Notiunea de jurisdictie

NOTIUNEA DE JURISDICTIE

In doctrina sunt identificate doua acceptiuni ale notiunii de jurisdictie:

In primul sens, jurisdictia este puterea de a decide asupra conflictelor aparute intre diferite subiecte de drept, prin aplicarea legii.Acesta este sensul traditional si principal al notiunii de jurisdictie.

Juristii romani intelegeau prin jurisdictie puterea de a spune dreptul(iuris dictio), intelegand prin aceasta orice activitate legata de administrarea justitiei.

In a doua acceptiune, ea reprezinta totalitatea organelor de stat prin care se distribuie justitia.Majoritatea legilor de organizare a sistemelor judiciare folosesc notiunea de jurisdictie, ca un termen generic prin care sunt desemnate instantele, indiferent de locul pe care il ocupa in ierarhia judiciara.

In afara de aceste doua acceptiuni, se folosesc si alte sensuri ale notiunii de jurisdictie.De exemplu, prin jurisdictie se intelege competenta unui anumit organ judiciar.

Aceasta poate fi:

materiala(in functie de natura afacerii litigioase sau a infractiunii savarsite)

personala(in functie de calitatea persoanei care a savarsit o infractiune)

teritoriala(in functie de care se identifica, dintre toate instantele de acelasi grad, repartizate pe un anumit teritoriu, doar cea care va solutiona litigiul)

Jurisdictia ca functie

In societatile moderne, in virtutea principiului separatiei puterilor in stat, functia judiciara se realizeaza prin organe specializate.In principiu, dreptul de a judeca apartine instantelor judecatoresti, dar acest drept nu este unul exclusiv.Din acest motiv, se distinge intre functia judecatoreasca-care se realizeaza intotdeauna de instantele judecatoresti si functia jurisdictionala-complexul de acte realizate de alte organe de stat carora li s-a recunoscut puterea de a solutiona unele categorii de litigii, precum in materie fiscala, a dreptului de autor.

Asemanari/Deosebiri intre activitatea judiciara si activitatea legiuitoare

organele legiuitoare se constituie in urma unor alegeri pentru un mandat limitat, iar organele judiciare sunt numite si ca regula, inamovibile

activitatea legiuitoare se concretizeaza in principal in legi, in baza unor proceduri specifice ce reglementeaza initiativa legislativa in modul de adoptare a legilor si promulgarea lor.Sesizarea organelor judiciare se face printr-o cerere, iar activitatea acestor organe se finalizeaza printr-o hotarare.

legea(lex) are un efect general si se aplica tuturor

hotararea judecatoreasca e intotdeauna obligatorie personelor acuzate-principiul opozabilitatii hotararilor judecatoresti

intre puterea judecatoreasca si puterea legislativa exista si interferente naturale, in sensul ca prima se exercita in baza legilor adoptate de cea din urma, iar puterea legislativa are in vedere solutionari a conflictelor din societate

Comparatie intre activitatea judecatoreasca si activitatea administrativa

actul jurisdictional presupune existenta unui conflict real sau aparent intre doua persoane cu interese contrare; actul administrativ are in vedere o aplicare generala si una impersonala a regulilor de drept in domenii diverse ale vietii economice si sociale;

judecatorii actioneaza numai la cererea partii interesate cu scopul de a evalua faptele si de a le califica juridic; functionarii administrativi actioneaza in mod spontan, fara ca sesizarea sa fie o conditie obligatorie a activitatii sale;

in actul jurisdictional intervin trei subiecti: Statul, prin intermediul judecatorului, reclamantul si paratul in cauzele civile; inculpatul si partea vatamata in cauzele penale; in actul administrativ sunt mereu doua parti: Statul si cetateanul;

judecatorii sunt indepenti si se supun numai legii; dispozitiile organelor administrative superioare sunt obligatorii pentru organele inferioare, iar in caz de nevoie li se pot chiar substitui;

Felurile jurisdictiei(ca functie)

Criterii:

prezenta intereselor contrarii

materia supusa judecatii

normele juridice sau principiile aplicabile

sanctiunile ce se pot aplica

procedura dupa care se face judecata

1.Jurisdictia contencioasa si jurisdictia voluntara

prima consta in solutionarea unui litigiu, in care intervin parti cu interese contrarii

a doua(jurisdictia gratioasa) se caracterizeaza prin absenta litigiului si deci a partilor cu interese contrarii

elementul esential al jurisdictiei voluntare e acela ca hotararea pronuntata in aceasta materie nu are autoritate de lucru judecata

Jurisdictia civila, penala, administrativa si constitutionala

Jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila, iar jurisdictia penala o fapta cu caracter penal, care este infractiune.

Restabilirea ordinii de drept se realizeaza in mod diferit in cele doua procese:

constrangerea patrimoniala a debitorului in materia civila

aplicarea unei pedepse pecuniare sau privative de libertate in materie penala

Titular al actiunii civile e orice persoana fizica sau juridica al carei drept sau interes legitim a fost incalcat.

Actiunea penala apartine statului, prin intermediul procurorului.

Jurisdictia administrativa se realizeaza de instante specializate(tribunale administrative) sau de instantele de drept comun dupa o procedura speciala

Obiectul jurisdictiei il formeaza un contencios administrativ generat de emiterea de catre o autoritate publica a unei cereri privind un drept legitim.

Jurisdictia constitutionala se realizeaza prin organe specializate(consilii, curti constitutionale) si are ca scop exercitarea controlului asupra constitutionalitatii legii.

Jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala

Justitia de drept comun(justitia ordinara) are in vedere majoritatea cauzelor civile sau penale.

Justitia speciala(exceptionala) are o sfera limitata si se intinde doar asupra cauzelor ce ii sunt atribuite in baza unei legi speciale(litigii comerciale, litigii de dreptul familiei, litigii de dreptul muncii).Justitia speciala nu se confunda cu cea extraordinara, creata expres de lege in scopul solutionarii unei cauze concrete sau a sanctionarii unei categorii de persoane.

Jurisdictia de drept si justitia in echitate

Jurisdictia de drept se caracterizeaza prin preexistenta unor reglementari juridice pe care judecatorul trebuie sa le aplice in activitatea sa.

Justitia in echitate se bazeaza pe reguli care nu sunt anterior enuntate si isi are originea in sentimentele de echitate naturala.In marea majoritate a legislatiilor, jurisdictia in echitate are un rol exceptional, fiind permisa in mod expres doar in cadrul procedurilor arbitrare.

Un izvor important al jurisdictiei in echitate il constituie si jurisprudenta.

Jurisdictia ca serviciu public

In statul de drept, justitia este organizata sub forma unui serviciu public.Exercitata de catre stat, cu titlul de monopol, justitia reprezinta o functie fundamentala a statului, administrarea ei reprezentand unul dintre atributele esentiale ale puterii suverane.Pentru buna functionare a activitatii jurisdictionale este necesara respectarea unor principii proprii, functionale si autonome, care sa stea la baza organizarii acestui serviciu public.

Principii:

1.Justitia constituie monopol de stat

Intr-o societate moderna, rezolvarea diferendelor dintre cetateni nu poate fi privita exclusiv ca o afacere particulara a persoanelor in cauza.O asemenea perspectiva ar da libertate persoanelor de a-si face singure dreptate, fapt ce ar da nastere arbitrariului si anarhiei juridice.De aceea, toate legislatiile nationale atribuie functia jurisdictionala unor organe statale particulare, a caror atributii sunt strict reglementate de lege.

Din faptul ca justitia e monopol de stat decurge si obligatia organelor juridice de a distribui justitia atunci cand acest lucru le este solicitat, in caz contrar fiind culpabile de denegare de dreptate.

O exceptie partiala de la acest principiu o reprezinta rezolvarea diferendelor prin intermediul arbitrajului.Arbitrajul se caracterizeaza prin alcatuirea sa din simpli particulari denumiti arbitri, desemnati de catre parti cu scopul de a solutiona anumite litigii patrimoniali.Legea recunoaste deciziei arbitrale efectele unei hotarari judecatoresti definitive, dar aceasta nu poate fi dusa la indeplinire prin executarea silita decat prin concursul instantelor judecatoresti.

2.Principiul legalitatii instantei

Aflarea adevarului in orice cauza supusa judecatii nu se poate realiza decat in masura in care procesul se desfasoara conform reglementarilor legale in toate fazele si etapele pe care le parcurge.Legalitatea instantei se realizeaza prin indeplinirea cumulativa a urmatoarelor patru cerinte:

1.instanta sa fie creata prin lege si in conformitate cu dispozitiile sale;

2.instanta sa fie organizata ca o institutie cu caracter permanent si cu sediu stabil si cunoscut;

3.instanta sa aiba competenta sa judece pricina ce i-a fost incredintata

4.instanta sa judece in compunerea prevazuta de lege

3.Principiul autonomiei instantelor judecatoresti

Este un principiu ce decurge implicit din autonomia functiei jurisdictionale si care presupune o delimitare a atributiilor autoritatilor statale.Pentru ca autonomia autoritatilor judecatoresti sa fie reala si efectiva, ea trebuie sa beneficieze de structuri organizatorice functionale, de organe proprii, de organe administrative si un buget distict.

Adunarea Generala a ONU a impus statelor membre prin doua rezolutii din 1985 obligatii concrete in legatura cu asigurarea autonomiei financiare a tribunalelor, in sensul ca ,,fiecare stat membru are datoria de a furniza resursele necesare pentru ca magistratura sa se poata achita in mod normal de functiile sale".

Pentru buna functionare a autoritatii judiciare este necesar ca instantele sa fie incadrate cu un numar suficient de magistrati.Se considera ca un raport optim ar fi acela de 1 judecator la 7.000 locuitori, dar in practica raportul fata difera foarte mult de la o tara la alta.

Exemplu: Romania - 1 judecator 12.000 loc.

Germania - 1 judecator 3.700 loc.

4.Principiul independentei judecatorilor

Este considerat fundamentul functiei judiciare si reprezinta cerinta solutionarii litigiilor fara nicio ingerinta din partea unui organ de stat, a altor institutii publice sau a vreunei persoane.

Principiul independentei judecatorilor se refera la protejarea magistratilor fata de puterea politica si instantele ierarhice superioare, cat si la presiunile exercitate de justitiabili sau mass-media(simpli cetateni).

Aprecierea faptelor si aplicarea corespunzatoare a legii sunt opera convingerii intime a judecatorului care este aparat de orice imixtiune din afara.In acelasi timp pentru a se inlatura pericolul arbitrariului in solutionarea litigiului exista obligatia judecatorului de a se supune numai legilor.Aceasta inseamna ca el trebuie sa-si motiveze hotararea in raport cu dispozitiile legii si poarta exclusiv raspunderea hotararii sale.

,,Instanta, in numele legii, hotaraste.

