| CATEGORII DOCUMENTE |
1. Validarea mandatelor de deputat si de senator
Cele doua Camere nou alese se intrunesc la convocarea Presedintelui Romaniei in cel mult 20 de zile de la alegeri. Convocarea Camerei Deputatilor si Senatului se face prin decret prezidential.
Pana la constituirea organismelor de conducere ale Camerelor (Biroul Permanent), lucrarile acestora sunt prezidate de cel mai in varsta deputat, respectiv senator, asistat de patru secretari desemnati dintre cei mai tineri parlamentari, membri ai Camerei Deputatilor si Senatului.
Presedintele de varsta plus cei patru senatori nu constituie un organism ca atare, conducerea Camerei are un caracter provizoriu si un unic scop: buna desfasurare a procedurii de validare a mandatelor.
Pentru validarea mandatelor, fiecare Camera alege in prima sa sedinta o comisie din membri ai Camerei respective.
Comisia de validare isi alege un presedinte si doi vicepresedinti care alcatuiesc biroul acesteia, dupa care se organizeaza in grupe de lucru compuse din trei membri, carora le sunt repartizate dosarele primite de la Biroul Electoral Central referitoare la alegerea deputatilor si senatorilor.
Propunerile privind validarea sau invalidarea sunt prezentate comisiei de biroul sau si de grupele de lucru in termen de cel mult trei zile de la constituirea comisiei.
In termen de cel mult patru zile de la constituire, fiecare comisie intocmeste un raport in care sunt nominalizati parlamentarii pentru care se propune validarea sau nevalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare. Raportul trebuie supus aprobarii comisiei de validare. Pentru aprobarea raportului este necesara majoritatea voturilor membrilor comisiei.
Raportul comisiei de validare se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului. Validarea sau nevalidarea mandatelor se face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti. Camerele sunt legal constituite dupa validarea a doua treimi din mandate. Invalidarea se propune pentru frauda electorala sau pentru nerespectarea conditiilor constitutionale si legale privind alegerea.
2. Configuratia politica a Camerei Deputatilor si Senatului
Configuratia politica este exprimata de grupurile parlamentare, care sunt structuri ale Camerelor. Acestea se constituie in fiecare Camera prin asocierea a cel putin zece deputati sau sapte senatori care au candidat in alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice. Parlamentarii care au refuzat sa faca parte din grupul parlamentar al partidului pe lista caruia au candidat, sunt liberi sa-si desfasoare activitatea in afara grupurilor. Acestia devin "deputati sau senatori independenti".
Cu toate ca organizarea deputatilor si senatorilor in grupuri parlamentare nu este obligatorie, ea reprezinta o cerinta practica.
Potrivit Constitutiei, modul de organizare in grupuri parlamentare este stabilit autonom de catre fiecare Camera prin regulament propriu.
Organizarea unui grup parlamentar intr-o Camera este posibila doar prin asocierea a cel putin zece deputati, respectiv sapte senatori.
Regulamentul Camerei Deputatilor prevede in art.13 alin.4 ca deputatii unor partide sau formatiuni politice care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni in grupuri parlamentare mixte, sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit regulilor generale in materie.
Regulamentul Camerei Deputatilor mai prevede ca deputatii care reprezinta organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara, pot constitui un singur grup parlamentar, care nu va exprima configuratia politica a unui partid, dar va permite sustinerea in bloc a intereselor organizatiilor minoritatilor nationale care au beneficiat de un mandat de deputat in conditiile prevazute de art.62 alin.2 din Constitutie.
Parasirea unui grup poate antrena ipotetic destramarea acestuia, daca numarul deputatilor, respectiv, al senatorilor ramasi in grup este mai mic de zece sau, dupa caz, mai mic de sapte. Parasirea inseamna de fapt renuntarea de catre parlamentarul in cauza la programul partidului care l-a propus candidat in alegeri.
Regulamentele Camerei interzic formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obtinut mandate in urma alegerilor.
Regulamentul Senatului, modificat prin Hotararea Camerei Superioare nr.5 din 17 ianuarie 2001, a pastrat interdictia trecerii senatorilor de la un grup parlamentar la altul.
In prima sedinta dupa constituire, fiecare grup parlamentar isi alege un presedinte si, dupa caz, unul sau mai multi vicepresedinti.
Prerogativele grupurilor parlamentare sunt prevazute in regulamentele celor doua Camere. Grupurile parlamentare:
a. fac propuneri in ceea ce priveste stabilirea numarului de deputati sau de senatori care vor fi desemnati in comisiile de validare;
b. fac propuneri de candidati pentru functia de Presedinte al Camerei Deputatilor/Senatului;
c. propun candidati pentru alegerea celorlalti membri ai birourilor permanente, in limita locurilor rezervate;
d. propun membrii comisiilor parlamentare;
e. pot prezenta in fata Camerei pozitia grupului fata de ordinea de zi;
f. prezinta amendamente motivate in scris la proiectele de lege si propunerile legislative supuse spre dezbatere (doar grupurile parlamentare din Camera Deputatilor);
g. pot cere Presedintelui Camerei Deputatilor/Senatului sa verifice respectarea cvorumului;
h. pot propune ce modalitate de vot sa fie folosita, in afara de cazul in care prin regulament se stabileste o anumita procedura de vot (doar grupurile parla-mentare din Camera Deputatilor);
i. pot cere ca anumite sedinte ale Camerei sa fie secrete (doar grupurile parlamentare din Camera Deputatilor).
