Probleme criminologice specifice faptelor de coruptie

Probleme criminologice specifice faptelor de coruptie

1. Definitia si formele coruptiei din punct de vedere criminologic

Coruptia inseamna o abatere de la moralitate, de la corectitudine, de la datorie dar si o importanta abatere de la lege; faptele de coruptie presupunand de regula obtinerea de foloase patrimoniale de catre cel care se lasa corupt, dar si de cel care corupe sau chiar de catre altcineva , de o terta persoana, putand fi vorba si de foloase de alta natura: politica, administrativa, de putere uneori chiar mai importante decat cele patrimoniale.

Coruptia nu este o noutate in ansamblul infractional al Romaniei de azi. Ea a existat dintotdeauna avand o lunga si negativa traditie istorica, ea exprimand in mod incontestabil esecul sau incapacitatea autoritatilor de stat, al sociatatii in ansamblul ei.

Pentru definirea acestui flagel denumit coruptie, apelam la analiza criminologica, deoarece se poate observa ca, din punct de vedere criminologic, coruptia are un concept mai larg decat cel definit de dreptul penal, incluzand toate faptele si actele unor indivizi, care profitand de pozitia sociala pe care o ocupa, actioneaza pentru obtinerea unor avantaje personale pe cai ilicite. In sens criminologic, coruptia nu inseamna deci, doar darea si luarea de mita, traficul de influenta si primirea de foloase necuvenite , ca in Dreptul Penal, ci mai mult, renuntarea la respectul fata de lege si morala¹.

Asa cum rezulta din analizele efectuate, escaladarea coruptiei in toate sferele vietii economice si comiterea acestor fapte de functionarii publici, au condus de multe ori la dereglarea unor mecanisme economice si pagube insemnate sectorului public si privat. Daca problema coruptiei, este fundamentala pentru orice societate, ea devine o principala problema sociala in societatile postcomuniste care au cunoscut trecerea de la un sistem politic si economic totalitar, supracentralizat la un sistem democratic, orientat spre economia libera de piata.

In zilele noastre, coruptia nu este un fenomen singular, separat sau izolat de alte fenomene deviante si delincvente, care se manifesta in societatea romaneasca, ci el este in corelatie si interdependenta cu acestea; coruptia este in corelatie deci cu o serie de fenomene distructive si de dereglare politica, morala, normativa si culturala care se manifesta la nivelul intregii sociatati, al tuturor autoritatilor statului ².

Coruptia este sensibil influentata de agravarea starii de anomie, care a determinat dereglarea functionalitatii normative si morale a unor institutii fundamentale ale statului, influentand scaderea eficientei legii si justitiei, cresterea tolerantei si permisivitatii fata de diferitele manifestari si comportamente coruptive care insotesc trecerea la economia de piata ³.

2. Dinamica, structura si tendintele coruptiei.

Importanta cunoasterii criminalitatii, indeosebi a starii de coruptie nu mai trebuie demonstrata. Devianta prin coruptie prezinta periculozitate pentru statul de drept si pentru societate in ansamblul ei, astfel ca reprezentarea cat mai exacta a dimensiunilor, dinamicii si structurii fenomenului este absolut indispensabila pentru stabilirea si punerea in practica a celor mai eficiente masuri de aparare sociala⁴.

Imaginea acestei noi realitati interne este intregita deci de amploarea fara precedent a actelor de coruptie, a numarului tot mai mare de persoane, unele cu functii de conducere in institutiile statului, care sunt atrase sau promoveaza actiuni de coruptie. Recent, personalitati de prestigiu ale lumii politice afirmau ca fenomenul coruptiei costa Romania peste 2 miliarde dolari anual ⁵.

Deci, se poate constata, ca in ultimii ani in Romania actele de coruptie au sporit considerabil, cuprinzand functionari din toate domeniile vietii economice si sociale, faptele lor producand prejudicii enorme patrimoniului public, in unele cazuri chiar cu consecinte deosebit de grave, pagubele fiind uneori ireparabile sau aproape imposibil de evaluat.

Avand ca radacina cauzala saracia, coruptia devine extrem de periculoasa in circumstantele perioadei de tranzitie, deoarece infractorii actioneaza fara teama de a fi eventual supravegheati.

