NULITATEA CASATORIEI

NULITATEA CASATORIEI

Nulitatea casatoriei este acea sanctiune civila care consta in desfiintarea casatoriei cu efect retroactiv de la data incheierii sale, in cazul nerespectarii conditiilor prevazute de lege pentru incheierea casatoriei, considerandu-se ca actul juridic al casatoriei nu a fost incheiat niciodata.

Aceasta institutie este reglementata de art. 19-24 C. fam.

Clasificarea nulitatilor casatoriei

I. In functie de consacrarea lor legislativa:

a)      Nulitati exprese, care sunt expres prevazute

de lege (ex.: art 19 si 21 C. fam., art. 7 din Legea nr. 119/1996);

b)      Nulitati virtuale, care rezulta implicit din

ansamblul dispozitiilor legale (ex.: casatoria fictiva, casatoria cu o persoana al carei sex este nediferentiat).

II. In functie de regimul juridic aplicabil:

a)      Nulitati absolute (ex.: art. 19 C. fam., art. 7 din Legea nr. 119/1996);

b)      Nulitati relative (ex.: art. 21 C .fam.).

si in actul de casatorie se inscriu mentiuni cu privire la modificarea intervenita in starea lor civila ca urmare a hotararii judecatoresti de desfiintare a casatoriei.

Cazuri de nulitate relativa a casatoriei

Cazurile    de nulitate relativa a casatoriei sunt urmatoarele:

1. eroare cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot;    2. dolul; 3. violenta.

Aceste situatii prezinta particularitatile deja expuse la Sectiunea II Incheierea casatoriei, 2.1. Conditii de fond, 2.1.3. Consimtamantul.

Incheierea casatoriei este reglementata in art. 3-18 C. fam.

Pentru a fi valabila, casatoria trebuie sa indeplineasca trei categorii de conditii:

conditii de fond;

lipsa impedimentelor;

conditii de forma.

Conditii de fond la incheierea casatoriei

Definitie: Conditiile de fond la incheierea casatoriei sunt acele imprejurari care trebuie sa existe pentru a fi posibila incheierea unei casatorii valabile (conditii pozitive), dovada indeplinirii lor revenind viitorilor soti.

Clasificare:

I. In functie de consacrarea lor legislativa:

a)conditii de fond exprese, adica prevazute expres de Codul familiei: varsta matrimoniala, consimtamantul, comunicarea reciproca a starii de sanatate;

b)conditii de fond virtuale, neprevazute de lege, dar care rezulta implicit din scopul urmarit de legiuitor: diferenta de sex.

II. In functie de sanctiunea care intervine in cazul neindeplinirii lor:

a)conditii de fond dirimante, a caror neindeplinire atrage nulitatea casatoriei si care sunt stabilite prin norme imperative: diferenta de sex, varsta matrimoniala si consimtamantul.

B)conditii de fond prohibitive, a caror neindeplinire nu duce la nulitatea

casatoriei, ci pastreaza casatoria valabila, insa atrag sanctiuni disciplinare pentru ofiterul de stare civila, si care sunt stabilite prin norme imperative: diferenta de sex, varsta matrimoniala si consimtamantul.

Consimtamantul

Este o conditie de fond expresa si dirimanta prevazuta in art. 1 alin. 3 C. fam.

Consimtamantul lipseste in urmatoarele situatii:

unul dintre soti este debil sau alienat mintal, caz in care casatoria este nula absolut;

unul dintre soti este lipsit vremelnic de facultatile mintale (ex.: stare de hipnoza,

betie totala), situatie in care, potrivit legii, casatoria este nula absolut, dar potrivit practicii judiciare si doctrinei, casatoria este nula relativ, putand fi invocata de cel in cauza in termen de 6 luni pe calea unei actiuni in anulare;

desi unul sau ambii soti au raspuns negativ la

intrebarea daca vor sa se casatoresca sau au pastrat tacerea, ofiterul de stare civila a incheiat casatoria, situatie in care aceasta este nula absolut;

situatia casatoriei fictive in care unul dintre

viitorii soti sau ambii au urmarit la incheierea casatoriei un alt scop decat acela de a intemeia o familie si de a se supune statutului legal al casatoriei (ex.: casatoria incheiata in scopul obtinerii unei cetatenii sau a unei parohii), nulitatea absoluta fiind sanctiunea aplicabila.