3. Alegerea Birourilor Permanente
Presedintele de varsta, impreuna cu cei patru secretari desemnati din randul celor mai tineri parlamentari, vor asigura conducerea Camerei pana la alegerea Biroului Permanent, interval in care regulamentele Camerelor interzic dezbaterile parlamentare, cu exceptia celor ce privesc validarea mandatelor de deputat, si, respectiv senator.
Dupa constituirea legala a Camerei Deputatilor si a Senatului, acestea aleg Biroul Permanent - organism de conducere al celor doua corpuri legislative.
Birourile Permanente sunt organisme interne de conducere ale Camerelor. Trasaturile distinctive ale Birourilor Permanente sunt urmatoare:
a. au caracter colegial, intrucat sunt constituite din presedinte, vicepresedinti, secretari si chestori;
b. sunt organe alese;
c. respecta configuratia politica a Camerei respective, fiind constituite prin negocieri intre grupurile parlamentare;
d. sunt organe interne de conducere a Camerelor.
Presedintii Camerelor sunt si presedintii Birourilor Permanente. Constitutia Romaniei prevede in art.64 alin.2 ca acestia se aleg pe durata mandatului Camerelor.
Presedintele Senatului are, potrivit Constitutiei, atributii exprese ce ii revin in aceasta calitate. Astfel, Presedintele Senatului sau Presedintele Camerei Deputatilor asigura, in ordine, interimatul functiei de Presedinte al Romaniei (art.98 alin.1 din Constitutia Romaniei). Presedintii celor doua Camere sesizeaza Curtea Constitutionala in conditiile prevazute de art.146 lit.a, b si c din Constitutie.
Ei sunt alesi pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletinele de vot, pe care sunt inscrise numele si prenumele tuturor candidatilor propusi de grupurile parla-mentare. Fiecare grup face o singura propunere.
Daca nici un candidat nu a intrunit, dupa doua tururi, votul membrilor Camerei respective, se organizeaza noi tururi de scrutin, in urma carora va fi declarat Presedintele Camerei Deputatilor/Senatului candidatul care a obtinut majoritatea voturilor deputatilor prezenti.
Din momentul alegerii presedintelui Camerei, activitatea presedintelui de varsta inceteaza.
Lista candidatilor propusi la Camera Deputatilor pentru cele 12 locuri de vicepresedinti, chestori si secretari, se supune in intregime votului Camerei si se aproba cu majoritatea voturilor deputatilor.
Daca aceasta majoritate nu se realizeaza, se organizeaza un nou tur de scrutin, in care lista este aprobata cu majoritatea voturilor deputatilor. Votul este secret si se exprima prin bile la Camera Deputatilor si cu buletine de vot la Senat.
Potrivit Regulamentului Senatului, propunerile de candidati facute de presedintii grupurilor parlamentare se inainteaza Presedintelui Senatului, care le supune votului plenului acestui corp legislativ. La primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obtinut votul majoritatii senatorilor. Daca un candidat nu a obtinut numarul de voturi necesar, grupul parlamentar in cauza va face o alta propunere, care se supune acelorasi proceduri de vot.
Presedintii Camerelor se aleg pentru intreg mandatul Parlamentului, ceilalti membri ai Birourilor Permanente se aleg la inceputul fiecarei sesiuni ordinare a Camerei respective.
La Camera Deputatilor pot cere revocarea: grupul parlamentar care a propus deputatul a carei revocare se solicita sau cel putin o treime din numarul deputatilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare.
La Senat, poate cere revocarea grupul parlamentar caruia ii apartine senatorul respectiv. Potrivit principiului simetriei, se impune ca revocarea sa fie supusa aceluiasi mod de vot folosit pentru alegerea in Biroul Permanent (se utilizeaza votul cu bile).
4. Comisiile parlamentare
Rolul principal al corpurilor legiuitoare este de a delibera asupra problemelor ce le sunt supuse spre adoptare ori spre deliberare. Este necesara efectuarea prealabila a unor lucrari pregatitoare de catre organele specializate, care consta in examinarea initiativelor, a amendamentelor propuse etc.
Caracteristica comuna tuturor comisiilor parlamentare, indiferent de statutul sau de regimul politic al acestora, consta in faptul ca comisiile sunt organe de lucru ale Camerelor, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile care le sunt inaintate de acestea.
Camera Deputatilor si Senatul isi constituie comisii permanente si pot institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Cele doua Camere isi mai pot constitui comisii de mediere sau alte comisii comune.