Principiul mai sus mentionat il gasim expres afirmat in toate Constitutiile si legile de organizare judiciara a statelor moderne.La acestea se adauga dispozitiile documentelor internationale precum rezolutiile din 1985 a Adunarii Generale a ONU:

,,Magistratii solutioneaza cauzele aflate pe rol in mod impartial, dupa circumstantele de fapt si in conformitate cu legea, fara restrictii si fara obiectul unor influente, injonctiuni, presiuni, amenintari sau interventii induse, direct sau indirect, indiferent din partea cui si indiferent pentru ce motiv."

5.Principiul inamovibilitatii judecatorilor

Prin inamovibilitate se intelege acel beneficiu al legii care le confera judecatorilor stabilitate in functie.Cu alte cuvinte, judecatorii odata investiti in functie, nu mai pot fi revocati, transferati sau suspendati, decat in conditii exceptionale.

Respectarea acestui principiu nu exclude insa posibilitatea avansarii judecatorilor si a sanctionarii lor disciplinare.Avansarea la o instanta ierarhic superioara trebuie sa se faca in acord cu vointa judecatorului si cu respectarea riguroasa a unor reguli care nu depind de puterea executiva.

De asemenea, orice sanctiune disciplinara, pentru o greseala profesionala se aplica judecatorului nu de catre reprezentantii puterii executive, ci de catre organismele superioare ale puterii judecatoresti in conformitate cu statutul specific profesiei de magistrat.

CSM Consiliul Superior al Magistraturii organizeaza avansarea in ierarhie, vegheaza la respectarea de catre magistrati a normelor deontologice

6.Caracterul permanent si sediul stabil al instantei

Toate instantele judecatoresti sunt permanente, in sensul ca functia lor se indeplineste fara intrerupere, cu exceptia zilelor nelucratoare si a vacantelor judecatoresti.

In majoritatea statelor, vacanta judecatoreasca este de 2 luni si are loc in perioada 1 iulie - 31 august.In realitatea, vacanta judecatoreasca nu inseamna o intrerupere a activitatii judecatoresti, ci doar un regim mai usor de lucru, constand in judecarea doar a anumitor cauze penale sau civile - cu arestati si litigiilor funciare, de dreptul muncii sau cele extrem de rapide.

Ca exceptie de la acest principiu avem jurisdictiile care prevad posibilitatea desfasurarii activitatii de judecata in sesiuni.

O alta situatie este aceea a jurisdictiilor unde activitatea de judecata se desfasoara in cadrul curtilor cu jurati.

Caracterul sedentar al instantelor se refera la faptul ca acestea functioneaza

intr-o localitate determinata prin lege, unde au un sediu stabil si cunoscut.

7.Principiul dublului grad de jurisdictie

Gradul de jurisdictie reprezinta elementul structural ierarhic.

Pentru a se evita interpretarea gresita a situatiei de fapt sau aplicarea eronata a legii, toate sistemele judiciare prevad posibilitatea exercitarii unui control de catre o jurisdictie de grad diferit.

Din necesitatea protejarii prestigiului justitiei si a securitatii juridice a cetatenilor, posibilitatea de a produce un apel trebuie limitata la o singura data.

Esential pentru calificarea unui grad de jurisdictie este intinderea atributiilor judecatoresti.Un grad ordinar de jurisdictie precum apelul, presupune asigurarea controlului in fapt si in drept a temeiniciei si legalitatii hotararilor pronuntate.

Formele extraordinare de control judiciar, precum recursul, vizeaza doar legalitatea solutiei pronuntate si, in mod exceptional, aprecierea situatiei de fapt.

8.Principiul colegialitatii organelor judiciare

Sistemele judiciare cunosc doua modele de compunere a instantei:

a) judecatorul unic(completul unic format din doi sau mai multi judecatori)

Avantaj: Recrutarea mai exigenta a personalului judecatoresc

Dezavantaj:Pericolul unei solutii gresite ca urmare a unei erori umane sau a unei influente straine exercitate asupra judecatorului unic

b)completul format din doi sau mai multi judecatori

Avantaj: Egalitatea superioara a lucratorilor indeplinite de doi sau mai multi magistrati ca urmare a dezbaterilor dintre ei si a controlului reciproc in adoptarea deciziilor

Dezavantaj: Sporirea cheltuielilor judiciare si pericolul scaderii calitatii solutiei ca urmare a ascunderii in spatele anonimatului

9.Principiul accesului liber la justitie

Este mentionat expres in toate documentele internationale si in Constitutiile moderne.In esenta, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor sale legitime.

Statele au atat obligatia negativa de a nu face nimic pentru a ingradi acest drept, cat si obligatia pozitiva de a asigura cetatenilor sai in mod efectiv si impartial accesul la un tribunal independent.

Acest principiu este mentionat expres in Art. 8 a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si Art. 6, alineatul I din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

10.Principiul egalitatii in fata justitiei

Decurge din principiul general al egalitatii in fata legii.

Art. 7 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului - ,, Toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul, fara deosebire, la o protectie egala in fata justitiei."

Principiul semnifica faptul ca toate persoanele au o vocatie egala de a fi judecate de aceleasi instante judiciare, dupa aceleasi reguli de procedura, fara nicio discriminare.

11.Principiul gratuitatii justitiei

Infaptuirea justitiei implica o serie de cheltuieli importante din partea statului si a justitiabililor.Statul este obligat sa organizeze serviciul public destinat a infaptui justitia prin asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare pentru organele de justitie si prin remunerarea adecvata a judecatorilor si a functionarilor instantelor judecatoresti.