Majoritatea faptelor de coruptie la care facem referire, au fost descoperite dupa infintarea in anul 1993, a formatiunilor de politie specializate in acest domeniu. De pilda, prin actiunile si masurile pentru prevenirea si combaterea coruptiei si criminalitatii economico-financiare, in cursul anului 1994 au fost descoperite un numar de 12.464 acte de coruptie savarsite de peste 12.000 de persoane. Este de remarcat in mod special, proliferarea faptelor de coruptie ca infractiuni-mijloc, pentru savarsirea unor infractiuni-scop de mare anvergura, mai ales din categoria celor specifice economiei de piata: evaziune fiscala, marea contrabanda, bancruta frauduloasa ⁶.

Statisticile efectuate de politie, de parchet si de organele judecatoresti, precum si de studiile sociologice, au aratat ca in anul 1993 rata criminalitatii, calculata la 100.000 locuitori a crescut de la 202,6 cat era in 1989, la 964 in cifre absolute, numarul infractiunilor ridicandu-se de la 48.153 la 219.487.

Numarul persoanelor care au comis infractiuni a fost in 1993 de 2 ori mai mare decat in 1989, rata medie anuala a criminalitatii pe ansamblul perioadei 1990-1993 fiind de 624 la nivel national.

In aceasta perioada, coruptia a devenit un flagel care ameninta nu numai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, ci si buna functionare a institutiilor statului de drept, societatea democratica in ansamblul ei. Se observa ca, dupa    Revolutia din decembrie si pana in noiembrie 1994, actele de coruptie se cifreaza la peste 27.000, numarul faptelor de acest gen crescand cu 67% in 1993 fata de 1992, multe din actiunile intreprinse de personal sau chiar agenti economici romani, fiind in corelatie cu unii factori externi, conturand riscuri sau amenintari la adresa componentei economice a sigurantei nationale si intrand in sfera de preocupari a S.R.I.

Pentru ca lupta impotriva coruptiei sa fie incununata de succes, societatea romaneasca poate sa realizeze un progres important fata de starea actuala, modificand in sens pozitiv conditiile specifice actuale interne, precum si intensificand cooperarea internationala pe planul luptei antiinfractionale⁷.

3. Factorii coruptiei.

Cercetarea criminologica a fenomenului coruptiei are drept obiect identificarea si explicarea cauzelor de ordin subiectiv si obiectiv care determina savarsirea unor astfel de fapte antisociale, iar ca finalitate, propunerea unor masuri si programe eficace de prevenire si combatere a acestui fenomen.

Factorii care genereaza aparitia si amplificarea coruptiei sunt multipli. Se considera ca, in perioada actuala, coruptia este favorizata indeosebi de toleranta manifestata de cei care controleaza aplicarea legii, implicarea unor functionari publici in activitati ilegale si abuzuri.

Din analiza practicii judiciare, rezulta ca faptele de coruptie apar mai frecvent in sectoarele sanitar, invatamant, comert, transporturi. Astfel, in sectorul medico-legal s-au intocmit acte sau rapoarte de expertiza medico-legala care nu corespund realitatii, s-au inscris in buletine cifre false cu privire la alcoolemia probelor de sange sau urina, toate acestea conditionate sau urmate de primirea unor foloase necuvenite.

In sectorul invatamant s-au primit bani pentru facilitarea promovarii unor examene de admitere, a celor ce au dat corigente, pentru eliberarea unor certificate sau diplome false, etc. Astfel de fapte s-au comis si la oficiile de repartizare a fortei de munca, oficiile de pensii, oficiile pentru construirea locuintelor si oficiile pentru repartizarea spatiilor locative ⁸.

Se poate observa deci, ca infractiunea de coruptie a atins toate sectoarele vietii sociale, persoanele care incalca legea si cand afirmam acest lucru, ne referim in special la functionarii publici sau la functionari, utilizand toate armele disponibile pentru a-si atinge scopurile ilicite.

Printre cauzele care genereaza si conditioneaza favorizarea acestei infractiuni, ne retine atentia si existenta unor lipsuri si greseli in sistemul educatiei tinerilor in familie, scoala, a lipsei sau a insuficientei de supraveghere.

