NOTIUNI GENERALE PRIVIND PARTILE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

NOTIUNI GENERALE PRIVIND PARTILE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

1. DEFINITII

Tratarea din aceasta parte a cursului este foarte sumara, urmarind doar intelegerea unor notiuni generale necesare studiului raportului juridic civil, precum si altor parti ale introducerii in studiul dreptului civil.

Expunerea detaliata a subiectelor dreptului civil, urmeaza a se face spre finele acestui curs.

Deci, ce se intelege prin persoana fizice?

Persoana fizica este subiectul individual de drept adica omul ca titular de drepturi si obligatii civile.

Persoana juridica este subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, intrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective si obligatii civile.

Care sunt, insa, acele conditii cerute de lege?

Acestea sunt:

a.       organizarea proprie;

b.      patrimoniu distinct;

c.       un scop determinat, in acord cu interesele obstesti.

In lumina celor precizate mai sus, poate fi formulata definitia generala a subiectului de drept civil dupa cum urmeaza:

Prin subiect de drept civil se intelege acea specie de subiecte de drept care cuprinde persoana fizica si persoana juridica, in calitate de titulari de drepturi subiective si obligatii civile.

2. CLASIFICAREA SUBIECTELOR DE DREPT CIVIL.

Din cele aratate mai sus rezulta ca exista doua mari categorii de subiecte de drept civil:

persoanele fizice si persoanele juridice.

Acestea, la randul lor, comporta unele subdiviziuni:

Astfel, in categoria persoanelor fizice, se disting:

-dupa criteriul varstei:

-minori sub 14 ani (fara capacitate de exercitiu);

-minori intre 14 - 18 ani (au capacitate de exercitiu restransa);

-majori (au deplina capacitate de exercitiu).

-dupa criteriul cetateniei:

- cetateni romani;

- cetateni straini: - fara cetatenie (apatrizi);

- cu dubla cetatenie.

In categoria persoanelor juridice, deosebim:

-dupa criteriul naturii capitalului:

- persoane juridice particulare(private);

- persoane juridice cooperatiste si obstesti;

- persoane juridice mixte;

- persoane juridice de stat;

-dupa criteriul nationalitatii:

- persoane juridice de nationalitate romana;

- persoane juridice de alta nationalitate (straine);

-dupa scopul lor:

- persoane juridice cu scop patrimonial;

- persoane juridice non profit;

3. DETERMINAREA, PLURALITATEA SI SCHIMBAREA SUBIECTELOR RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

A. Determinarea subiectelor raportului juridic civil, presupune cunoasterea in concret a partilor.

Aceasta cunoastere difera in functie de continutul raportului juridic civil ce poate fi format din drepturi absolute sau relative (opozabile tuturor sau numai celeilalte parti).

In cazul drepturilor absolute, nu este cunoscut decat subiectul dreptului absolut, care este insusi titularul dreptului subiectiv civil.

Exemplu: In materia proprietatii, este cunoscut doar titularul dreptului de proprietate asupra unui bun. Subiectul pasiv este format din toti cei obligati a respecta proprietatea, ceea ce inseamna ca subiectul pasiv este nedeterminat.

Din contra, in cazul drepturilor relative, sunt determinate atat subiectul activ (creditorul spre exemplu), cat si cel pasiv (debitorul).

Exemplu: Contractul de donatie - determinati sunt si donatarul si donatorul (subiect activ).

Daca unui drept absolut i se aduce atingere printr-un act ilicit cauzator de prejudicii, in cadru raportului obligational sunt determinati atat creditorul, cat si debitorul obligatiei de a face.

B. Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil

Majoritatea raporturilor juridice civile sunt relatii sociale stabilite intre o persoana - subiect activ si o alta persoana - subiect pasiv.

In practica exista, insa, si cazuri in care raportul juridic civil este stabilit intre mai multe persoane ca subiecte active sau pasive.

Astfel:

1. In raporturile reale, avand in continut dreptul de proprietate, subiectul pasiv (nedeterminat) este format din toti cei tinuti sa respecte proprietatea - deci o pluralitate pasiva.

Subiect activ poate fi o persoana (proprietate exclusiva) sau mai multe persoane determinate, in cazul proprietatii comune (pluralitate activa).

Proprietatea comuna se infatiseaza in trei ipostaze (dupa altii in doua):

Coproprietatea (pe cote parti) - mai multe persoane detin in proprietate un bun determinat ori mai multe, fiecare cunoscand cota ideala de drept, dar nu are o parte determinata din bun.

Indiviziunea - mai multe persoane detin in proprietate o masa de bunuri nedeterminate (o universalitate) ori un bun, fiecare cunoscand cota ideala, dar neavand un anumit sau anumite bunuri pe care sa le detina in exclusivitate. De regula poarta asupra unei universalitati - indiviziune

Devalmasia - sotii detin bunurile comune, dar nici unul nu cunoaste intinderea dreptului sau, aceasta fiind determinata prin lege, insa ambii stapanesc toate bunurile.

