NULITATEA, INCETAREA SI DESFACEREA CASATORIEI

NULITATEA, INCETAREA SI DESFACEREA CASATORIEI

NULITATEA:

1.Notiune

Notiunea casatoriei este sanctiunea aplicabila in cazul nerespectarii cerintelor prevazute de lege pentru incheierea acesteia.

Nulitatea casatoriei in semna desfiintarea acesteia.

2.Clasificare

Dintre criteriile de clasifcare a nulitatii in general, materia dreptului familiei prezinta o relevanta deosebita: 1) modul de exprimare; 2) caracterul nulitatii.

Dupa primul criteriu nulitatea se clasifica in: a) nulitate expresa, care este prevazuta ca atare de lege; b) nulitate virtuala, si anume casatoria fictiva si lipsa de diferentiere sexuala a sotiilor.

Dupa cel de al doilea criteriu nulitatea se clasifica in: a) nulitate absoluta; b) nulitate relativa.

3.Cazuri de nulitate absoluta

1) Casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (varsta nubila).

Casatoria incheiata, inainte de implinirea varstei matrimoniale de 16 ani pentru femei si 18 ani pentru barbati[1], este lovita de nulitate.

Cu titlu de exceptie, femeia de 15 ani se poate casatorii daca a obtinut dispensa de varsta.

In acest caz nulitatea absoluta poate fi acoperita daca pana la constatarea nulitatii apar urmatoarele situatii:

a) sotul care nu avea varsta legala pentru incheierea casatoriei a implinit-o intre timp;

b) sotia a dat nastere unui copil;

c) sotia a ramas insarcinata.

Casatoria se mentine chiar daca a nascut un copil mort ori daca femeia a intrerupt cursul sarcinii, deoarece s-a dovedita, in pofida varstei impubere, sotii pot avea relatii conjugale normale.

2) Casatoria incheiata de o persoana care era deja casatorit

Acest caz de nulitate are ca scop apararea principiului monogamiei.

Astfel cea de a doua casatorie este lovita de nulitate chiar daca prima casatorie este desfacuta sau a incetat dupa data incheierii celei de a doua casatorii, pana la constatarea nulitatii ori anularea ei. Momentul in functie de care se verifica starea de bigamie este acela al incheierii celei de a doua casatorii.

In cazul declararii mortii prin hotarare judecatoreasca, cea de a doua casatorie este valabila, doar daca a fost incheiata in intervalul de timp de la data fixata prin hotarare ca fiind aceea a mortii si data ramanerii irevocabile a hotararii declarative de moarte.

Daca dupa declararea mortii prin hotarare judecatoreasca, s-a incheiat o noua casatorie, iar sotul declarat mort s-a intors si s-a anulat hotararea declarativa de moarte, se da prioritate celei de a doua casatorii, prima casatorie fiind desfacuta pe data incheierii celei de a doua.

3) Casatoria incheiata intre rude in grad prohibit de lege

Incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre rudele in linie colaterala pana la gradul IV inclusiv este oprita de lege, fiind sanctionata cu nulitatea absoluta. Casatoria este nula indiferent daca rudenia este din casatorie sau din afara ei.

4) Casatoria incheiata intre persoane legate prin adoptie

Rudenia adoptiva se substituie rudeniei firesti, fiind lovita de nulitate casatoria incheiata intre rudele in linie dreapta , precum si intre rudele in linie colaterala, pana la gradul patru inclusiv.

5) Casatoria incheiata intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa

Potrivit articolului 8 din C. fam., este lovita de nulitate casatoria dintre tutore si femeia minora ce se afla sub tutela sa.

6) Casatoria incheiata intre alienatul mintal sau debilul mintal ori, dupa caz, de catre cel lipsit vremelnic de facultatile mintale

In cazul alienatului mintal si debilului mintal casatoria este lovita de nulitate absoluta chiar daca aceasta a fost incheiata intr-un moment de luciditate.Este irelevant daca aceste persoane au fost sau nu puse sub interdictie judecatoreasca.

In ceea ce priveste persoanele lipsite temporar de facultatile mintale nu se pot casatorii in intervalul de timp in care discernamantul le lipseste, intrucat nu pot exprima un consimtamant valabil.