Justitiabilii sunt tinuti de plata unor sume de bani necesare pentru desfasurarea judecatilor, precum:

taxe judiciare

onorariile avocatilor

costul expertizelor

In ciuda acestor numeroase cheltuieli, se considera ca de esenta justitiei este principiul gratuitatii justitiei.El trebuie inteles prin prisma faptului ca magistratii nu sunt platiti in mod direct de catre justitiabilii pe care ii judeca.

In plus, partea dintr-un proces doar avanseaza cheltuielile de judecata, urmand ca in cazul unei solutii favorabile sa isi recupereze integral cheltuielile de la partea care a cazut in pretentiile sale.

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN FRANTA

Organizarea instantelor judecatoresti

In Franta sunt doua sisteme de jurisdictie:

jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti

jurisdictiile administrative

Cele doua jurisdictii sunt autonome si se caracterizeaza prin lipsa oricarui control reciproc.Eventualele conflicte de jurisdictie sunt solutionate de o institutie speciala numita Tribunalul de Conflicte.

1.Jurisdictia de drept comun

Cuprinde toate instantele judecatoresti care judeca in prima instanta litigiile civile si penale.Al doilea grad de jurisdictie se realizeaza prin intermediul Curtilor de Apel iar in fruntea acestui sistem se afla Curtea de Casatie.

a) Jurisdictiile civile(comerciale si sociale)

Jurisdictiile civile - aici intra Tribunalele de Instanta, Tribunalele de Mare Instanta, Tribunalele Agricole si cele de Securitate Sociala.

Tribunalul de Instanta este jurisdictia pentru micile creante.Competenta materiala este limitata la actiunile penale si imobiliare cu o valoare de pana la 1.000 euro, precum si unele servituti rurale sau actiunile de granituire.In Franta sunt aproximativ 470 de Tribunale de Instanta

Tribunalul de Mare Instanta este competent de a solutiona toate cauzele civile, cu exceptia celor date in competenta altor instante cu o competenta generala in materie.Judeca in mod exclusiv actiunile privitoare la starea persoanelor, la relatiile de familie, actiunile reale imobiliare si problemele legate de securitatea silita.In fiecare departament functioneaza un Tribunal de Mare Instanta, in total fiind 181 de Instante de acest gen.

Tribunalul de Comert judeca litigiile privitoare la actele de comert, contestatiile dintre comercianti precum si procedurile colective de lichidare judiciara a societatilor comerciale.In total sunt aproximativ 225 Tribunale de Comert in cadrul carora functioneaza peste 3000 de judecatori consulari. Acestia nu sunt retribuiti de catre stat, ci sunt alesi pe o perioada limitata din randul comerciantilor care intrunesc anumite conditii prevazute de lege.

Tribunalul de Munca e competent sa judece litigiile de munca precum si sa realizeze activitatea de conciliere dintre angajator si angajati.Sunt aproximativ 270 de Tribunale de Munca.Orice cerere promovata in fata Tribunalului de Munca este mai intai supusa analizei unei sectii speciale, numita Birou de Consiliere, care are misiunea de a incerca obtinerea unei solutii amiabile.In caz de esec, cererea va fi solutionata de un Birou de Judecata, compus din doi consilieri din partea salariatilor si doi din partea patronatelor.

Tribunalul Agricol a aparut cu scopul de a solutiona litigiile dintre proprietarii de bunuri agricole si arendasi.Pe langa fiecare Tribunal de Instanta functioneaza cel putin un Tribunal Agricol.Activitatea sa e ocazionala in functie de numarul de litigii aparute in circumscriptia sa.

Tribunalul de Securitate Sociala cuprinde doua categorii de jurisdictii:

a.Jurisdictia sociala propriu-zisa

b.Jurisdictia de ordin medical

Cele 113 Tribunale de Securitate Sociala solutioneaza litigiile dintre

organismele de securitate sociala si beneficiarii acestora.Tribunalele

Medicale au in competenta solutionarea litigiilor privitoare la invaliditate,

incapacitate de munca si ingrijiri medicale.

b. Jurisdictiile penale(de prima instanta)

In cazul acestor jurisdictii se distinge intre jurisdictia de instructie si jurisdictia de judecata.

1.Jurisdictia de instructie

Instructia unei cauze penale are ca scop determinarea probelor care pot conduce la solutionarea cauzei, luarea masurilor de arestare preventiva si sesizarea instantei competente de judecata.Legislatia franceza clasifica faptele penale in: contraventii, delicte si crime.Instructia penala e obligatorie in cazul crimelor si facultativa in cadrul delictelor.

2.Jurisdictia de judecata

Ca urmare a clasificarii faptelor penale, contraventiile se judeca de catre Tribunalele de Politie, delictele de catre Tribunalul Corectional iar crimele de catre Curtea cu Jurati.

Tribunalul de Politie este in materie panala echivalentul Tribunalului de Instanta din materia civila.Judeca toate contraventiile care sunt sanctionate de lege cu amenda de maxim 300 de euro.

Tribunalul Corectional este echivalentul Tribunalului de Mare Instanta din materia civila.In competenta sa intra toate delictele care atrag o pedeapsa privativa de libertate de pana la 10 ani, precum si contraventiile aflate in raport de conexitate cu delictele.

Curtea cu Jurati are in competenta judecarea crimelor, cu exceptia celor date in competenta unor instante speciale cum sunt crimele savarsite de minori, militari si ministri.Este alcatuita din 3 judecatori de profesie si 9 jurati.Juratii sunt alesi prin tragere la sorti de pe o lista in care sunt trecuti toti cetatenii francezi cu varsta de cel putin 23 de ani si care au exercitiul drepturilor civile.O serie de crime grave(cele teroriste sau impotriva securitatii nationale) se judeca de un complet format din 7 judecatori de profesie, fara jurati.