Conditiile de validitate ale consimtamantului la incheierea casatoriei sunt urmatoarele:

1. sa fie neviciat

Consimtamantul viitorilor soti este liber daca reprezinta manifestarea vointei lor constiente, iar formarea sa nu a fost alterata de vicii precum eroarea, dolul sau violenta.

Eroarea reprezinta o falsa reprezentare a realitatii cu privire la imprejurari esentiale si constituie viciu de consimtamant la incheierea casatoriei numai daca se refera la identitatea fizica a celuilalt sot

Dolul reprezinta inducerea in eroare a celuilalt sot prin utilizarea de mijloace dolosive si se manifesta la incheierea casatoriei mai ales in forma omisiva - dol prin reticenta, cand unul dintre viitorii soti ascunde celuilalt o imprejurare esentiala in formarea consimtamantului care, daca ar fi fost cunoscuta, celalalt sot nu ar mai fi incheiat casatoria Violenta presupune un act de constrangere fizica sau morala prin care o persoana a fost determinata sa incheie o casatorie impotriva vointei sale. Violenta prin constrangere fizica este aproape imposibil de realizat pentru ca ar presupune ca cei doi martori si ofiterul de stare civila sa fie complici sau sub imperiul violentei. Violenta prin constrangere morala este mai usor de imaginat si consta in exercitarea de mijloace ilicite care provoaca teama unuia dintre viitorii soti de un rau considerabil si prezent.

2. sa fie actual

Consimtamantul trebuie sa existe in momentul incheierii casatoriei cand viitorii soti se afla in fata ofiterului de stare civila, logodna sau declaratia de casatorie neproducand efecte juridice.

3. sa fie dat personal si simultan de viitorii soti

Legea exclude posibilitatea incheierii casatoriei prin reprezentare. Viitorii soti isi exprima consimtamantul unul imediat dupa celalalt, nu la un interval mare de timp.

4. sa fie constatat in mod direct de ofiterul de stare civila

Consimtamantul viitorilor soti se manifesta prin raspunsul afirmativ la intrebarea adresata fiecaruia de ofiterul de stare civila daca doresc sa se casatoreasca. In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a vorbi (ex.: cetatean strain necunoscator al limbii romane, surdo-mut), consimtamantul sau se poate exprima in orice mod, dar sa fie neindoielnic. Prezenta unui interpret este obligatorie in aceasta situatie, ofiterul de stare civila intocmind un proces-verbal cu privire la aceasta imprejurare.

In cazul incheierii casatoriei in prezenta acestor vicii de consimtamant, casatoria este nula relativ.

4. lipsa vremelnica a facultatilor mintale

In practica judiciara si in doctrina se considera ca sanctiunea aplicabila casatoriei incheiate de o persoana lipsita vremelnic de facultatile mintale este nulitatea relativa, desi legea prevede nulitatea absoluta.

Actiunea in declararea nulitatii relative a casatoriei

Reclamantul este sotul al carui consimtamant a fost viciat. Paratul este celalalt sot care a viciat consimtamantul exprimat de sotul reclamant.

Instanta competenta este tribunalul in a carui raza teritoriala isi are domiciliul paratul. Actiunea poate fi promovata in termen de 6 luni din momentul in care eroarea sau dolul au fost descoperite sau violenta a incetat. Sarcina probei revine reclamantului, care trebuie sa dovedeasca prin orice mijloc de proba existenta viciului de consimtamant in momentul incheierii casatoriei.

Paratul se poate apara pe cale de exceptie invocand depasirea termenului de prescriptie extinctive de 6 luni sau pe fond, proband ca, de exemplu, boala de care sufera a fost dobandita in timpul casatoriei, putand constitui doar un motiv de divort, sau ca, desi boala exista inainte de incheierea casatoriei, paratul nu stiut de aceasta.

Hotararea instantei de judecata este constitutiva de drepturi si produce efecte erga omnes.