7) Lipsa de solemnitate

Lipsa totala sau partiala de solemnitate atrage nulitatea absoluta a casatoriei astfel incheiata ( spre exemplu, lipsa martorilor, lipsa ofiterului de stare civila etc.).

8) Lipsa de publicitate

Sunt considerate a fi elemente ale publicitatii: a) afisarea declaratiei de casatorie; b) accesul publicului la celebrarea casatoriei.

Casatoria incheiata cu incalcarea publicitatii este o casatorie clandestina, ea fiind diferita de casatoria secreta prin faptul ca aceasta din urma este incheiata cu respectarea publicitatii dar este tinuta secreta de catre soti.[4]

9) Necompetenta ofiterului de stare civila

Incalcarea competentei personale sau a competentei teritoriale nu atrage sanctiunea nulitatii.

Nulitatea intervine doar in cazul competentei materiale ci si exceptia cazului in care a exercitat, in mod public, atributia de ofiter de stare civila.

10) Frauda la lege

Frauda la lege constituie caz de nulitatea a casatoriei atunci cand unul din viitori soti urmareste, prin incheierea casatoriei, sa se sustraga rigorilor legi spre exemplu situatia autorului unui viol care se casatoreste cu victima, pentru a se sustrage legii penale.

11) Casatoria fictiva[5]

Casatoria este fictiva daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1) consimtamantul exprimat de unul dintre soti nu reflecta vointa reala, casatoria nu s-a incheiat in scopul de a intemeia o familie; 2) scopul urmarit de unul dintre soti a fost de a obtine unele efecte secundare casatoriei fie de a eluda anumie dispozitii legale imperative altele decat cele care reglementeaza casatoria.

12) Casatoria de convenienta

Potrivit articolului 2 lit. h) din ordonanta de Urgenta nr. 194/2002 privind regimul strainiilor in Romania[6], prin casatoria de convenienta se intelege: "casatoria incheiata cu singurul scop de a eluda conditiile de intrare si sedere a strainilor si de a obtine dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei". Elementele care ar putea indentifica casatori de convenienta ar fi faptul ca nu exista coabitare matrimoniala, sotii nu s-au intalnit niciodata inaintea casatoriei, sotii nu vorbesc o limba inteleasa de amandoi etc.

Casatoria de convenienta este o varianta a casatoriei fictive.[7]

In acest caz, nulitatea absoluta se acopera prin convietuirea reala a sotiilor.

13) Lipsa diferentierii sexuale

Este lovita de nulitate absoluta casatoria persoanelor de acelasi sex, precum si a celor al caror sex nu este suficient precizat ori care sufera de malformatii sub forma ne diferentierii sexuale, fiind cu neputinta consumarea casatoriei.

14) Lipsa consimtamantului

Constituie caz de nulitate atat atunci cand este vorba de lipsa sa materiala, cat si de cea psihica a acestuia.

15) Lipsa aprobarii prealabile a ministrului apararii nationale

Casatoria incheiata de un cetatean roman ofiter, sau subofiter in activitate cu o persoana apatrida sau care nu este numai cetatean roman, fara aprobarea prealabila a ministrului apararii nationale este lovita de nulitate absoluta.[8]

16) Lipsa aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este angajat preotul militar

Nulitatea absoluta intervine cand preotul militar se casatoreste cu oa apatrida sau care nu are exclusiv cetatenie romana, fara a avea aprobarea prealabila a conducatorului institutiei in care este angajat acesta.

4.Cazuri de nulitate relativa

In raport de dispozitiile articolului 21 alin. 1 din C. fam., constituie cazuri de nulitate relativa vicierea consimtamantului sotului prin: eroare, dol, violenta.

a) Eroarea

Falsa reprezentare a realitatii vizand identitatea fizica a celuilalt sot constituie temei pentru anularea casatoriei pentru vicierea consimtamantului prin eroare.

b) Dolul

Eroarea provocata prin manopere dolosive constituie caz de nulitate relativa a casatoriei chiar daca nu vizeaza calitatiile esentiale ale sotului care a provocat-o, daca acea imprejurare a determinat consimtamantul celuilalt sot.[9] Dolul poate fi savarsit prin actiune sau prin inactiune.

c) Violenta

Constrangerea exercitata saupra unuia sau ambilor soti viciaza consimtamantul, constituind caz de nulitate relativa a casatoriei.