Al doilea grad de jurisdictie il reprezinta Curtile de Apel

Ele judeca apelurile indreptate impotriva deciziilor pronuntate de Tribunalele de Mare Instanta, Tribunalele de Comert, Tribunalele de Munca si Tribunalele Corectionale.Exista 30 de Curti de Apel pe teritoriul Frantei plus trei in departamentele de peste mari.De regula, la Curtea de Apel judecata se face in complet din trei judecatori.Deciziile Curtii cu Jurati se ataca cu apel in fata unei alte Curti cu Jurati, unde completul e format din trei judecatori de profesie si cei 12 jurati.

• Curtea de Casatie

Cea mai inalta institutie din cadrul sistemului judiciar francez si are sediul la Paris.Este o instanta de control judiciar, care se pronunta asupra legalitatii hotararilor pronuntate de Curtile de Apel sau Tribunal.Judecatorii de la Curtea de Casatie nu intra niciodata in analiza fondului litigiului.Daca legea a fost bine aplicata, Curtea va respinge recursul in casatie.In caz contrar, institutia va casa hotararea si o va trimite spre judecare la o alta instanta de aceeasi natura si de acelasi grad.Se judeca de regula, in complet format din trei sau cinci judecatori numiti consilieri.

• Ministerul Public

Misiunea lui este de a veghea la respectarea ordinii publice, la apararea interesului societatii si la aplicarea corecta a legii.Pe langa fiecare Curte de Apel si pe langa Curtea de Casatie functioneaza cate un Parchet General, condus de un procuror general.In cadrul Parchetelor activeaza avocati generali care pun in instanta concluzii in numele procurorului general al Parchetului.

• Jurisdictiile administrative

La baza jurisdictiei administrative se afla Tribunalele Administrative in numar de 35 in toata Franta.Aceste instante sunt de drept comun si judeca toate ligitiile administrative dintre cetateni si puterea publica cu exceptia celor date in competenta altor instante.

Al doilea grad de jurisdictie il reprezinta Curtile Administrative de Apel(7).

Impotriva deciziilor acestor Curti se poate face recurs la Consiliul de Stat, care este corepondentul in cadrul jurisdictiei administrative a Curtii de Casatie din jurisdictie de drept comun.

• Tribunalul de Conflicte

Conflictele dintre doua jurisdictii - judiciare si administrative sunt solutionate de catre Tribunalul de Conflicte.Avand ca presedinte pe Ministerul Justitiei, Tribunalul de Conflicte e format din 8 judecatori titulari:

3 consilieri de la Curtea de Casatie

3 consilieri de stat

2 consultanti

• Consiliul Superior al Magistraturii

Prezinta doua functii importante, respectiv

o functie administrativa privitoare la recrutarea si numirea judecatorilor

o functie disciplinara

E structurat in doua sectii, una competenta pentru judecatori si una pentru procurori.Cuprinde 16 persoane - 6 judecatori, 6 procurori, 4 personalitati care nu fac parte din sistemul judiciar

• Consiliul Constitutional(echivalentul Curtii Constitutionale din Romania)

E compus din 9 membrii a caror mandat are o durata de 9 ani fara posibilitatea de a fi innoit.Trei dintrei ei sunt numiti de catre Presedinte, trei de Presedintele Adunarii Nationale si trei de catre Presedintele Senatului.

In atributia Consiliului Constitutional intra controlul obligatoriu al constitutionalitatii legilor organice si al regulamentelor Adunarii Parlamentare si controlul facultativ(la sesizare) a constitutionalitatii legilor ordinare si a angajamentelor internationale.

Personalul judiciar(profesiunile jurice)

1.Judecatorii

Judecatorii in Franta sunt de doua tipuri - de cariera

- din afara sistemului judiciar

Principala modalitatea de recrutare a celor dintai o reprezinta absolvirea Scolii Nationale de Magistratura cu sediul la Bordeaux.Aceasta are ca misiune formarea auditorilor de justitie si perfectionarea profesionale a magistratilor.

Auditorii de justitie efectueaza o pregatire profesionala de 31 luni:

1 stagiu de 3 luni in administratie intr-o intreprindere publica sau privata;

8 luni de pregatire la sediul Scolii Nationale de Magistratura;

1 stagiu de 14 luni intr-o institutie publica;

1 stagiu de 6 luni pentru specializare;

In prezent sunt aproximativ 6.000 de judecatori de cariera in Franta.

La Tribunalele Comerciale, de Munca, Rurale judecatorii sunt alesi dintre comercianti, arendasi, etc.Judecatorii administrativi sunt recrutati prin intermediul Scolii Nationale de Administratie.

2. Asistentii judiciari

Institutia a fost creata in 1995 cu scopul de a spori calitatea actului de justitie.

Asistentii judiciari sunt numiti pentru un mandat de doi ani pe langa magistratii de la Tribunalul de Instanta, de Mare Instanta si pe langa Curtile de Apel.Nu au nicio putere jurisdictionala si au ca atributii cercetarea documentara si jurisprudentiala, redactarea de proiecte de decizii.

