NOTIUNE, CARACTERIZARE SI CONDITII PREEXISTENTE ALE TALHARIEI

NOTIUNE, CARACTERIZARE SI CONDITII PREEXISTENTE ALE TALHARIEI

1. Notiune si caracterizare

Talharia este fapta persoanei care pentru comiterea actiunii de furt sau pentru pastrarea bunurilor furate ori pentru inlaturarea urmelor furtului sau inlaturarea pericolului de a fi prinsa recurge la violente, amenintari sau alte constrangeri indreptate impotriva altei persoane.

In Codul Penal in vigoare, talharia este incriminata :

*** art.211 prevede:

varianta tip:

'Furtul savarsit prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea de astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 18 ani.

variante agravate "Talharia savarsita in urmatoarele imprejurari:

a) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

b) in timpul noptii;

c) intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 ani.

Pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 ani, daca talharia a fost savarsita:

a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica ori paralizanta;

c) intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia;

d) in timpul unei calamitati;    e) a avut vreuna din urmarile aratate in art.182.

Talharia care a produs consecinte deosebit, de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi."

Deci furtul constituie actiunea principala, de baza, in structura talhariei, iar folosirea violentei, a amenintarilor sau a altor forme de constrangere constituie actiunea adiacenta (secundara), de particularizare a actiunii principale.

Infractiunea de talharie consta in acele fapte periculoase, din punct de vedere social, care se rasfrang direct impotriva relatiilor care asigura existenta si dezvoltarea avutului privat si public.

Talharia este o infractiune grava, o fapta profund antisociala, reprezentand un grad de pericol ridicat, indiferent de natura avutului impotriva caruia se indreapta.

Gravitatea deosebita a acestei infractiuni, gradul de pericol social al acestei fapte rezida din incalcarea concomitenta a doua categorii de norme juridice: pe de o parte normele care protejeaza viata, integritatea corporala si sanatatea persoanei, iar pe de alta parte norme care asigura existenta si dezvoltarea avutului.

Infractiunea de talharie trebuie privita ca o infractiune grava, nu numai in formele ei agravante, intrucat pericolul social al acestei fapte rezulta si din savarsirea acesteia in forma simpla.

Spre deosebire de alte infractiuni care aduc atingere avutului, existenta infractiunii de talharie presupune si intrebuintarea de violente, amenintari sau alte forme de constrangere care pot leza si integritatea fizica sau psihica a persoanei prejudiciate material.

Intrebuintarea actelor de constrangere sporeste gradul de pericol social al talhariei, intrucat prin intrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in starea de inconstienta sau neputinta de a se apara, se anihileaza opozitia victimei, violenta servind ca mijloc pentru comiterea furtului, pastrarea bunului furat, inlaturarea urmelor infractiunii sau scaparea faptuitorului.

Prin intrebuintarea violentei ca element al naturii obiective a infractiunii de talharie se aduce atingere relatiilor sociale privind viata, integritatea corporala, sanatatea, libertatea care formeaza obiectul juridic special adiacent al talhariei.    In continutul obiectiv al talhariei sunt conjugate doua actiuni distincte (furt si talharie), 'talharia este o actiune complexa constituind o unitate legala in care sunt absorbite doua activitati specifice, legate intre ele printr-un raport de la mijloc la scop si prin aceeasi rezolutie infractionala'¹⁰.

- Oliviu Augustin Stoica- Drept Penal, Partea speciala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti anul 1976, pag. 212

Scopul principal urmarit de catre faptuitor este comiterea

furtului, violenta sau amenintarea constituind doar un mijloc pentru realizarea acestui scop. De aceea, legiuitorul a inclus talharia in categoria infractiunilor contra patrimoniului si nu in categoria infractiunilor contra persoanei.

2.Conditii preexistente A. Obiectul infractiunii de talharie

a. Obiectul juridic generic

Caracterizata ca o infractiune contra patrimoniului, talharia are ca obiect juridic relatiile sociale de ordin patrimonial; acesta este constituit din relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului, mai ales sub aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri, sub aspectul obligatiei de a mentine pozitia fizica a bunului in cadrul patrimoniului, aceasta facand parte din gajul general al creditorilor chirografari¹¹.

b. Obiectul juridic special

Obiectul juridic special al infractiunii de talharie il constituie, pe de o parte, relatiile sociale de ordin patrimonial care nu s-ar putea desfasura normal fara apararea situatiei de fapt a bunurilor mobile in sfera patrimoniala a persoanei care are la dispozitia sa acele bunuri - acesta fiind obiectul juridic special principal, iar pe de alta parte relatiile sociale privind persoana a caror desfasurare normala nu ar fi cu putinta fara apararea vietii, integritatii corporale, sanatatii sau libertatii persoanei - acesta constituind obiectul juridic secundar sau adiacent.

- Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu,Ilie Pascu, Alexandru Boroi, Ioan Molnar, Valerica Lazar, DreptPenal, Partea speciala, Editura Europa Nova, Bucuresti, anul 1997, pag. 193

Fiind o infractiune complexa, talharia are doua obiecte juridice speciale, din care unul este principal, iar celalalt secundar.

**Obiectul juridic principal al ocrotirii penale in cazul infractiunii de talharie consta in relatiile sociale de ordin patrimonial a caror existenta si dezvoltare sunt conditionate de mentinerea situatiei de fapt, adica pozitia fizica pe care o are un bun mobil in sfera patrimoniala a unei persoane¹².

Talharia este o infractiune care se comite printr-o actiune de sustragere, de schimbare ilicita a situatiei de fapt pe care o avea bunul inainte de comiterea infractiunii. In aceasta situatie ocrotirea relatiilor sociale de ordin patrimonial este asigurata prin mijloace de drept penal.

**Obiectul juridic secundar consta in relatile sociale referitoare la viata, integritatea corporala sau libertatea persoanei.

Aceste relatii sociale constituie obiectul juridic secundar al talhariei, deoarece, in continutul complex al acestei infractiuni, intrebuintare a violentelor, a amenintarilor sau a celorlalte mijloace de constrangere a persoanei constituie, in raport cu furtul, numai o activitate cu caracter secundar. Pentru exemplificare, in acest sens, redam urmatoarea speta:

In seara zilei de 26 iunie 1994, in jurul orei 23, inculpatul C.N., impreuna cu doi martori s-au intalnit cu numitii S.G. si B.D. Inculpatul a lovit victima S.G., cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 zile de ingrijiri medicale, luandu-i acestuia ceasul de la mana si scurta in care se gaseau 3.600 lei, apoi a lovit si a luat cu forta pe victima B.D. si a dus-o pe malul raului Timis, in Caransebes, a violat-o, sustragandu-i si suma de 8.200 lei.¹³

Asadar, prin actiunea ilicita a inculpatului s-a adus atingere atat integritatii corporale, cat si onoarei victimelor.

In ceea ce priveste obiectul juridic principal 'prin incriminarea talhariei se apara situatia de fapt, pe care o au bunurile in sfera patrimoniala a persoanei fizice sau juridice private sau publice, indreptatite sa pastreze la dispozitia sa acele bunuri.'¹⁴

Obiectul juridic adiacent va fi determinat de 'felul actiunii adiacente: viata, integritatea corporala si sanatatea persoanei fiind adiacente fata de valorile sociale patrimoniale care constituie obiectul principal al faptei.'¹⁵

12 - Vintila Dongoroz si colectivul: Op.cit., pag. 484

- Sent. Pen. nr. 2853/1994, dos. 2890/1994, Judecatoria Caransebes (nepublicata)

14 - Vasile Dobrinoiu. Ilie Pascu, Gheorghe Nistoreanu, Ioan Molnar, Alexandru Boroi, Valerica Lazar -Drept penal, Partea speciala, Editura Europa Nava, Bucuresti 1997, pag.220

15 - Vintila Dongoroz si colectivu: Noul Cod Penal si Codul anterior. Prezentare comparativa, Editura Politica, Bucuresti 1968, pag. 140

c . Obiectul material

Dat fiind ca talharia este o unitate infractionala complexa, obiectul sau material poate fi privit atat in raport cu actiunea principala (de furt), cat si cu actiunea secundara (adiacenta), desi pentru existenta infractiunii de talharie nu este necesar ca actiunea adiacenta sa aiba un obiect material.

Obiectul material al infractiunii de talharie in raport cu actiunea principala este bunul mobil asupra caruia s-a executat actiunea de sustragere, de luare fara drept.

Pentru ca un bun mobil sa poata forma obiectul material al infractiunii de talharie trebuie sa se afle in posesia sau detentia unei persoane 'sa fie situat de fapt in sfera patrimoniala a unei persoane'.¹⁶ Nu pot forma obiect material al talhariei lucrurile care nu se afla in stapanirea efectiva a unei persoane (res nulius - lucrurile sau bunurile abandonate).