Regimul juridic al nulitatilor casatoriei

B. Pentru nulitatea relativa a casatoriei se aplica urmatoarele reguli:

actiunea in anularea casatoriei poate fi promovata doar de sotul al carui consimtamant a fost viciat;

actiunea in pronutarea nulitatii relative a casatoriei

poate fi promovata doar in termen de 6 luni de la data descoperirii erorii sau a dolului sau a incetarii violentei;

reclamantul trebuie sa probeze existenta viciului de consimtamant la data incheierii casatoriei;

casatoria anulabila poate fi confirmata de sotul al carui consimtamant a fost viciat.

Efectele nulitatii casatoriei

Nulitatea absoluta si nulitatea relativa au ca efect desfiintarea casatoriei atat pentru trecut, cat si pentru viitor, ca si cum ea nu ar fi existat niciodata.

a)      Consecintele desfiintarii casatoriei pe plan personal sunt urmatoarele:

cei doi se considera ca nu au fost casatoriti niciodata;

isi redobandesc    numele de familie anterior casatoriei;

inceteaza obligatiile personale specifice casatoriei;

sotia minora revine la capacitatea de exercitiu restransa.

b)      Consecintele desfiintarii casatoriei pe plan patrimonial sunt urmatoarele:

regimul comunitatii de bunuri este desfiintat retroactiv, bunurile dobandite in timpul

casatoriei sunt considerate in coproprietate pe cote-parti si supuse dispozitiilor dreptului comun (dreptul civil), nu dispozitiilor dreptului familiei din materia divortului;

obligatia de intretinere dispare;

dreptul la mostenire al sotului supravietuitor nu mai exista;

exceptii: - copiii rezultati din casatoria desfiintata

isi pastreaza calitatea de copii dintr-o casatorie valabila (in ce priveste paternitatea, dreptul la intretinere si la mostenire);

- sotul de buna-credinta la incheierea casatoriei este ocrotit in situatia casatoriei putative.

Casatoria putativa

(art. 23 si 24 C. fam.)

Notiune:

Casatoria putativa este casatoria nula sau anulata careia legiuitorul ii pastreaza caracterul unei casatorii valabile pentru sotul sau sotii de buna-credinta la incheierea casatoriei.

Conditii:

a. existenta aparentei juridice de casatorie, dovedita cu certificatul de casatorie;

b. existenta bunei-credinte a unuia sau a ambilor soti in momentul incheierii casatoriei, constand in credinta gresita ca au incheiat o casatorie valabila, faptul ca nu au cunoscut existenta unui impediment sau nerespectarea unei conditii de fond (ex.: ascunderea de catre unul din soti a faptului ca este deja casatorit).

Buna-credinta nu trebuie dovedita, ea se prezuma. Reaua-credinta trebuie dovedita de cel care o invoca. Instanta sesizata cu actiunea in nulitatea casatoriei este obligata sa stabileasca care dintre soti a fost de buna-credinta. Pentru sotul de buna-credinta casatoria desfiintata isi produce efectele, fiind asimilat unui sot divortat, iar pentru celalalt sot de rea-credinta casatoria nu produce efecte, fiind asimilat unui concubin.

Efectele casatoriei putative:

a)      situatia in care doar unul dintre soti a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei:

sotul inocent beneficiaza de efectele casatoriei

putative, nulitatea retroactivand doar pentru sotul de rea-credinta;

doar sotia minora de buna-credinta pastreaza capacitatea de exercitiu deplina;

doar sotul de buna-credinta are dreptul la mostenire si la intretinere din partea celuilalt sot;

conform opiniei majoritare din literatura de

specialitate, atat pentru sotul de buna-credinta, cat si pentru sotul de rea-credinta se aplica dispozitiile de la divort in ce priveste partajul bunurilor comune.

b) situatia in care doar ambii soti au fost de buna-credinta la incheierea casatoriei (ex.: sotii nu au cunoscut faptul ca sunt frati):

pentru trecut efectele casatoriei sunt pastrate si numai pentru viitor casatoria nu mai produce efecte;

femeia minora pastreaza capacitatea de exercitiu deplina;

ambilor soti li se aplica regulile comunitatii de bunuri, partajul urmand regulile de la divort;

dreptul la mostenire si la intretinere intre fostii soti se mentin.