Cu toate ca acestea sunt organe de lucru ale Camerei si sunt compuse din deputati si senatori, potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere, comisiile nu sunt organisme politice, ele sunt organe care contribuie direct la exercitarea puterii.
Calitatea de organism politic este detinuta doar de Camerele legislative. Comisiile parlamentare nu au o capacitate juridica. Aceasta este conferita de Constitutie fiecarei Camere. Comisiile isi adopta propriul regulament de organizare si de functionare.
In literatura de specialitate, comisiile parlamentare sunt definite ca "forme organizatorice prin care deputatii participa la pregatirea lucrarilor", "organisme de lucru proprii avand sarcini de lucru si de control", "organisme interne" ale Camerelor.
Toti autorii considera comisiile parlamentare ca organisme/structuri interne ale Camerelor care au ca sarcina examinarea prealabila a unor probleme transmise Camerelor spre examinare si aprobare.
Clasificari:
din punct de vedere al perioadei pentru care sunt infiintate distingem comisii:
permanente;
temporare.
din punct de vedere al competentei care le este conferita distingem comisii:
cu o competenta generala intr-un anumit domeniu de activitate;
comisii infiintate ad hoc, adica doar pentru examinarea unei anumite probleme.
Pentru infiintarea comisiilor permanente se foloseste termenul de "constituire" iar pentru infiintarea comisiilor de ancheta sau a altor comisii speciale termenul de "instituire" (precum si la comisiile comune).
La Camera Deputatilor comisiile permanente sunt formate dintr-un numar de 13-40 de deputati. Un deputat face parte obligatoriu dintr-o singura comisie permanenta, cu exceptia membrilor Biroului Permanent, care sunt scutiti de aceasta indatorire regulamentara.
Pe durata mandatului, orice deputat sau senator isi poate schimba optiunea pentru o anumita comisie permanenta in favoarea alteia. Calitatea de membru al comisiei poate inceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte deputatul sau senatorul respectiv. In acest caz, grupul parlamentar poate propune un alt deputat, respectiv, alt senator, pentru a fi ales ca membru al comisiei.
Comisiile permanente se constituie pe domenii de activitate care corespund, in limite relative, specializarii ministerelor.
In cazul cand un grup parlamentar isi modifica compo-nenta sau inceteaza sa mai existe, Camera interesata poate hotari asupra ramanerii in comisie a reprezentantului grupului initial.
Rolul comisiilor permanente consta in examinarea proiectelor de legi, propunerilor legislative si amendamentelor, in vederea elaborarii raporturilor sau avizelor. Comisiile dezbat si hotarasc asupra altor probleme trimise de Biroul Permanent; pot efectua anchete parlamentare cu incuviintarea Camerei.
Comisia permanenta sesizata in fond intocmeste un raport asupra celor hotarate in comisie, in care se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea, la amendamentele prezentate si la avizul Consiliului Legislativ. Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea, fara modificare, a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificari si se inainteaza Biroului Permanent pentru a fi inscris pe ordinea de zi a Camerei respective.
Orice Comisie Permanenta poate porni o ancheta, in cadrul competentei sale, cu incuviintarea Camerei respective, privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia publica.
Competenta de a propune membrii comisiei speciale si a biroului acestuia revine Biroului Permanent al Camerei respective.
Prin hotararea Camerei se va stabili si termenul pana la care va fi depus raportul comisiei.
Comisiile speciale au acelasi statut ca si comisiile permanente. Membrii comisiilor speciale isi pastreaza si calitatea de membri ai comisiilor permanente.
In doctrina de specialitate, se considera ca ceea ce confera caracterul de comisie comuna unei comisii parlamentare este apartenenta membrilor sai la cele doua corpuri legislative: Camera Deputatilor si Senatului.
Anchetele parlamentare reprezinta un mijloc de realizare a controlului parlamentar. Astfel, la cererea unei treimi din membrii sai, Camera Deputatilor si Senatul vor putea hotari infiintarea unei comisii de ancheta.
Anumiti demnitari si functionari publici nu pot fi controlati prin comisiile de ancheta si nu pot fi audiati de acestea (magistratii).
Persoanele invitate pentru audiere vor fi instiintate despre aceasta cu cel putin 5 zile inainte.
In Parlamentul Romaniei, citarea unui cetatean in fata comisiei parlamentare, ca martor sau in orice calitate, contravine drepturilor constitutionale privind libertatile cetatenesti. Comisiile pot, insa, sa invite anumite persoane pentru a da relatii in legatura cu obiectul anchetei.
Cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unor experti, comisia de ancheta dispune efectuarea unor expertize. In acest caz, presedintele comisiei atrage atentia persoanei audiate ca are obligatia de a nu ascunde nimic din ceea ce stie si ca nerespectarea acestei obligatii atrage dupa sine raspunderea legala.
Camera Deputatilor si Senatul pot hotari exercitarea atributiilor de control ale Parlamentului, constituirea unor comisii comune de ancheta, in contextul dezbaterii cererii de punere sub acuzare a Presedintelui Romaniei.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 981
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
