Judecata

Sectiunea I-a

Notiunea, obicetul si principiile specifice

fazei de judecata

Notiunea de judecata

Judecata este activitatea procesuala si procedurala desfasurata de instanta de judecata cu participarea procurorului, a partilor si a persoanelor chemate in interesul cauzei, in vederea aflarii adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care a fost sesizata si solutionarii legale si temeinice a cauzei penale.

In marea majoritate a cauzelor penale, judecata poate parcurge trei grade de jurisdictie : judecata in prima instanta judecata in apel si judecata in recurs. Parcurgerea tuturor celor gradelor de jurisdictie nu este insa necesara si obligatorie. Judecata in apel si cea in recurs sunt etape eventuale ale judecatii si intervin numai in masura in care ele sunt promovate de persoanele indrituite de lege in termenele legale.

De la regula celor trei grade de jurisdictie exista si exceptii, unele cauze putand fi judecate numai in prima instanta si in recurs, nefiind susceptibile de apel.

Cele trei (sau doua) grade de jurisdictie se inscriu in ciclul obisnuit al procesului penal, trecerea cauzei de la un grad la altul facandu-se fara ca hotararea sa ramana definitiva. Dupa ramanerea definitiva, hotararea se bucura de autoritate de lucru judecat si poate fi pusa in executare. O noua judecare a acelei cauze este posibila numai in situatii exceptionale, anume prevazute de lege, prin intermediul unei cai extraordinare de atac.

2. Obiectul judecatii

Judecata are ca obiect aflarea adevarului in cauza supusa judecatii si tragerea la raspundere penala a inculpatului gasit vinovat sau, dimpotriva, absolvirea inculpatului de invinuirea formulata impotriva sa cand exista o cauza de excludere sau de inlaturare a raspunderii penale.

3. Principiile specifice fazei de judecata

Faza de judecata este guvernata nu numai de principiile fundamentale ale procesului penal ci si de unele principii specifice:

publicitatea;

oralitatea;

nemijlocirea;

contradictorialitatea

Sectiunea a II-a

Reglementari comune privind judecata

1. Reglementari comune privind pregatirea judecatii

Pregatirea sedintei de judecata se caracterizeaza prin efectuarea unor acte care asigura buna desfasurarea a sedintei de judecata; aceste acte sunt acte de administrare a justitiei, ratiune pentru care nu li se aplica principiile specifice ale judecatii. Ele sunt efectuate in afara sedintei de judecata de catre presedintele instantei si de personalul auxiliar: grefieri, arhivari.

Pregatirea sedintei de judecata in oricare dintre etapele sale presupune efectuarea urmatoarelor acte:

a)            Fixarea termenului de judecata

b)           Desemnarea completului de judecata;

c)           Citarea partilor si a altor persoane chemate in interesul cauzei. (martori, experti si interpreti);

d)           Asigurarea apararii

e)            Alte masuri pregatitoare. Presedintele completului de judecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare, pentru ca la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere amanare.

De asemenea, se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inaintea termenului de judecata.

Reglementari comune privind desfasurarea sedintei de judecata

Sedinta de judecata se desfasoara public, oral, nemijlocit si contradictoriu in fata completului de judecata, in prezenta procurorului si a partilor, atunci cand acestia participa la judecata, cu respectarea urmatoarelor dispozitii cu caracter general:

1. Deschiderea sedintei de judecata de catre presedintele instantei;

2. Strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier;

3. Conducerea sedintei de judecata de catre presedintele instantei. Ceea ce impune si asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei.

4. Constatarea infractiunilor de audienta de catre presedintele instantei;

5. Verificarea sesizarii instantei;

6. Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii inculpatului;

7. Rezolvarea chestiunilor incidente. Cererile si exceptiile formulate de procuror si de catre parti, precum si cele invocate din oficiu de catre instanta, ca chestiuni prealabile, sunt puse in discutie in sedinta, dupa care instanta se pronunta asupra lor prin incheiere motivata. Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii.

8. Suspendarea judecatii. Suspendarea cursului judecatii poate interveni in doua situatii: in cazul unei boli grave a inculpatului si atunci cand se ridica in fata instantei o exceptie de neconstitutionalitate a unei text de lege in legatura cu cauza.