Dat fiind conditiile prevazute de lege pentru incheirea casatoriei violenta fizica este mai degraba o ipoteza de scoala, violenta morala se apreciaza in concreto, in raport de gravitatea si intensitatea sa, tinandu-se cont de starea psihica a sotului, al carui consimtamant a fost viciat.

5.Regimul jurudic al nulitatii casatoriei

Acesta vizeaza in esenta urmatoarele aspecte:

a) cine poate invoca nulitatea; b) in ce interval de timp poate fi invocata nulitatea; c) posibilitatea acoperirii nulitatii, prin confirmare.

Actiunea pentru constatarea nulitatii poate fi intentata de orice persoana interesata.

Actiunea in anularea casatoriei nu poate fi pornita decat de catre sotul al carui consimtamant a fost viciat, procurorul neputand introduce o astfel de actiune.

In caz de nulitate absoluta, actiunea este imprescriptibila, spre deosebire de nulitatea relativa, cand actiunea este prescriptibila in termen de 6 luni, care incepe sa curga de la incetraea violentei sau, dupa caz, de la descoperirea erorii sau dolului.

Poate fi confirmata casatoria lovita de nulitate relativa. In mod exceptional, poate fi confirmata si casatoria nula absolut, ca de exemplu casatoria fictiva si de convenienta.

7. Aspecte procedurale

Instanta competenta sa judece in fond este tribunalul pentru minori si familie iar pana la infintarea acestuia este competent tribunalul de drept comun.[10]

8. Efectele nulitatii casatoriei

Constatare nulitatii ori, dupa caz, anularea casatoriei au efecte retroactive cu doua exceptii si anume: 1) in privinta copiilor; 2) in cazul casatoriei putative.

A. Regula

a)     Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre soti

efectele cu privire la relatiile personale dintre soti: Sub aspect juridic sotii sunt considerati ca nu au fost niciodata casatoriti intre ei astfel, actiunea penala privitoare la adulter se stinge incheierea unei a doua casatorii nu constituie infractiune de bigamie, sotii dobandesc numele avute inainte de incheierea casatorie, intre soti nu a operat suspendare prescriptiei;

Efectele cu privire la capacitatea de exercitiu: daca se constata nulitatea sau anulare casatoriei inainte ca sotia sa fi implinit varsta de 18 ani ea pierde capacitatea deplina de exercitiu.

Efectele cu privire la relatiile patrimonale: se considera ca regimul comunitatii de bunuri nu a existat, astfel incat eventualele bunuri dobandite vor fi supuse regimului coproprietatii; Obligatia de intretinere intre soti nu a existat; Nu opreaza dreptul de mostenire al sotului supravietuitor.

b) Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre parinti si copii

Constatare nulitatii sau dupa caz anularea nu are nici un efect asupra copiilor care isi pastreaza situatia de copii din casatorie.

Aceasta derogare de la regula efectelor retroactive se refera la stabilire filiatiei copiilor nerezultati dintr-o casatorie nula sau anulata nefiind pusi in situatia de a stabili filiatia la fel ca si cei din afara casatoriei. Relatiile patrimoniale dintre parinti si copii sunt reglementate de dispozitiile prevazute in materia divortului.

Astfel instanta trebuie sa dispuna incredintare copiilor minori, si sa fixeze contributia parintilor la cheltuielile de crestere educare, invatatura, si pregatire profesionla.

Drepturile sucesorale intre parinti si copii raman neatinse.

INCETAREA CASATORIEI

Notiune

Incetarea casatoriei poate fi definita ca fiind oprire definitiva de drept a casatorie, care intervine in cazurile determinate limitativ de lege.

Cazuri

Potrivit dispozitiilor articolului 22 si 37 alin. 1 din C. fam., rezulta ca exista trei cazuri de incetare a casatoriei:

Moartea unuia dintre soti;

Declarea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti;

Recasatorirea sotului celui ce fuse-se declarat mort prin hotarare judecatoreasca.