Pot constitui obiect material al infractiunii de talharie, atat bunurile materiale, cat si cele neanimate, cu exceptia imobilelor care prin natura lor nu pot forma obiectul actiunii de sustragere. Cu toate ca imobilele nu pot face obiectul infractiunii de sustragere, parti ale acestora pot face obiectul actiunii de sustragere (exemplu: tigla de pe o casa - care face parte integranta a imobilului - poate face obiectul infractiunii de sustragere, si deci a infractiunii de talharie). Imobilele, in totalitatea lor sau in parte, fac obiectul infractiunii de tulburare de posesie.

- Vintila Dongoroz si colectivul.. op. cit., pag. 459

Intre obiectul material al infractiunii de talharie si cel al infractiunii de furt nu exista vreo deosebire cantitativa sau calitativa. Poate exista talharie cand fapta priveste chiar un singur bun de mica valoare: fapta inculpatului de a urmari victima la plecarea din restaurant si ajungand-o din urma, lovind-o cu un briceag si luandu-i suma de 9.000 lei, constituie infractiunea unica de talharie.¹⁷

Raportat la actiunea adiacenta, in cazul in care ea se realizeaza prin violente, obiectul material al acesteia este corpul persoanei asupra careia se exercita actiunea.¹⁸ Dar obiectul material al actiunii adiacente poate fi si un lucru. Dupa caz si in functie de natura actiunii adiacente: violenta poate consta in ruperea hainelor, sustragerea ochelarilor, deposedarea de mijloace de aparare; amenintarea poate consta in demontarea unor piese de la vehiculul victimei, expusa sa ramana astfel pe drum sau in stropirea cu benzina a marfurilor aflate intr-un camion pentru a le da foc; constrangerea victimei prin legare sau narcotizare.¹⁹ Atunci cand faptuitorul savarseste acte de violenta asupra unor lucruri, trecand la distrugerea acestora, in masura in care prin aceste actiuni se insufla victimei o temere se infaptuieste in realitate amenintarea ei. Bunurile asupra carora s-a exercitat actiunea de distrugere constituie elemente constitutive ale infractiunii prevazute la art. 217 Cod Penal, actiunea de distrugere constand intr-o activitate materiala distincta, comisa cu o rezolutie infractionala, de asemenea, distincta de cea de talharie.

17 - Trib. Suprem., Sect. pen., dec. nr. 2947/1984, C.D. 1984

18 - Teodor Vasi/iu si coletivul : Codlul Penal comentat si adnotat, Partea speciala, voI. 1, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975, pag. 293

19 - Vintila Dongoroz si colectivul: op. cit., pag. 458

In acest sens Tribunalul Suprem a statutat ca 'fapta inculpatilor, care dupa ce au sustras, prin violente, bunurile apartinand persoanei vatamate - ceea ce constituie infractiune de talharie - au distrus buletinul de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare si diverse fotografii gasite in portmoneul furat, constituie infractiunea de distrugere prevazuta de art. 217 Cod Penal.²⁰

B. Subiectii infractiunii de talharie

Subiect activ la infractiunea de talharie poate fi orice persoana fizica, fara a fi necesar ca aceasta sa intruneasca o anumita calitate speciala.

*** Subiectul activ nemijlocit - poate fi o singura persoana. In general, talharia se comite de mai multe persoane care coopereaza ocazional sau sunt organizate in banda.

In cazul in care mai multe persoane si-au dat contributia la comiterea faptei, ei sunt subiecti activi ai infractiunii, chiar daca nu au contribuit decat la actiunea de furt, iar altii numai la realizarea actelor de violenta. Cu privire la aceasta problema, Tribunalul Suprem a precizat ca 'daca unul dintre inculpati a amenintat victima, iar celalalt a deposedat-o de bunul sau, ambii inculpati sunt coautori ai infractiunii de talharie comisa; desi fiecare inculpat a desfasurat acte materiale distincte de ale celuilalt, amandoi au cooperat nemijlocit la comiterea infractiunii prevazuta de art.211 Cod Penal, prin actiuni care se completeaza reciproc.²¹

- Trib. Supr., Sect. pen. nr. 2580/1978, 'R.R..D.' nr. 2/1974, pag. 168

- Trib. Supr., Sect. pen. nr. 4605/197/, 'R.R.D.' nr. 7/1992, pag. 161

Astfel, in mod corect, Judecatoria Resita, prin Sentinta penala nr.832/l994, a retinut in sarcina autorilor infractiunii de talharie prevazuta de art.211, alin.1 - Cod Penal, condamnand pe inculpatul B.P. la 3 ani inchisoare, iar pe inculpatul T.V. tot la 3 ani de inchisoare. In fapt, s-a retinut ca in seara zilei de 30 mai 1994 inculpatii au consumat impreuna bauturi alcoolice la restaurantul 'Terasa Trandafirilor' din Resita.