9. Note privind desfasurarea procesului. In cursul sedintei de judecata, grefierul consemneaza toate afirmatiile, intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului. Consemnarea se face prin inregistrarea cu mijloace tehnice, urmata de transcriere. In cel mai scurt timp de la terminarea sedintei de judecata si oricum inainte de termenul urmator, partile primesc cate o copie de pe notele grefierului sau de pe transcrierea inregistrarilor.

10. Incheierea de sedinta. Pe baza notelor luate in cursul sedintei de judecata, se intocmeste in 24 de ore de la terminarea sedintei, de catre grefier, incheierea de sedinta.

Reglementari comune privind deliberarea si pronuntarea hotararii

Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac, potrivit art.306, de indata dupa inchiderea dezbaterilor. afara de cazul cand, din motive temeinice, sunt amanate dar nu mai mult de 15 zile.

Deliberarea are loc in secret si la ea iau parte doar membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii. Cand unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate. In cazul in care completul este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta.

Daca din deliberare rezulta mai mult decat doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa.

Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta ce va fi semnata de toti membrii completului de judecata.

Pronuntarea hotararii se face prin citirea minutei de catre presedintele instantei de judecata asistat de catre grefier. Pronuntarea are loc in sedinta publica, fara citarea partilor.

Dupa pronuntare, solutia data cauzei se trece si in condica de sedinta a instantei judecatoresti, iar hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile.

Sectiunea a III-a

Felurile hotararilor judecatoresti

Instantele judecatoresti pot pronunta trei feluri de hotarari: incheieri, sentinte si decizii.

Incheierile sunt hotararile prin care instanta de judecata rezolva toate chestiunile premergatoare solutionarii fondului. In faza de urmarire penala, ori de cate ori instanta este chemata sa dispuna asupra unei masuri procesuale sau procedurale sau sa efectueze un act, ea se pronunta printr-o incheiere.

Sentintele sunt hotararile prin care prima instanta solutioneaza fondul cauzei sau se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul cauzei.

Deciziile sunt hotararile prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in interesul legii, precum si hotararile prin care instanta de recurs solutioneaza fondul cauzei dupa rejudecare.

Cuprinsul hotararii judecatoresti variaza de la o hotarare la alta; in general insa orice hotarare judecatoreasca cuprinde 3 parti: partea introductiva (practicaua), expunerea (considerentele) si dispozitivul (minuta).

Sectiunea a IV-a

Judecata in prima instanta

Notiunea si obiectul judecatii in prima instanta

Judecata in prima instanta este etapa initiala si obligatorie a judecatii fara de care nu se poate vorbi de actul de justitie. La judecata in prima instanta trebuie sa se solutioneze fondul cauzei, anume sa se constate daca invinuirea adusa inculpatului este intemeiata si in caz afirmativ, sa se aplice sanctiunea prevazuta de legea penala. Totodata rezolvarea fondului cauzei impune si pronuntarea asupra pretentiilor civile ale partii civile.

Judecata in prima instanta se margineste, conform art.317, la fapta si persoana aratate in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea

Participantii la judecata in prima instanta

La judecata in prima instanta pot lua parte atat partile cat si procurorul si intotdeauna participa instanta de judecata, in lipsa careia judecata nu poate avea loc.

Procurorul participa in mod obligatoriu la judecata in prima instanta desfasurata la alte instante decat judecatoria, iar la judecatorie, participarea sa este obligatorie atunci cand instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare, in cauzele in care vreunul din inculpati se afla in stare de detentie sau in vreuna dintre situatiile care impun asistenta juridica obligatorie, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa doar cand considera necesar.

Inculpatul aflat in stare de liberate poate sa nu se prezinte la judecata. Daca procedura de citare este legal indeplinita, neprezentarea sa nu va impiedica judecarea cauzei. Daca insa inculpatul este arestat sau se afla in stare de detinere, aducerea inculpatului la judecata este obligatorie.

Masuri premergatoare sedintei de judecata in prima instanta

Pregatirea sedintei de judecata in prima instanta este supusa reglementarilor comune in materia judecatii cu unele dispozitii specifice acestei etape a judecatii.

Astfel, sunt citate toate persoanele care au dobandit o calitate procesuala in cauza. Persoana vatamata prin infractiune va fi citata chiar daca nu s-a constituit parte civila sau nu a declarat ca doreste sa participe la proces ca parte vatamata pentru a i se da posibilitatea sa dobandeasca calitatea de parte in fata instantei.

