Manipularea de date si informatii inexacte

Manipularea de date si informatii inexacte

Paralel cu aparitia diverselor forme ale societatilor comerciale, cu dezvoltarea relatiilor economice in general, a crescut numarul si diversitatea escrocheriilor financiare. Dintre principalele forme de savarsire a acestor fapte, pot fi mentionate[1]:

Apelul la public in vederea acoperirii emisiunii de actiuni, obligatiuni, inscrisuri sau orice titluri de valoare ale unei societati care se va dovedi ulterior a fi fatada.

Oferirea de informatii inexacte (cuprinse in prospectele financiare) sau anuntarea de sume fictive de subscriptii, de liste false cu persoane care au participat la subscriptie (printre ele inscriind si personalitati), in vederea obtinerii de varsaminte sau subscriptii suplimentare.

Forme diverse de manipulare de genul: publicarii unui bilant inexact, abuzul de bunurile societatii, supraevaluarea aportului in natura, repartizarea de dividende fictive.

Escrocare prin folosirea dobanzilor, victimele fiind determinate sa-si incredinteze economiile pentru ca li se promite o dobanda de 10-15% pe luna: primele dobanzi se dau foarte punctual, din subscriptiile noilor victime si, dupa ce a ademenit un numar considerabil de persoane cu teoria dobanzilor compuse (sau a calculului piramidal in cazurile deja amintite, ale jocurile de "intrajutorare" tip "roata" - in care se vehiculeaza retete-minune care, chipurile, infailibile fiind, vor garanta si "iesirea din joc" cu profit de 5 sau 6 ori suma investita - ce s-au dovedit - iar practica o arata - ca escrocheria poate atinge dimensiuni colosale, nationale chiar), dupa care escrocul dispare - ca si societatea pe care o crease - cu sumele depuse.