In cazul declararii mortii prin hotarare judecatoreasca, daca sotul persoanei declarata moarta s-a recasatorit si, dupa aceea sotul declarat mort reapare si anuleaza hotararea declarativa de moarte, noua casatorie ramane valabila, iar casatoria veche este considerata ca a incetat[11] pe data incheierii noii casatorii.

Aceeasi solutie este valabila si in cazul in care, dupa recasatorirea sotului declarat mort, se rectifica data mortii, noua data fiind ulterioara recasatoririi.[12]

Daca sotul care s-a recasatorit a fost de rea-credinta, stiind ca persoana declarata moarta se afla in viata, noua casatorie se considera incheiata prin frauda, fiind lovita de nulitate absoluta.

3. Efecte

Incetarea casatoriei are efecte doar pentru viitor. Acestea sunt urmatoarele:

1. Sotul supravietuitor poate purta in continuare numele sotului declarat mort. El poate sa poarte acest nume si dupa recasatorirea sa, chiar impreuna cu noul sot;

2. Daca sotia supravietuitoare nu implinise varsta de 18 ani la incetarea casatoriei, isi mentine capacitatea deplina de exercitiu dobandita prin casatorie;

3. comunitatea de bunuri inceteaza;

4. ocrotirea parinteasca se exercita doar de parintele ramas in viata;

5. obligatia de intretinere intre soti inceteaza;

6. dreptul la mostenire al sotului supravietuitor se naste la moartea celuilalt sot.

DESFACEREA CASATORIEI

Notiune

Desfacerea casatoriei reprezinta masura judecatoreasaca de separare definitiva a sotilor, pronuntata in conditiile legii.

Sisteme privin divortul

Cu privire la divort exista urmatoarele sisteme: a) sistemul divortului remediu potrivit caruia divortul intervine in cazul imposibilitatii continuarii casatoriei indiferent daca aceasta situatie este imputabila sau nu vreunuia dintre soti; b) sistemul divortului sanctiune in acest caz divortul este o sanctiune pentru culpa in destramarea relatiilor de familie; c) sistemul mixt al divortului remediu - sanctiune, care imbina elementele celor doua sisteme.

Din articolul 38 alin. 1 din C. fam. rezulta ca legiuitorul roman a impartit conceptia mixta, a divortului remediu sanctiune, pentru desfacerea casatoriei fiind necesare urmatoarele conditii: 1) existenta unor ,,motive temeinice"; 2) vatamare grava a relatiilor de casatorie datorita ,,motivelor temeinice"; 3) imposibilitatea continuarii casatoriei.

Alin. 2 al articolului 38 din C. fam., reglementeaza divortul numai pe baza acordului ambilor soti, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1) pana la data cererii de divort a trecut cel putin un an de la data incheierii casatoriei; 2) nu exista copii minori rezultati din casatorie. Acesata forma a divortului nu este intemeiata pe ideea de culpa a sotilor, ci are la baza consimtamantul acestora.

In alin. 3 al aceluiasi articol reglementeaza posibilitatea oricaruia dintre soti de a cere divortul atunci cand starea sanatatii sale face imposibila continuarea casatoriei, reflectandu-se aici sistemul divortului remediu.

Stabilirea culpei unuia dintre soti sau a ambilor prezinta interes in ceea ce priveste unele efecte ale divortului. Astfel: - pensia de intretinere, portrivit articolului 41 alin. 4 C. fam., sotul care este vinovat de desfacerea casatoriei este indreptatit sa plateasca intretinerea din partea celuilalt dupa desfacerea casatoriei, numai in decurs de un an de la data acestei desfaceri. In cazul recasatoririi sotului vinovat, in decursul acestui an dreptul la intretinere inceteaza. Daca ambii soti sunt vinovati de desfacerea casatoriei atunci fiecare dintre ei este indreptatit sa ceara pensia de intretinere de la celalalt sot de determinat in timp. Dreptul la intretinerea sotului nevinovat de divort, de la celalalt sot, nu este limitat in timp;