Plecand din restaurant, in drum spre casa, acestia s-au intalnit cu victima T.P.. Inculpatul B.P. s-a repezit la victima T.P. si a imobilizat-o, in timp ce inculpatul T.V. a dezbracat victima de haina si, luand-o, au fugit la caminul de nefamilisti unde locuiau.

Inculpatii au fost urmariti de victima, care le-a cerut haina. Inculpatii au refuzat sa restituie haina, iar inculpatul B.P. a aplicat acesteia cateva lovituri cu pumnul. Sesizata, Politia a intervenit retinand pe inculpati. Recursul inculpatilor a fost respins de Tribunalul Judetean Caras-Severin cu Decizia nr.456/1994.²²

In privinta participatiei penale realizata sub forma complicitatii, in practica judiciara a Tribunalului Suprem s-a stabilit ca 'daca complicele a avut cunostinta ca furtul la comiterea caruia a inteles sa contribuie, prin acte de ajutor, va fi comis prin punerea victimei in stare de inconstienta in urma folosirii de narcotice, fapta sa urmeaza sa fie calificata drept complicitate la infractiunea de talharie chiar daca a comis sustragerea in alt mod si anume intrebuintand violenta, deoarece el a stiut ca furtul va fi comis, oricum, in conditiile uneia dintre modalitatile de realizare a laturii obiective a infractiunii de talharie si a voit sa participe la comiterea infractiunii.²³

Dosar pen. nr. 2415/1994 Judecatoria Resita ,jud. Caras-Severin, (sent. nepublicata)

Trib. Supr., Sect. pen. nr. 2762/1976, 'R.R.D. n';1996, pag. 73

Daca unul din participantii la furt, prins de persoana vatamata si imobilizat, cheama in ajutor, pentru a-l apara, pe un alt participant care comite in acest scop acte de violenta impotriva persoanei vatamate, cel dintai inculpat comite, de asemenea, infractiunea de talharie si nu pe cea de furt - solutia se impune in raport cu prevederile art.28, alin.2, Cod Penal, potrivit carora circumstantele privitoare la fapta se rasfrang si asupra participantilor in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut; ori chemand in ajutor, pentru a-l scapa, pe cel de-al doilea inculpat, primul a prevazut in mod neindoielnic, ca acesta va intrebuinta violenta, deoarece, altfel, nu era de conceput sa scape din imobilizarea in care il tinea partea vatamata.²⁴

In speta, s-a retinut ca, pe timp de noapte, inculpatul J.C. impreuna cu A.V. - condamnati pentru comiterea infractiunii de talharie - au spart geamul portierei din dreptul volanului de la autoturismul partii vatamate, inculpatul J.C.a deschis portiera, a intrat in masina si a sustras 12 casete audio pe care le-a dat celui de-al doilea inculpat, care statea alauri de paza. In acel moment, a aparut partea vatamata care l-a surprins pe inculpat in interiorul autoturismului si l-a imobilizat. Nereusind sa scape, desi a incercat, acesta l-a chemat in ajutor pe A.V., care s-a apropiat de cei doi si a lovit cu o piatra in fata pe partea vatimata, fracturandu-i 3 dinti. In urma agresiunii, inculpatul a reusit sa se elibereze.

Ca atare, violenta folosita de unul din inculpati pentru a asigura scaparea celuilalt, circumstanta de fapt, prevazuta de acesta, se rasfrange asupra lui si, ca urmare, fapta sa constituie, de asemenea, infractiunea de talharie prevazuta de art.211 Cod Penal, chiar daca el nu a comis acte proprii de violenta pentru a scapa.

