ORGANIZAREA SI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT

ORGANIZAREA SI EXERCITAREA PROFESIEI

DE AVOCAT

Avocatura este o institutie cu o indelungata traditie istorica . Referindu-se la vechimea si rolul institutiei, d'Aguesseau spunea ca este: "Un ordre aussi ancien que la magistrature, aussi noble que la vertu, aussi necesaire que la justice' (un ordin la fel de vechi ca cel al magistratilor, la fel de nobil ca virtutea si la fel de necesar ca justitia)

Desi apararea justitiabililor s-a realizat in forme mult diferite de cele din epoca moderna putem afirma ca avocatura a evoluat paralel cu justitia si a fost influentata de organizarea politica si statala.

Originea avocaturii este plasata in unanimitate la Roma, unde, asa cum afirma proceduristul roman E. Herovanu, la finele Republicii "a cunoscut cea mai frumoasa epoca a istoriei sale'.

Institutia avocaturii este atribuita lui Romulus, in a carui epoca functionau asa-numitii "patroni'; ei aveau misiunea de a asista, in forma gratuita, pe justitiabili in epoca legis-actiunilor, "patronii' au fost utilizati numai de catre patricieni, oamnei cu stare si dare de mana. In perioada procedurii formulare, avocatura a dobandit valentele unei adevarate profesiuni si a incetat sa fie un serviciu gratuit. Ea a inceput sa fie exercitata de adevarati jurisconsulti, numiti "advocati'. De aici provine si denumirea actuala a persoanelor ce exercita functia de aparare in fata organelor judiciare.

In perioada imparatului Justinian avocatura era organizata in colegii si corporatii cu caracter profesional. Activitatea avocatiala era retribuita prin plata de onorarii.

Organizarea avocaturii pe baze profesionale a inceput sa fie o caracteristica a societatilor moderne cand avocatura a devenit o profesie libera intr-un mod absolut: lipsita de conditii profesionale si de orice control public.

Istoria avocaturii a ilustrat, prin nume de o celebritate si recunoastere mondiala, onorabilitatea si prestigiul profesiei de avocat. Un Cicero in Roma, un Demostene in Grecia, un Raymond Poincare sau un Alexandre Millerand la francezi (fosti presedinti ai Republicii) au facut parte din elita avocaturii.

Si in Romania profesia a fost onorata in mod stralucit de Take Ionescu, Barbu. S. Delavrancea, Mircea I. Manolescu, Ionel Teodoreanu, Alexandru Djuvara si de Istrate Micescu.

Dar nu au lipsit nici critici la adresa corpului avocatilor, cum ar fi acelea aduse de de Montesquieu, La Fontaine si de Racine pe motiv ca avocatii apara pe oricine si chiar pe criminali. Apararea este intotdeauna utila si ea trebuie facuta cu onestitate, demnitate si echilibru. Ideea este foarte sugestiv exprimata de E. Herovanu, care remarca: "Ceea ce insa orice om de bun simt trebuie sa vada si sa inteleaga e ca, intr-o societate libera, oficiul de avocat, exercitat de cetateni luminati, onesti si independenti, e tot atat de indispensabil ideii de justitie, ca si acel de magistrat destinat, la randul sau, celor ce reprezinta cumpatarea, demnitatea si impartialitatea'.

Profesia de avocat apare in Romania, in mod necesar, ca urmare a organizarii judecatoresti, fiind cunoscuta ca profesie chiar prin Regulamentele Organice cand necesitatea dreptului de reprezentare creeaza necesitatea dreptului de aparare.

Epoca de legiferare fanariota constituie punctul de plecare in organizarea propriu-zisa a profesiei.

Astfel, vechiletul reprezenta, pana la Regulamentul Organic, o institutie coexistenta cu cea a avocatului. Legiuirile lui Caragea-Voda si ale lui Andronache-Donici, constata fara a crea, existenta avocaturii si rolul acesteia.

Prin Regulamentul Organic din iulie 1831 si ianuarie 1832 se infiinteaza Avocatura si stiintele de obste.

Ofisul domnesc din 4 iulie 1836 completeaza reglementarea prin noi articole din Organicul Regulament implinitor dezvoltand principii cu privire la avocati.

In aceasta perioada reglementari privind profesia de avocat intalnim in Circularele Departamentului Dreptatii din 1 Noiembrie 1837 si 13 August 1843, Ofisul Domnului Tarii    Romanesti, George-Dimitrie Bibescu, catre Departamentul Dreptatii din 3 Februarie 1847.