culpa exclusiva a sotului reclamant astfel decizia de indrumare nr. 10 din 1969 asa cum a fost modificata prin decizia de indrumare nr. 10/1974 punctul 5 lit. a se arata ca divortul nu se poate pronunta decat daca instanta constata ca motivele temeinice care fac cu neputinta continuarea casatoriei au fost provocate de sotul parat, nu si atunci cand cauza dezbinarii este imputabila sotului reclamant pronuntarea divortului din vina ambilor soti se face numai atunci cand culpa concurenta a sotului reclamant este grava si bine stabilita si ar fi putut duce ea singura la desfacerea casatoriei.

incredintare copiilor minori, pote fi incredintata si sotului din a carui vina s-a desfacut casatoria daca este in interesul superior al copilului.

beneficiul contractului de inchiriere la locuinta comuna. In situatia in care sotii nu au copii si nici nu au cazut de acord cu privire la beneficul contractului de inchiriere privind locuinta comuna, acesta este acordat ,,sotului care a obtinut divortul", potrivit legii nr.114/1996.

revocarea liberalitatilor, donatiile facute intre soti in timpul casatoriei sunt revocabile potrivit articolului 937 C.civ.. Donatiile pe care sotii le-au facut mai inainte de incheierea casatoriei sunt revocabile potrivit articolelor 829, 831 si urmatoarele din C. civ. In aceasta situatie hotararea de divort care ar indica vina unuia dintre soti ar putea constituii un mijloc de proba pentru dovedirea ingratitudinii.

3. Procedura divortului

a)     Instanta competenta

Potrivit articolului 41 pct. 1 din Legea nr. 304/2004 competenta privind desfacerea casatoriei se judeca in prima instanta de tribunalele specializate din toate judetele si in Municipiul Bucuresti, in cazul tribunalelor de drept comun vor functiona sectii sau complete specializate.

Din coroborarea dispozitiilor articolului 607 din C. pr. Civ., cu cele ale articolului 41 punct 1 din Legea nr. 304/2004 rezulta urmatoarele regului: 1) cererea de divort este de competenta instantei in circumscriptia careia se afla ultimul domiciliu comun al sotilor sub conditia ca macar unul dintre soti sa mai locuiasca in circumscriptia instantei respective; 2) in situatiile in care sotii nu au avut domiciliu comun ori niciunul dintre ei nu mai locuieste in circumscriptia instantei in care se afla cel din urma domiciliu comun, competenta apartine instantei in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul; 3) cand paratul nu are domiciliul in Romania, este competenta instanta in circumscriptia in care isi are domiciliul reclamantul.

b)Legitimitatea procesula

Calitatea procesuala activa o au doar sotii astfel actiunea de divort poate fi introdusa si exercitata numai de catre soti. Atat sotul alienat cat si debilul mintal care nu au fost pusi sub interdictie pot introduce actiunea de divort in momente de luciditate. In situatia in care pe parcursul desfasurarii procesului sotul respectiv isi pierde luciditatea actiunea va fi continuata de catre reprezentantul sau legal.

In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva, calitatea de parat o are sotul impotriva caruia s-a introdus actiune de divort. In cazul decesului acestuia, casatoria inceteaza, neputand fi continuata fata de mostenitor. Sotul alienat sau debil mintal va putea figura ca parat in proces, fiind reprezentat de tutorele sau.

c) Cererea de divort

Cerea de chemare in judecata pe langa elementele prevazute de articolul 112 din C. pr. Civ., trebuie sa mai cuprinda numele copiilor minori, daca nu sunt copii minori se va mentiona aceasta in cerere.

Prin cerea de divort se poate solicita cu titlu de capete accesorii de cerere, solutionare problemei locative a sotilor; impartirea bunurilor comune ori obligatia de intretinere intre soti. Articolul 613 inidce (2) din C. pr. Civ., prevede ca pe timpul procesului de divort instanta poate lua prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere, alocatia pentru copii, folosirea locuintei.

Cererea de divort impreuna cu inscrisurile doveditoare se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui instantei competente.