Sedinta de judecata in prima instanta

Sedinta de judecata in prima instanta parcurge trei stadii procesuale: inceputul sedintei, cercetarea judecatoreasca si dezbaterile.

A) Inceputul sedintei de judecata este marcat de strigarea cauzei de catre presedintele instantei, urmata de dispozitia de a se face apelul partilor si a celorlalte persoane care au fost citate.

Se verifica in primul rand prezenta si identitatea inculpatului. Judecata poate avea loc in lipsa inculpatului doar daca acesta, legal citat fiind, nu se prezinta. Dupa apelul partilor se face apelul martorilor, expertilor si interpretilor.

Presedintele explica apoi persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces. Sunt intrebati apoi procurorul si partile daca au de formulat exceptii, cereri sau propun efectuarea de probe noi.

Daca cererile au fost rezolvate si nu s-a ajuns la o amanare a cauzei ori la dezinvestirea instantei, presedintele instantei de judecata va dispune citirea actului de sesizare a instantei, marcandu-se astfel trecerea la cel de-al doilea stadiu al sedintei, cercetarea judecatoreasca.

B) Cercetarea judecatoreasca are ca obiect readministrarea tuturor probelor care au fost administrate in cursul cercetarii penale dar si administrarea oricaror alte probe noi necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele.

Dupa ce au fost readministrate toate probele stranse in cursul urmaririi penale, presedintele instantei va da cuvantul procurorului si partilor pentru ca acestia sa-si propuna, daca este cazul, probe noi. Instanta poate dispune si din oficiu administrarea de probe, daca aceasta se impune pentru aflarea adevarului.

C) Incidente ivite in cursul cercetarii judecatoresti

In cursul cercetarii judecatoresti, inainte de terminarea acesteia, pot interveni unele incidente procesuale care determina fie o intrerupere a cursului judecatii, fie o modificare a cursului initial.

Restituirea cauzei la procuror poate fi dispusa de instanta de judecata in vederea realizarii fie a refacerii urmaririi penale, fie a completarii acesteia.

Restituirea cauzei in vederea refacerii urmaririi penale (art.332) se dispune atunci cand, inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, instanta constata ca in cauza supusa judecatii, cercetarea penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent.

Restituirea pentru completarea urmaririi penale (art.333) intervine in conditiile in care din administrarea probelor sau din dezbateri rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s-ar putea face completarea acesteia decat cu mare intarziere.

Instanta pronunta restituirea cauzei printr-o sentinta supusa recursului.

Schimbarea incadrarii juridice (art.334) intervine in cursul judecatii atunci cand, in raport de probele administrate, se constata ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizarea a instantei nu este corecta.

Extinderea obiectului judecatii se poate realiza in cursul cercetarii judecatoresti prin extinderea actiunii penale sau a procesului penal, realizandu-se in acest fel sesizarea instantei si cu privire la alte acte materiale, alte fapte sau persoane decat cele cuprinse in actul de sesizare initial.

Extinderea actiunii penale (art.335) se dispune de catre instanta de judecata, prin incheiere, daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale, care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata.

Extinderea procesului penal se poate realiza pentru alte fapte, pentru alte persoane si pentru alte fapte si persoane.

Conform art.336, extinderea procesului penal pentru alte fapte poate avea loc atunci cand se descopera in cursul judecatii in prima instanta date din care rezulta ca inculpatul a mai savarsit si o alta fapta prevazuta de legea penala in legatura cu cea pentru care este judecat.

Procedura extinderii este diferita dupa cum procurorul este sau nu prezent la judecata. Daca procurorul nu participa la judecata, instanta va extinde din oficiu procesul penal si va proceda fie la judecarea cauzei in intregul ei, fie la trimiterea cauzei la procuror in vederea completarii urmaririi penale. Daca procurorul participa la sedinta de judecata, instanta nu mai poate dispune extinderea procesului penal din oficiu, ci numai la cererea procurorului.

Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane este reglementata de art.337 si are in vedere doua situatii:

participarea unei alte persoane la savarsirea faptei pentru care inculpatul este judecat;

savarsirea de catre alta persoana a unei alte infractiuni care are legatura cu fapta pentru care este judecat inculpatul.

In oricare din cele doua situatii, extinderea nu poate avea loc decat la cererea procurorului; instanta nu poate dispune extinderea procesului penal din oficiu chiar daca procurorul ar lipsi de la judecata.