3. Grefierii

Atributii:

pastreaza registrele si dosarele instantei

transcriu continutul dezbaterilor

intocmesc procesele verbale de sedinta

ei sunt formati in cadrul Scolii Nationale a Grefierilor(Dijon) - 13 luni stagiul

4. Executorii

Au ca principale atributii comunicarea actelor de procedura si executare silita - a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.Accesul in profesie se face pe baze licentie in drept, a absolvirii unui examen si a efectuarii unui stagiu profesional.

5. Avocatii

Asista si reprezinta partile in fata instantelor judecatoresti sau a altor autoritati publice in scopul protejarii drepturilor si intereselor legitime.

Candidatul la avocatura trebuie sa sustina un examen de admitere in centrul regional de pregatire a avocatilor care functioneaza in raza oricarei Curti de Apel.

Durata studiilor este de un an, dar e obligatorie efectuarea unui stagiu de doi ani.

Avocatul are dreptul de a pleda in fata oricarei autoritati jurisdictionale si disciplinare cu exceptia Consiliului de Stat si a Curtii de Casatie.Avocatii de la aceste ultime doua institutii formeaza un corp profesional distinct.

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN ANGLIA

Sistemul instantelor judecatoresti din Anglia a fost stabilit printr-o lege de organele judecatoresti din anul 1783 care a cunoscut de atunci minime modificari.Ierarhia instantelor judecatoresti engleze cuprinde urmatoarele elemente:

Tribunalele de Prima-Instanta

Curtile de Comitat

Curtea Suprema

Camera Lorzilor

Tribunalele de Prima-Instanta sunt constituite din judecatori neprofesionisti numiti judecatori de pace.Nu este obligat ca un judecator de pace sa aiba pregatire juridica.Judecatorii de pace sunt mai numerosi decat cei profesionisti, numarul lor fiind in prezent de aproximativ 30.000.

Competenta acestei instante este in materie civila cat si in materie penala.

In materie civila este competent sa judece litigiile privind executarea obligatiilor pecuniare minore, incredintarea , actiunile privitoare la taxe si contributii.

In materie penala judeca faptele cu un grad redus de pericol social care atrag pedeapsa amenzii de pana la 2.000 de lire sau a inchisorii de pana la 6 luni.

Tribunalele de Prima-Instanta judeca in complet format din 3 judecatori de pace.

Curtile de Comitat solutioneaza cauzele civile avand ca obiect contracte si delicte, actiunile posesorii, divortul, adoptia si falimentul.

Specific magistratilor de la Curtile de Comitat este faptul ca sunt itineranti.Fiecare magistrat deserveste mai multe comitate si se deplaseaza in functie de numarul si de complexitatea cauzelor.In Anglia si Tara Galilor exista in prezent aproximativ 300 de Curti de Comitat.

Curtea Suprema in sistemul englez nu este o instanta suprema si omogena.In fapt, ea este formata din trei instante diferite, fiecare cu o structura complexa: Curtea Coroanei, Inalta Curte, Curtea de Apel.

Curtea Coroanei judeca in prima instanta toate cauzele penale grave care nu intra in competenta Tribunalelor de Prima-Instanta. Cauzele sunt examinate de un judecator si de un juriu format din 12 .Ca instanta de apel, solutioneaza apelurile in dreptate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunalele de Prima-Instanta. Apelurile se judeca de un judecator de cariera, asistat de patru judecatori neprofesionisti.Judecatorii de la Curtea Coroanei judeca in sistem itinerar.

Inalta Curte este instanta de drept comun in materie civila putand sa judece in principiu orice actiune civila.In concret solutioneaza cauzele referitoare la litigiile maritime, ipoteci, testamente, litigii de dreptul familiei.Este instanta de apel impotriva hotararilor pronuntate de Curtile de Comitat.Judecatorii acestei curti pot judeca in sistem itinerar.

Curtea de Apel este formata din doua sectii, civila si penala.Sectia

civila judeca apelurile indreptate impotriva hotararilor pronuntate de Curtile de Comitat sau de Inalta Curte.In materie penala solutioneaza apelurile indreptate impotriva hotararilor Curtii..

Ca regula, la Curtea de Apel se judeca in complet format din trei sau cinci judecatori.Spre deosebire de ceilalti judecatori, judecatorii acestei instante nu judeca in sistem itinerant, ci doar la sediul Curtii de la Londra.

Camera Lorzilor are atat atributii legislative, cat si jurisdictionale.In sistemul jurisdictional englez este instanta suprema.Judeca in ultima instanta cauzele cele mai importante in materie civila si comerciala. Completul de judecata e format din cinci judecatori numiti lorzi in apel. Acestia sunt selectati dintre avocati, pledanti, cu o vechime de cel putin 15 ani in profesie, sau dintre judecatorii profesionisti cu o vechime de cel putin 2 ani la Curtea Suprema.

Alaturi de aceste instante, in Anglia exista si tribunale exceptionale.

Acestea judeca in anumite materii: munca, asigurari sociale in complet

format din judecatori neprofesionali.Fiecare din aceste tribunale au o

organizare si o procedura proprie.Sunt aproximativ 2.000 de tribunale

exceptionale.

PERSONALUL JUDICIAR DIN ANGLIA

In sistemul englez nu exista o institutie speciala de invatamant postuniversitar care sa formeze magistratii.

Judecatorii sunt numiti de Coroana, dintre avocati, pledanti cu o vechime cuprinsa intre 7 si 15 ani in profesie.

7 ani pentru Curtile de Comitat

10 ani pentru Inalta Curte

15 ani pentru Curtea de Apel si Camera Lorzilor

Judecatorii de profesie, de la toate instantele sunt inamovibili.Nu sunt inamovibili judecatorii de pace de la Tribunalele de Prima-Instanta.In varful ierarhiei judecatoresti se afla Lordul .