In cazul divortului prin acord cererea va fi semnata de ambii soti insa va putea fi depusa numai de catre unul dintre ei.

Intampinarea nu este obligatorie.

Sotul parat poate formula cererea reconventionala in cazul in care considera ca sotul reclamant se face vinovat de desfacerea relatiei de casatorie. Aceasta se poate introduce pana la prima zi de infatisare, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru cele petrecute dupa data amintita paratul va putea face cererea reconventionala pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului. Derogand de la dreptul comun articolul 609 din C. pr. Civ., prevede ca in cazul in care motivele divortului sau ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecare apelului. Acesta este un termen de decadere cu exceptia cazului in care cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s-au ivit ulterior.

Lipsa cererii reconventionale, daca se constata temeinicia motivelor de divort invocate de reclamant casatoria nu se va putea desface chiar daca din dezbateri rezulta culpa exclusiva a sotului reclamant.

Prezenta personala a sotilor este obligatorie in fata instantelor de fond cu urmatoarele exceptii: 1) executare unei pedepse privative de libertate; 2) impiedicare participarii la proces datorita unei boli grave; 3) punerea sub interdictie judecatoreasca; 4) faptul existentei resedintei in strainatate.

In aceste cazuri legea prevede posibilitatea infatisarii sotului respectiv prin mandatar, care poate fi avocat sau inalt mandatar conventional. La judecata in caile de atac, sotii vor puteaa isi exercite drepturile si numai prin mandatari.

Reclamantul este obligat sa se prezinte in instanta pe tot parcursul judecatii atat in prima instanta unde trebuie sa se prezinte personal cat si in caile de atac unde va putea fi reprezentat.

La termenul de judecata in prima instanta daca reclamantul lipseste nejustificat si se prezinta paratul cererea va fi respinsa ca nesustinuta.

Daca lipsesc ambii soti cauza se suspenda.

In cazul divortului prin acord, este obligatorie prezenta ambilor soti la termenul fixat in prima instanta.

In cazul divortului prin acord hotararea este devinitiva si irevocabila in ceea ce priveste divortul.

In celelalte cazuri, hotararea de divort poate fi atacata cu apel si respectiv cu recurs, in termen de 30 de zile care curge de la comunicare ei. In cazul celor accesorii curge acelasi termen de 30 de zile.

Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii conform articolului 619 alin. 5 din C. pr. Civ., aceasta dispozitie nu vizeaza si partea din hotarare referitoare la capetele de cerere accesorii.

d) Efectele desfacerii casatoriei   

Divortul produce efecte numai pentru viitor.

1) Efectele cu privire la relatiile personale intre soti

A. Relatiile personale dintre soti

a) Calitatea de sot: din momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti inceteaza calitatea de sot.

b) Numele: - sotii pot convenii ca sotul care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa divort. Instanta va lua act de acest lucru prin hotararea de divort.

- in lipsa unei invoieli intre soti, instanta poate incuvinta, pentru motive temeinice, cererea sotului care a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa divort.

- in lipsa invoielii sotilor sau, dupa caz, a incuvintarii fata de instanta, fiecare dintre soti va purta numele ce-l avea inainte de casatorie.

c) Obligatia de sprijin moral, de fidelitate si de a locui impreuna inceteaza.

B. Relatiile patrimoniale intre soti.

a) Comunitatea de bunuri

Din momentul ramanerii irevocabile a hotararii de divort, numai opereaza prezumtia de comunitate.

Ca urmare bunurile dobandite de catre fostii soti constituie bunuri proprii ale acestora ori, dupa caz, bunuri aflate in coproprietatea sotilor.

Masa bunurilor comune poate fi supusa impartelii fie concomitent cu pronuntarea divortului, fie ulterior acestei date in caz de neintelegere partajul se va realiza pe cale judecatoreasca la cerere.

b) Locuinta comuna

Instanta de judecata este obligata sa solutioneze cererea privind locuinta comuna a sotilor.