Conditiile materiale din ce in ce mai bune din cadrul fiecarei familii, grija exagerata a unor parinti pentru a-si proteja copii, ferindu-i in special de munca fizica, formeaza la acestia trasaturi negative, gustul castigului nemuncit, al castigului ilicit, al convingerii ca in viata totul se poate aranja fara munca, fara eforturi mari, iar de aici si pana la comiterea unor infractiuni nu este decat un pas.

Acest lucru, duce la o scindare a societatii: pe de o parte saracii,care formeaza marea majoritate a populatiei si care continua sa creada in moralitate si legalitate, iar pe de alta parte bogatii, printre care se numara si cei favorizati de putere sau de autoritate, ori cei care se identifica cu acestia si care ignora normele morale si legea, folosind pentru realizarea intereselor lor cai ilicite, dintre care, in primul rand, acte de coruptie ⁹.

4. Prevenirea coruptiei.

Oricat de democratica si de bine organizata ar fi o societate, daca nu ar dispune de cadre competente, devotate si corecte, nu ar fi posibila buna functionare a aparatului de stat si a tuturor functiilor sociale.

In vederea asigurarii unei bune desfasurari a activitatilor de interes public,precum si pentru a preveni si combate faptele antisociale grave susceptibile sa stanjeneasca, sa impiedice sau sa aduca atingere acestei activitati, este necesara interventia legii penale, implicit se impune si sanctionarea severa a acelor functionari care au o comportare incorecta facand din functia lor o sursa de venituri in detrimentul societatii¹⁰

Intrucat coruptia in perioada pe care o parcurgem cunoaste o accentuare fara precedent si la toate nivelurile, leguitorul a fost obligat sa intervina prin sporirea pedepselor, prin prevederea unor variante agravante in functie de calitatea faptuitorului, prin redresarea economica, politica si morala a societatii, ca premisa hotaratoare pentru a asigura respectarea legii de catre cetateni.

Guvernul Romaniei si-a propus inca din vara anului1994, luarea de masuri si intreprinderea de actiuni radicale pentru stapanirea flagelului coruptiei si reducerea sa treptata in contextul conceperii si orientarilor pe anumite directii de actiune. Tot in vederea stavilirii fenomenului coruptiei, in tara noastra a luat fiinta o serie de organisme cu scopul de a stabili sfera de manifestare a acestui fenomen, de a limita extinderea si de a actiona pentru combaterea acestuia. Aceste organisme se prezinta sub forma unor comisii la nivelul Parlamentului Romaniei, pentru investigarea unor abuzuri sau cazuri de coruptie semnalate in anumite domenii ale vietii sociale.

De asemenea, au fost infintate anumite structuri permanente, care actioneaza in cadrul diferitelor autoritati publice. Astfel, a fost infintata Directia de supraveghere si control vamal, care functioneaza in cadrul Ministerului de Finante si Brigada pentru combaterea crimei organizate si coruptiei, in cadrul Inspectoratului General al Politiei. De mentionat ca, pe baza prevederilor Constitutiei a fost infintata Curtea de Conturi cu importante atributii in domeniul verificarii modului in care se administreaza si gestioneaza averea publica sau de interes public.

Activitatea de prevenire a coruptiei trebuie sa fie hotaratoare , fara compromisuri, dar transparenta, dusa in cadrul si potrivit legii, cu respectarea demnitatii umane si a prezumtiei de nevinovatie, sub privirea si control societatii civile.

Pe de alta parte, nu trebuie pierdut din vedere ca fenomenul coruptiei nu poate fi analizat si stopat in afara ciminalitatii privite global, deoarece coruptia insoteste de regula alte infractiuni ( delapidare, furt).

De aceea, pentru starpirea acestui flagel, se cer intreprinse masuri energice si urgente atat de natura legislativa cat si organizatorica, pornindu-se de la locul unde se produc cele mai frecvente cazuri de coruptie, respectiv domeniul proprietatii statului si cel al administratiei publice. Pe de alta parte, activitatea tuturor celor implicati in combaterea actelor de coruptie, trebuie supusa unor verificari periodice, urmand a fi trasi la raspundere si indepartati din functie toti cei care sunt incompetenti sau neglijenti in indeplinirea indatoririlor de serviciu.