale sunt folosite toate parghiile si caile de comunicatie deschise in aceasta directie. Una dintre cele mai noi initiative, luate la nivel international, pentru monitorizarea coruptiei regionale, in mai multe state din sud-estul Europei, a fost initiativa de dezvoltare a legilor in S.E.L.D.I. (The Southeastern European Legal Development Initiative), lansata in anul 1998. Principalul obiectiv al activitatii S.E.L.D.I. este efectuarea de analize care sa demonstreze semnificatia publica a problemei coruptiei si gradul de penetrare a acestui fenomen in structurile sociale, institutii si grupuri de decizie politica, administrativa sau economica, analizand, totodata, dinamica fenomenului.

Sectiunea 4

Activitati tehnico-criminalistice specifice investigarii
traficului de influenta si primirii de foloase necuvenite

Activitatile tehnico-criminalistice specifice investigarii traficului de influenta si primirii de foloase necuvenite aflate la indemana organelor judiciare, in principal, sunt urmatoarele: mijloacele de identificare a persoanelor (identificari dupa semnalmente exterioare, reconstituiri de fizionomii); mijloacele tehnico-stiintifice de examinare a urmelor infractiunii, a corpurilor delicte descoperite si ridicate cu ocazia cercetarii locului faptei sau cu prilejul perchezitiei; procedee tactice de efectuare destinate ascultarii, confruntarii, perchezitiei, reconstituirii; modalitati ce folosesc tehnica de calcul; expertize judiciare, destinate stabilirii circulatiei actelor, a bunurilor, a mijloacelor de plata, precum si pentru determinarea autenticitatii inscrisurilor[7].

Printre activitatile specifice investigarii infractiunilor de coruptie poate fi mentionata cercetarea persoanelor cu atributii in identificarea, inregistrarea si semnalarea operatiunilor suspecte. Astfel, trebuie verificat daca persoanele mentionate de Legea nr. 78/2000 si-au indeplinit obligatiile de a semnala operatiuni suspecte, urmand astfel sa se stabileasca eventualele legaturi cu grupuri criminale organizate sau persoane independente care urmaresc interese materiale de pe urma savarsirii de infractiuni. Verificarile se impun intrucat neindeplinirea obligatiilor de semnalare a operatiunilor suspecte creeaza o cale libera infractorilor dandu-le acestora posibilitatea sa se infiltreze in institutiile in discutie si uneori chiar in randul autoritatilor care se ocupa cu supravegherea acestora.

De asemenea, cercetarea patrimoniului persoanei suspectate de savarsirea unei infractiuni de trafic de influenta sau de primire de foloase necuvenite are un rol important. Nivelul de trai al persoanei in cauza, opulenta afisata in societate obliga la efectuarea unor verificari amanuntite asupra bunurilor mobile si imobile detinute de aceasta. In acelasi timp se fac si cercetari bancare, acestea fiind de natura a releva anumite aspecte ale savarsirii de infractiuni de coruptie.

Alte activitati care se intreprind de catre organele de urmarire penala sunt urmatoarele:

constatarea infractiunii flagrante;

ascultarea faptuitorului;

identificarea si ascultarea martorilor;

efectuarea perchezitiilor si ridicarea de obiecte si inscrisuri;

dispunerea constatarilor si a expertizelor tehnico-stiintifice.