In practica s-a stabilit ca daca este posibila convietuire sotilor in aceeasi locuinta se va recurge la impartirea locuintei. La atribuirea vremelnica a locuintei catre unul dintre soti, instanta va tine cont de interesele copiilor minori, de starea sanatatii sotilor si de posibilitatile materiale ale sotilor.

c) Obligatia de a suporta cheltuelile casnice si obligatia de sprijin material, inceteaza din momentul ramanerii irevocabile a hotatrarii de admitere a actiunii de divort.

c) Dreptul de mostenire, ca efect al divortului inceteaza.

d) Obligatia legala de intretinere, inceteaza cu ocazia divortului iar in conditiile prevazute de lege se naste obligatia de intretinere intre fostii soti.

2) Efectele cu privire la relatiile dintre sotii-parinti si copii

A. Relatiile personale dintre sotii-parinti si copii

a) Incredintarea copiilor minori

Articolul 42 alin. 4 din C. fam. prevede ca sotii se pot invoi cu privire la incredintarea copiilor, insa aceasta invoiala produce efecte doar daca a fost incuviintata de instanta de judecata. Daca sotii nu s-au invoit cu privire la incrediintarea copiilor, instanta va hotara caruia dintre parinti ii vor fi incredintati minorii, pentru aceasta se va avea in vedere interesul superior al minorului.

Separarea minorilor este posibila in situatii de exceptie si numai sub conditia de a fi in interesul acestora.

In procesele in care sunt implicati minori este indicat sa puna concluzii si procurorul.

Atunci cand cresterea si educarea copiilor nu poate fi asigurata de nici unul dintre parinti, instanta va putea sa dispuna incredintarea minorilor unor rude sau altor persoane, cu consimtamantul acestora, ori unor institutii de ocrotire.

Schimbarea imprejurarilor avute in vedere la pronuntarea hotararii poate atrage incredintarea minorului catre celalalt sot ori altei persoane sau institutii de ocrotire.

b) Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti

Potrivit Legii nr. 272/2004, raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine:1) in principal parintilor; 2) colectivitatii locale din care fac parte copilul si familia sa; 3) statului prin institutiile si autoritatiile publice cu atributii in acest domeniu.

c) Dreptul de a avea legaturi personale cu minorul si de a veghea la cresterea, educarea , invatatura si pregatirea lui personala.

Parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul, isi mentine dreptul de a avea legaturi personale cu minorul si de a veghea la cresterea si educarea sa.

B. Relatiile patrimoniale dintre sotii-parinti si copii

a) Obligatia de intretinere:

O data cu pronuntarea divortului, instanta va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere si educare a copiilor.

Parintii pot conveni cu privire la cuantumul contributiei fiecaruia la aceste cheltueli, insa aceasta invoiala are efect doar in masura in care este incuvintata de catre instanta.

In lipsa invoielii se dispune obligarea parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul la plata unei pensii de intretinere pentru acesta, plata acordata catre parintele caruia i-a fost incredintat copilul.

b) Alocatia de stat pentru copii:

Ca regula, de alocatia acordata de stat beneficiaza copiii in varsta de pana la 16 ani. Cu titlu de exceptie mai pot beneficia pana la implinirea varstei de 18 ani, urmatoarele categorii: - copii care urmeaza una dintre formele de invatamant prevazute de lege;

- copii incadrati in gradul unu sau doi de invaliditate precum si cei cu handicap.

De asemenea, beneficiaza de alocatie de stat pentru copii tineri in varsta de 18 ani, pana la terminarea cursurilor invatamantului liceal sau profesional, organizate in conditiile legii.Titular al dreptului de alocatie este copilul.

c) Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti cu privire la bunurile copiilor:

In situatia in care acesta este incredintat unuia dintre parinti, drepturile si indatoririle parintesti, inclusiv cu privire la bunurile copilului, se exercita de catre acesta.

In cazul in care copilul este incredintat unei alte persoane decat parintele sau unei institutii de ocrotire, instanta va decide care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-i reprezenta sau de a-i incuvinta actele.

Daca, la data desfacerii casatoriei, sotia nu implinise varsta de 18 ani, ea pastreaza capacitatea deplina de exercitiu dobandita prin incheierea casatoriei.

Divortul nu are influenta in ceea ce priveste cetatenia sotilor.