- Trib. Supr. Dec. nr. 51 /1987 in compunerea prevazuta de art. 39 din Legea pentru organizarea judecatoreasca

In privinta participatiei penale realizata sub forma complicitatii, coautorului, in practica judiciara a Curtii de Apel Bucuresti, s-a hotarat ca 'fapta unei persoane care, desi nu a efectuat acte materiale de executare, specifice infractiunii de talharie, fie de sustragere, fie de exercitare a violentei sau de amenintare, i-a insotit pe ceilalti inculpati, cunoscand intentia acestora de a talhari victimele, s-a aflat in imediata apropiere a persoanelor vatamate si a asistat la lovirea acestora si la deposedarea acestora de unele bunuri, reprezinta un act de ajutor, efectuate prin adeziunea deplina fata de activitatea coinculpatilor si, in drept, constituie acte de complicitate morala, iar caracterizarea acestora drept coautorat este gresita'.²⁵

In practica, ideea coautoratului la infractiunile praeterintentionate a fost admisa. Astfel, instanta suprema s-a pronuntat in sensul ca in cazul furtului comis de doua persoane, cand unul dintre participanti comite acte de violenta, iar cel de-al doilea acte de sustragere, exista coautorat la savarsirea infractiunii de talharie pentru ambii faptuitori. Cand cel dintai, cu intentie, ucide victima pentru a putea comite talharia, fapta acestuia constituie si infractiunea de omor deosebit de grav, prevazut in art.176, lit.d, Cod Penal; dimpotriva, fapta celui de-al doilea inculpat, care a comis sustragerea in timp ce victima era supusa agresiunii de maniera aratata, dar nu se dovedeste ca a urmarit ori acceptat decesul victimei, constituie numai infractiunea de talharie prevazuta de art. 211, alin.3, Cod Penal, deoarece a participat la talharie cu intentie, iar momirea victimei trebuia si putea sa o prevada, pozisia lui subiectiva fiind caracterizata prin intentie depasita²⁶.

- Asociatia Romana de Stiinte Penale, Revista de Drept Penal, anul /, nr. / seria noua - Bucuresti 1994, pag. 147

Revista de Drept penal, anul/f, nr. 4/1995, pag. 163

Pronuntandu-se aceasta solutie, s-a avut in vedere, asa cum prevede art.28, alin.2, Cod Penal, circumstantele privitoare la fapta, in cazul dat uciderea victimei, se rasfrang asupra participantilor in masura in care le-au prevazut sau le-au cunoscut; ori al doilea inculpat, cunoscand actele de violenta savarsite de primul, fara insa a cunoaste si intentia acestuia de a ucide, va raspunde numai in calitatea de coautor la infractiunea de talharie care a avut ca urmare moartea victimei prevazuta in art. 211, alin. 3, Cod Penal.

In legatura cu forma de participare penala sub forma coautoratului sau complicitatii, dupa cum o persoana a fost prezenta la locul infractiunii manifesandu-si acordul cu realizarea acestuia, existand o intelegere prealabila cu autorul faptei, s-au stabilit o serie de criterii de delimitare.

Astfel, 'cel care contribuie la inlaturarea obstacolelor din calea comiterii faptei poate avea calitatea de coautor, desi contributia participantului a servit indirect la comiterea actiunii ilicite care formeaza elementul material al faptei; ea este totusi o contributie nemijlocita fiindca in desfasurarea cauzalitatii fizice prin care se realizeaza actiunea ilicita, sunt considerate ca nemijlocite si contributiile care servesc la inlaturarea, paralizarea rezistentei pe care o intampina contributiile creatoare.

De asemenea, cel care ameninta pe posesorul unui bun pentru ca o alta persoana sa poata lua bunul din posesia celui amenintat in scopul de a si-l insusi pe nedrept, va fi, ca si realizatorul sustragerii, coautor al infractiunii de talharie.'²⁷

- Vinti/a Dongoroz si colectivul : op- cit., pag. 611

Exista si alte categorii de acte care, fara sa apartina in mod aparent actiunii incriminate, contribuie totusi, evaluata concret, intr-o masura determinata la realizarea ei, si ca atare, nu li se poate atribui caracterul unor simple activitati de participatie secundara. Astfel, este posibil ca autorul sustragerii sa fie un tanar lipsit de forta fizica sau o femeie, dar sa fie insotiti de un barbat cu o constitutie robusta si care prin simpla sa prezenta ar constitui o adevarata amenintare pentru victima (respectiv subiectul pasiv al infractiunii respective). De exemplu, se va retine complicitatea la talharie prevazuta in art. 211, alin.l, lit. c pentru situatia in care complicele furnizeaza anumite date cu privire la timpul si locul savarsirii talhariei ori ii promite autorului ca va tainui bunurile provenite din comiterea faptei atata vreme cat complicele nu mai desfasoara activitatea de ajutor, concomitent cu executarea faptei.