Acesta e numit de primul-ministru si e in acelasi timp judecator ministru de justitie si membru al Camerei Lorzilor.Nu e inamovibil si functia sa inceteaza odata cu mandatul primului ministru care l-a numit.

Avocatii din Anglia se impart in doua mari categorii:

1. avocati de consultanta si reprezentare
2. avocati pledanti

Devin avocati absolventii unei Facultati de Drept care promoveaza un curs post-universitar si efectueaza un stagiu profesional de 1 an.Avocatii de consultanta indeplinesc si rolul pe care in sistemul continental il au notarii publici.Astfel, ei incheie contracte, tranzactii, redacteaza testamente si legalizeaza actele juridice prezentate de un cetatean.Reprezinta cea mai mare categorie de avocati, numarul lor fiind de aproximativ 50.000.

Avocatii pledanti sunt cei care pun concluzii intr-un proces in vederea obtinerii unei anumite solutii judiciare.Numarul lor este mult mai redus, de aproximativ 6.000.

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN S.U.A.

In S.U.A. gasim un sistem judiciar format din doua structuri diferite: o structura specifica statelor componente si o structura federala.Ambele sunt organizate in forma piramidala.

Sistemele judiciare statale

Fiecare din cele 50 de state componente ale federatiei are un sistem judiciar propriu stablit de propria Constitutie.In general, in toate statele americane, jurisdictia se realizeaza prin Tribunalele de Prima-Instanta, Curti de Apel si Curtea Suprema. Exista si unele exceptii, in sensul ca in unele state nu exista Curti de Apel.

Tribunalele de Prima-Instanta au o componenta generala, atat in materie civila cat si in materie penala.Se mai numesc si Tribunale District, de Circuit, sau Curti Superioare.Judecata se face in fata unui singur judecator si a unui juriu format din 6 sau 12 jurati.Juriul se formeaza atat in materie civila cat si in materie penala.Pentru a se degreva activitatea Tribunalelor de Prima-Instanta de cauzele mai putin importante, in unele state s-au creat si instante inferioare, in genul unor judecatori de pace.

Curtile de Apel realizeaza activitatea de control judiciar asupra hotararilor pronuntate de Tribunalele de Prima-Instanta.Apelul are an vedere doar problemele de drept, nu si cele de fapt care raman in componenta exclusiva a Tribunalelor.In majoritatea statelor, exista si o Curte de Apel, dar in statele cu o populatie mai mare sunt doua Curti de Apel.Judecata se face in complet format din mai multi judecatori, intre 3 si 15, in functie de fiecare stat.

Curtea Suprema are rolul de a realiza o interpretare uniforma a legii la nivelul fiecarui stat american.Texas e si stat in care exista doua Curti Supreme, in materie civila si in materie penala.Judecata se face in fata unui complet format dintr-un numar impar de judecatori: 5, 7 sau 9.

PERSONALUL JUDICIAR DIN S.U.A

Judecatorii sunt de regula alesi dupa un sistem propriu fiecarui stat in parte pentru un mandat ce poate fi reinnoit.In unele state nu se cere in mod obligatoriu ca judecatorii sa aiba studii juridice.

Judecatorii federali sunt selectati dupa o procedura mai stricta in cadrul caruie e obligatorie pregatirea juridica si efectuarea unui stagiu profesional intr-o anumita profesie juridica(de regula avocatura).

Judecatorii Curtilor Federale precum si cei de la Curtea Suprema de Justitie sunt inamovibili.

La nivelul fiecarui district federal functioneaza cate un procuror federal numit de presedintele S.U.A pentru un mandat de 4 ani, cu avizul Senatului.

Procurorul general al S.UA. conduce Departamentul Federal de Justitie, este si membru al Guvernului, detinand portofoliul justitiei.

Avocatii sunt organizati in Barouri la nivelul tuturor statelor componente ale Federatiei.Avocatii cu o vechime in profesie de cel putin 3 ani pot sa devina membri ai Baroului Curtii Supreme.Incepand cu 1978, toate Barourile americane sunt organizate intr-o asociatie unica care joaca un rol important in mentinerea vietii democratice americane.

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR ITALIAN

In Italia functioneaza urmatoarele tipuri de instante:

Judecatorii de Pace

Tribunale

Tribunale pentru minori

Curti cu Jurati

Curti de Apel

Curtea de Casatie

1.Judecatoria de Pace exista doar in materie civila.Este competenta de a solutiona litigiile ce au ca obiect bunuri mobile cu o valoare de pana in 2500 euro, actiunile de dauna de pana la 15.000 euro, litigiile dintre coproprietari, litigiile dintre proprietari, detentorii de bunuri.

Cauzele sunt solutionate de catre un singur judecator care este un judecator onorar, numit de Ministerul de Justitie pentru 4 ani.In litigiile a caror obiect este de pana in 1.000 euro, hotararea se poate da in echitate.

2.Tribunalul este instanta de drept comun in materie civila si penala.La Tribunale cauza se solutioneaza de un singur judecator.In materie civila, Tribunalul este Instanta de Apel impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii de pace.

3.Tribunalele pentru minori este o instanta special creata in scopul ocrotirii drepturilor si intereselor minorilor.In materie civila solutionarea cauzelor privitoare la adoptii, incredintarea minorilor, exercitarea autoritatii parintesti, interdictii, incapacitati.

In materie penala, judeca in prima instanta infractiunile comise de minori.