D) Dezbaterile judiciare

Dezbaterile judiciare constau in concluziile pe care le pun oral procurorul si partile din proces asupra fondului cauzei. Art.340 impune urmatoarea ordine: procurorului, partii vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului.

Dupa ce s-a dat cuvantul tuturor participantilor la dezbateri, daca se impune discutarea unor chestiuni de care depinde solutionarea cauzei cu privire la care procurorul si partile nu s-au referit initial, presedintele poate da cuvantul si in replica, la cerere sau din oficiu.

Momentul final al dezbaterilor este marcat de ultimul cuvant al inculpatului.

Dupa ce inculpatul a avut ultimul cuvant, instanta va declara dezbaterile inchise iar partile pot depune din proprie initiativa sau la cererea instantei, concluzii scrise.

Deliberarea si pronuntarea hotararii

Deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei faptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educative ori masurii de siguranta cand este cazul sa fie luat o asemenea masura, precum si asupra computarii retinerii si arestarii preventive.

Instanta hotaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz, una din urmatoarele solutii: condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal. Dispunand achitarea pentru cazul prevazut de art.10 lit.b¹, respectiv incetarea procesului penal si inlocuirea raspunderii penale (art.10 lit.i), instanta va dispune si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ.

Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.

In rezolvarea laturii civile, instanta poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale, potrivit legii civile sau poate respinge actiunea civila. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila cand pronunta achitarea pentru cazul prevazut in art.10 lit.b, ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevazute in art.10 lit. f si j.

Hotararea se redacteaza in termen de cel mult 20 de zile, iar dupa redactare inculpatilor amintiti anterior li se comunica copii de pe aceasta.

Sentinta penala

Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta sau prin care aceasta se dezinvesteste fara sa solutioneze fondul poarta denumirea de sentinta.

Sentinta penala cuprinde ca orice hotarare judecatoreasca 3 parti: partea introductiva, expunerea si dispozitivul.

Intrucat judecata poate parcurge doua sau trei grade de jurisdictie, neexistand cauze ce sunt solutionate in fond in prima si ultima instanta, sentinta penala este nedefinitiva in momentul pronuntarii sale.

Desi nedefinitiva, sentinta penala produce totusi unele efecte:

dezinvesteste instanta de judecarea cauzei, aceasta nemaiavand dreptul de a modifica solutia adoptata;

determina prin pronuntarea sau comunicarea sa scurgerea termenului de apel sau de recurs;

impune punerea in executare a dispozitiilor executorii (cele referitoare la arestarea sau punerea in libertate a inculpatului, la masurile asiguratorii si la confirmarea masurii de siguranta a internarii medicale).

Dupa ramanerea definitiva, sentinta penala are un dublu efect: pe de o parte, hotararea trece sub autoritatea lucrului judecat, fiind impiedicata desfasurarea unui proces penal cu privire la acea cauza (art.10 lit.j), iar pe de alta parte, se naste posibilitatea si obligatia punerii hotararii in executare de catre organele competente.

Bibliografie

Apetrei, Mihai. Drept procesual penal, Editura Victor, Bucuresti, 2004, p.289-333.

Gheorghe, Dumitru. Procesul penal. Judecata in prima instanta, Editura Editas, Bucuresti, 2005, 295p;

Mateut, Gheorghita. Procedura penala. Partea speciala, vol.II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p.3-176.

Pavaleanu, Vasile, Iacobuta, Ioan, Covalciuc, Mihai. Drept procesual penal, Editura Panfilius, Iasi, 2005, 256-294.

Plaesu, Teodora Eleonora. Judecata in cauzele penale. Reguli de baza, Editura Junimea, Iasi, 2003, 317p.

Surdescu, Ioana, Popa, Aida Rodica. Minuta - act al deliberarii in procesul penal roman. Aspecte metodologice, Editura All Beck, Bucuresti, 2000, 199p.

Theodoru, Grigore. Drept procesual penal. Partea speciala, vol. II, Editura Cugetarea, Iasi, 1998, p.179-294.

Tulbure, Adrian Stefan, Tatu, Angela. Tratat de procedura penala, Editura All, Bucuresti, 2001, p.331-382.

Volonciu, Nicolae. Tratat de procedura penala, vol.II, Editura Paideia, Bucuresti, 1996, p.137-230.