Starea de pluralitate activa inceteaza prin partaj sau iesire din indiviziune.

2. In raporturile nepatrimoniale, decurgand din drepturile de creatie intelectuala, pluralitatea imbraca forma coautoratului (si in penal exista coautorat, dar se refera la comiterea unei infractiuni de catre doua sau mai multe persoane).

3. In raporturile obligationale(de creanta), pluralitatea este:

- activa - cand sunt mai multi creditori;

- pasiva - cand sunt mai multi debitori;

- mixta - cand sunt mai multi creditori si mai multi debitor.

Regula in raporturile obligationale o reprezinta divizibilitatea, in sensul ca, in principiu, obligatiile civile sunt conjuncte.

Exemplu 1. Cand sunt mai multi creditori, fiecare poate pretinde de la debitor doar partea

sa.

2. Cand sunt mai multi debitori, fiecare este tinut pentru partea sa din datoria

comuna.

Regula fiind divizibilitatea, ea nu trebuie sa fie prevazuta expres, subintelegandu-se.

De la aceasta regula, exista doua exceptii, si anume:

solidaritatea (activa sau pasiva);

indivizibilitatea - doar pasiva;

Solidaritatea activa, presupune ca oricare dintre creditori este in drept sa ceara intreaga datorie de la debitor. Debitorul se libereaza fata de toti creditorii solidari.

Solidaritatea pasiva presupune ca oricare dintre codebitori poate fi obligat la plata intregii datorii. In acest caz, se stinge datoria si inceteaza solidaritatea. Codebitorul solidar care a platit are, insa, deschisa o actiune in regres contra celorlalti codebitori.

C. Schimbarea subiectelor raportului juridic     trebuie privita si analizata nuantat.

In cazul raporturilor juridice civile nepatrimoniale, nu este posibila schimbarea, nici a subiectului activ, intrucat drepturile personale sunt inalienabile, si nici a celui pasiv, alcatuit din totalitatea persoanelor tinute a respecta dreptul personal.

In cazul raporturilor juridice civile patrimoniale, schimbarea este posibila, in functie de natura raportului, real sau obligational.

In materia raporturilor reale, este posibila schimbarea subiectului activ, spre exemplu: A ii vinde lui B proprietatea sa. Subiectele pasive nu se schimba, raman aceleasi ca in cazul drepturilor nepatrimoniale.

In materia drepturilor de creanta, este posibila schimbarea atat a subiectului activ (cesiunea de creanta, subrogatia prin schimbarea de creditori, novatia prin schimbarea de creditori), cat si a subiectului pasiv (delegatia, poprirea).

4. CAPACITATEA CIVILA

Capacitatea juridica a unei persoane inseamna aptitudinea generala de a fi titular de drepturi si obligatii.

Capacitatea juridica civila este aptitudinea generala de a fi titular de drepturi si obligatii civile.

In structura capacitatii juridice civile intra doua elemente, capacitate de exercitiu si capacitate de folosinta.

Aceste elemente sunt distincte, atunci cand este vorba despre persoane fizice sau juridice.

A.     Capacitatea civila a persoanelor fizice.

Capacitatea de folosinta - este aptitudinea generala si abstracta a omului de a avea drepturi si obligatii civile, asa cum este definita de art.5 alin.2 din Decretul 31/1954.

Inceputul si sfarsitul sunt delimitate de art.7 din Decretul 31/1954:

"Capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia. Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune, insa numai daca el se naste viu."

Capacitatea de exercitiu este aptitudinea omului de a-si exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile prin incheierea de acte juridice (art.5 alin.3, Decretul 31/1954).

Sunt lipsite, potrivit art.11 de capacitate de exercitiu:

a.       minorul care nu a implinit 14 ani;

b.      persoana pusa sub interdictie.

Pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu, actele juridice se fac prin reprezentantii lor legali.

Potrivit art. 9 din Decretul 31/1954 "minorul care a implinit 14 ani are capacitate de exercitiu restransa.

Actele juridice ale minorului cu capacitate de exercitiu restransa se incheie de catre acesta, cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a tutorelui

Capacitate de exercitiu deplina incepe de la varsta cand persoana devine majora.

Persoana devine majora la 18 ani, potrivit art. 8 Decretul 31/1954.

Minorul care se casatoreste dobandeste prin aceasta deplina capacitate de exercitiu.

B.     Capacitatea civila a persoanei juridice.

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice este aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile.

Potrivit art.33, capacitatea de folosinta se dobandeste de la data inregistrarii in registrul comertului, sau la o data ulterioara.

Art. 34 prevede ca persoana juridica nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut. Acest text consacra principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.

Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este aptitudinea sa de a a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile civile prin incheierea de acte juridice civile de catre organele sale de conducere.

Actele facute de organele de conducere ale persoanei juridice in limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice insasi (art.35 din Decretul 31/1954).