Tribunalul pentru minori este compus dintr-un judecator al Curtii de

Apel, un judecator al Tribunalului si doi judecatori onorari(un barbat si

femeie).Judecatorii onorari nu sunt inamovibili, sunt experti in anumite

domenii si sunt numiti de Presedintele Republicii la propunerea

Ministrului de Justitie pe o durata de 3 ani.

4.Curtea cu Jurati solutioneaza cauzele penale grave: infractiunile pentru

legea prevede pedeapsa inchisorii pe viata sau pedeapsa inchisorii de pana la 24 de ani.Completul este compus dintr-un judecator al Curtii de Apel, un judecator al Tribunalului si 6 jurati.

5.Curtea de Apel este instanta de control judecatoresc ordinar in materie

penala si civila.Hotararile pronuntate de Tribunale, indiferent de

materie, pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel.Apelul este o cale

devolutiva de atac, in sensul ca instanta de apel verifica hotararea

atacata, atat cu privire la situatia de fapt, cat si la aplicarea corecta a

legii.

Instanta de apel este constituita dintr-un complet format din 3

judecatori.Hotararile pronuntate de Tribunalele pentru minori se ataca la

sectia pentru minori a Curtii de Apel.Completul de judecatori este

format din 5 membrii: 1 judecator de la Curtea de Casatie, 2 judecatori

de la Curtea de Apel si 2 judecatori onorari.Hotararile pronuntate de

Curtea cu Jurati se ataca cu apel la Curtea cu Juri a Curtii de Apel.

Aceasta judeca in complet format din 8 membrii: 1 judecator de la

Curtea de Casatie, 1 judecator de la Curtea de Apel si 6 jurati.

6.Curtea de Casatie este instanta suprema in sistemul judiciar italian.Este

competenta sa judece hotararile pronuntate de Curtea de Apel care sunt atacate cu recurs in casatie.In cazul recursului in casatie nu se solutioneaza fondul litigiului.Curtea de Casatie solutioneaza si recursul in interesul legii, promovat de procurorul general de pe langa Curtea de Casatie, in scopul aplicarii unitare a legii si a unificarii jurisprudentei.

Curtea de Casatie este alcatuita din 6 sectii penale, 3 sectii civile si 1 sectie de Dreptul Muncii si Asigurarilor sociale.

Membrii Curtii de Casatie sunt formati din consilieri iar completul este format din 5 membrii.

Ministerul Public exercita actiunea penala si are rolul de a veghea la respectarea legii si apararea interesului public a drepturilor cetatenilor italieni si a PJ din Italia. Procurorii sunt organizati in Parchete care functioneaza pe langa Tribunale, Tribunale pentru minori, Curti de Apel si Curtea de Casatie.In cadrul fiecarui Parchet, procurorii sunt organizati in doua sectii, unii care exercita urmarirea penala si altii care sustin actiunea penala in fata judecatorilor.

C.S.M. - format din 24 de membrii alesi astfel:

-> 2/3 alesi dintre magistratii de toate categoriile in urma unui scrutin general profesional

-> 1/3 alesi de catre Parlament dintre profesori universitari ai Facultatilor de Drept sau dintre avocatii cu cel putin 15 ani vechime in profesie

Mandatul membrilor C.S.M. este de 4 ani si nu poate fi reinnoit imediat.C.S.M.

este organizat in mai multe comisii, fiecare cu o competenta speciala:

evaluarea profesionala periodica a magistratilor

avizarea propunerilor de modificare a legilor de organizare judecatoreasca

tragerea la raspundere disciplinara a magistratilor

Curtea Constitutionala este instanta de contencios administrativ compusa din 15 membrii numiti astfel: 5 de Presedintele Republicii, 5 de Parlamentul Italian reunit in sedinta comuna si 5 de instantele judecatoresti.

Sunt eligibili magistratii, profesorii universitari de Drept si avocatii cu o vechime de cel putin 20 de ani in profesie.Mandatul judecatorilor de la Curtea Constitutionala este de 9 ani si nu poate fi reinnoit.

Curtea Constitutionala este competenta sa judece:

litigiile privind constitutionalitatea legilor

conflictele de atributiuni dintre puterea de stat, dintre statul italian si regiuni sau dintre regiuni

acuzatiile indreptate impotriva presedintelui Republicii.Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii: atunci cand Curtea Constitutionala declara neconstitutionalitatea unei anumite legi, aceasta isi inceteaza valabilitatea in mod retroactiv chiar din a doua zi

Personalul judiciar

In Italia, magistratura este formata din judecatori si procurori.

Judecatorii pot fi:

de cariera

onorari

Judecatorii de cariera(togati) sunt inamovibil si sunt recrutati prin concursurile organizate de CSM.

Judecatorii onorari nu sunt inamovibil si sunt numiti pe o durata de 3-4 ani prin decret al Ministrului de Justitie la propunerea CSM.

Grefierii si executorii judecatoresti sunt functionari publici, remunerati de catre stat, iar remunerarea se face prin intermediul unui concurs anual organizat de Ministerul Justitiei.

Avocatii erau in Italia constituiti in:

procuratori: cei care reprezinta partea in negocierea unui contract sau indeplinirea oricarui act de procedura

advocatii : cei care asista cu partea in fata instantie de judecata

Dupa 1997, conform unei noi legi de organizare a avocaturii, distinctia a disparut.

Pentru exercitarea profesiei, avocatii sustin un concurs de competenta organizat

anual de Ministerul Justitiei.

Avocatii care pledeaza in fata Curtii de Casatie formeaza un corp profesional

distinct.