*** Subiectul pasiv al infractiunii poate fi orice persoana fata de care s-a savarsit talharia, adica persoana ale carei bunuri au fost sustrase prin savarsirea talhariei sau acea ori acele persoane fata de care s-a savarsit numai actiunea adiacenta (violenta, amenintarea). De exemplu, cand este supus violentei, cel care fara a fi posesorul sau detinatorul bunurilor, intervine pentru a opri pe faptuitor sa le ia ori incearca sa-l retina. In astfel de cazuri, vor exista doi subiecti pasivi ai infractiunii: cel ale carui bunuri au fost furate si cel care a fost victima actelor de violenta sau amenintare.

Daca in aceste situatii, victima actelor de violenta sau amenintare poate fi numai o persoana fizica, victima actiunii de fapt ar putea fi si o persoana privata sau publica.

Prin interpretarea corecta a dispozitiilor art. 211, alin. 1 - Cod Penal, in literatura juridica s-a precizat distinctia ce trebuie facuta intre 'subiectul pasiv al actiunii de luare' care este posesorul sau detinatorul de fapt al bunului sustras si 'subiectul pasiv al actiunii de constrangere' care poate fi numai posesorul sau detinatorul de fapt al bunului, ci si paznicul sau orice persoana care apare in fata infractorului in momentul comiterii infractiunii si fata de care s-au comis actele de constrangere.

In cazul talhariei contra patrimoniului, in ceea ce priveste subiectul pasiv, trebuie observat ca fiind vorba de o actiune de furt care se comite prin folosirea actelor de constrangere, infractiunea are doi subiecti pasivi. La actiunea de luare, subiectul pasiv este unitatea publica, iar la actiunea adiacenta subiectul pasiv este persoana care are in primire bunul (gestionar) sau in administrare (administrator) sau in paza (paznic), precum si orice persoana care fiind de fata la desfasurarea faptei si impotriva carora s-au comis acte de violenta sau amenintare.²⁸

Prin Sentinta penala nr.l3/1993, ramasa definitiva prin respingerea recursului declarat de inculpat, cu Decizia penala nr.251/1993 de catre Tribunalul Judetean Caras-Severin, Judecatoria Resita a condamnat pe inculpatul S.B. la 1 an de inchisoare in baza art. 211, alin. 1, art. 225, alin. 1 - Cod Penal cu aplicarea art. 74 Cod Penal.

In fapt, s-a retinut ca in data de 12 noiembrie 1993, in jurul orei 13, inculpatul a profitat de lipsa de atentie a responsabilei de ghiseu CEC Resita si a sustras suma de 25.000 lei. Plecand de la ghiseu s-a intalnit cu un politist, iar pentru a-si asigura scaparea, l-a lovit, fugind. Instanta a retinut in sarcina inculpatului si fapta prevazuta de art. 239, alin 2, Cod Penal, pentru care a aplicat 1 an inchisoare.²⁹

Vintila Dongoroz si colectivul.. op. cit.,pag. 613

- Dos. Pen. nr.14/2/1994, Judecatoria Resita, jud. Caras-Severin (sentinta nepublicata)

Din speta redata, rezulta ca subiectul pasiv al actiunii de furt este unitatea CEC prejudiciata, iar subiectul pasiv al actiunii de violenta este lucratorul de politie asupra caruia s-au exercitat actele de violenta.

Cu privire la incadrarea juridica a faptei, apreciem ca aceasta este conforma cu dispozitiile legii, retinandu-se in mod corect in sarcina inculpatului si fapta prevazuta de art. 239, alin 2, Cod Penal.

Orice persoana care indeplineste conditiile necesare pentru a raspunde penal poate fi subiect activ al infractiunii de talharie si 'chiar daca acesta ar avea un drept (total sau partial) asupra bunului sustras prin intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.'³⁰

In consecinta, chiar proprietarul unui bun mobil, prin intrebuintarea violentei si amenintarii, poate fi subiect activ, cand bunul se afla in acel moment in posesia legitima a altei persoane. De asemenea, participatia la varianta tip a infractiunii de talharie este posibila si in alte forme decat cea concomitenta cu a autorului la locul faptei.³¹

Deci va fi complice conform art. 211, alin. 1 - Cod Penal, cel care furnizeaza date cu privire la timpul si locul comiterii faptei ori promite ca va tainui bunurile provenite din comiterea faptei de ajutor, concomitent cu executarea faptei.

Variantele agravante pentru existenta infractiunii speciale de loc, de timp, de mod sau consecinte deosebit de grave necesita conditii speciale de loc, de timp, de mod sau consecinte deosebit de grave.