O noua etapa incepe cu Legea pentru constituirea Corpului de avocati din 6 decembrie 1864, ce se completeaza cu Legea din 8 iunie 1884.

O data cu aceasta au debutat si dezbaterile moderne, ce se continua pana in prezent privind sistemul deschis sau inchis al profesiei de avocat, cu alte cuvinte daca avocatura trebuie sa fie constituita ca o casta sau pe temeiul principiului libertatii absolute in practica avocaturii.

In mod majoritar s-a sustinut ideea alcatuirii unui corp de profesionisti, idee care nu insemna un monopol, ci reglementarea pe ciretrii profesionale si obiective a activitatii.

In perioada respectiva, legile de organizare reglementau conditiile moderne, ce se regasesc intr-o oarecare masura si in prezent, cu privire la admiterea in profesie si functionarea avocatilor in Corp, la constituirea Barourilor si a Consiliilor de disciplina, la statornicirea regulilor pentru aparare a intereselor si onoarei Corpului prin reglementarea raspunderii disciplinare etc.

O data cu Legea din 12 martie 1907, Baroul Roman intra in epoca de organizare sociala ce dureaza pana la 1919, cand incepe unificarea nationala a Barourilor, proces finalizat in 1931[4].

Regele Carol al II-lea, la 4 septembrie 1940, promulga Decretul-Lege nr. 3012 pentru organizarea corpului de avocati din Romania, avocatul fiind asimilat functionarului public, iar profesia subordonata organelor puteri excutive

Astfel Baroul de avocati si Uniunea Avocatilor din Romania din vechile reglementari isi pierd calitatea de persoane juridice de drept privat, devenind persoane juridice de drept public.

Ministerului Justitiei capata competenta de a confirma sau refuza alegerile decanilor si consilierilor baroului pe motive de ordin general si national; de a putea convoca adunarea generala a barourilor direct, de a dizolva consiliul baroului etc.

Decretul nr. 39/1950 privitor la profesia de avocat introduce notiunea de "avocat jurisconsult' privitor la avocatii din serviciile juridice ale statului si institutiilor de stat, din organizatiile economice sau intreprinderile statului si din cooperative si intreprinderi particulare, act normativ modificat prin Decretul nr. 143/1955 ce a reglementat o noua organizare si functionare a oficiilor juridice.

Prin Decretul nr. 281 din 15 iulie 1954, profesia de avocat intra in epoca subordonarii fata de regimul comunist, Ministerul Justitiei fiind investit cu conducerea generala a activitatii avocaturii. Au fost inlocuite unele denumiri ca; baroul in colegiu de avocati; avocatii sunt inclusi in birouri colective de asistenta juridica, iar la nivel central se instituie Consiliul Central al Colegiului de Avocati.

Se instituie totodata obligatia pentru avocati de a comunica organelor de stat competente informatii si acte provenind de la client daca privesc fapte care aduc atingere securitatii statului si pacii, formula menita sa incurajeze si sa legalizeze abuzul.

Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 elibereaza institutia avocaturii de sub conducerea Ministerului de Justitie, restabilind organizarea si functionarea acesteia in baza principiului autonomiei profesiei. Avocatul se supune numai legii si constiintei sale dispune acest decret.

Uniunea Avocatilor din Romania si Barourile isi redobandesc personalitatea juridica, se revine la denumirile anterioare perioadei comuniste si sunt abrogate o seama de prevederi si articole ale Decretului nr. 281/1954.

Cu toate acestea nu putem vorbi decat de un inceptu si nu de o reala reforma pe calea independentei exercitarii acestei profesii si astfel abil in anul 1995 putem vorbi de o lege noua, modernam a profesiei de avocat, specifica unei societati democratice, respectiv Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat .

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr, 51/1995: "profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonoma, . Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, dezbate, adopta si modifica statutul profesiei.'

Sediul materiei:

- Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995. Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost republicata in Monitorul Oficial cu numarul 113 din data de 6 martie 2001, dandu-se alineatelor si articolelor numerotarea corespunzatoare, fiind ulterior modificata si comnpletata prin noi acte normative.

- Statut din 25 septembrie 2004 al profesiei de avocat adoptat in sedinta Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004 modificat

I. Principii si reguli fundamentale de organizare

si exercitare a profesiei

Art. 1 alin.1 din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, prevede ca profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutului profesiei.

Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor principii fundamentale

a) principiul legalitatii;

b) principiul libertatii;

c) principiul independentei;

d) principiul autonomiei si descentralizarii;

e) principiul pastrarii secretului profesional;

f) principiul pregatirii profesionale continue.

II. Activitatea avocatiala

Activitatea avocatului se realizeaza prin:

II.1. Consultatii in scris sau verbal si cereri cu caracter juridic

II.2. Asistenta si reprezentare

II.3. Redactarea de acte juridice notificari, memorii, petitii etc.), atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare

II.4. Asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate.

II.5. Apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina.

II.6. Activitati de mediere

II.7. Activitati fiduciare

II.8. Stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale

II.9. Orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

III. Dobandirea calitatii de avocat

III.1. Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte.

Poate fi membru al Barourilor din Romania cel care indeplineste anumite conditii.

Exista limite si nedemnitati ale profesiei de avocat.

Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:

a)activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;

b)ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;

c)exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert

Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:

a)calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;

b)activitatea didactica universitara ;

c)ocuparea de functii didactice in invatamantul juridic superior;

d)activitatea literara si publicistica;

e)functia de arbitru, mediator sau conciliator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.

f) avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.

g) avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului in care isi exercita profesia.

III.2. Avocatul strain

III.3. Primirea in profesie

III.3.1. Regula primirii in profesie

III.3.2. Procedura primirii in profesie

III.3.3. Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru.

III.3.4. Stagiu de pregatire profesionala

IV. Definitivarea in profesia de avocat

V. Transferul avocatilor

Avocatul poate, din motive justificate, sa solicite transferul intr-un alt barou si va adresa in acest sens, in scris, o cerere decanului baroului de la care doreste sa se transfere.

VI. Incetarea si suspendarea calitatii de avocat

VI.1. Calitatea de avocat inceteaza:

a)prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei.

b)prin deces.

c)daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;

d)daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.

VI.2. Calitatea de avocat este suspendata:

a)in caz de incompatibilitate;

b)pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;

c)in caz de neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 3 luni de la scadenta acestora pana la lichidarea lor integrala;

d)la cerere.

VII. Drepturile avocatilor

Exercitarea profesiei de avocat presupune asigurarea unor drepturi si obligatii pentru avocati. Drepturile avocatilor sunt prevazute in art. 28-37 din Legea de organizare si functionare nr. 51/1995.

VIII. Indatoririle avocatilor

Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, indepen-denta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia.

Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si in viata privata.

Indatoririle avocatului pot fi structurate dupa cum se raporteaza la relatia sa cu clientul, cu organele profesiei sau cu instanta de judecata.

IX. Reguli de deontologie profesionala

IX.1. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client

IX.2. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocati

IX.2.1. Confraternitatea si respectul reciproc

IX.2.2. Concurenta profesionala

X. Contractul de asistenta juridica

X.1. Forma si continutul contractului de asistenta juridica

X.2. Efectele contractului de asistenta juridica

XI. Organizarea profesiei de avocat

XI.1. Formele de exercitare a profesiei de avocat

Potrivit art. 5 din lege profesia de avocat se exercita, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale. La acestea se adauga societati civile profesionale cu raspundere limitata.

1. Cabinetul individual

2. Cabinete asociate

3. Cabinete grupate

4. Societatea civila profesionala

5. Societatea civila profesionala cu raspundere limitata

Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei de avocat. Avocatul colaborator nu are Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia ii este subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca. Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie.

XI.2. Principiile organizarii si functionarii formelor de exercitare a profesiei de avocat

XI.3. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei

XI.4. Organizarea profesiei de avocat

XI.4.1. Baroul.

Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti, iar sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.

Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.

Organele de conducere ale baroului sunt:

a) adunarea generala;

b) consiliul;

c) decanul.

XI.4.2 Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - U.N.B.R.

Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (U.N.B.R.) este formata din toate barourile din Romania si are sediul in municipiul Bucuresti.

U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, acestea formandu-se din contributia barourilor in cote stabilite de Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R. si poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit legii si statutului profesiei.

Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:

a) Congresul avocatilor;

b) Consiliul U.N.B.R.;

c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;

d) Presedintele U.N.B.R.

In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza si:

a) Comisia centrala de cenzori;

b) Comisia centrala de disciplina;

c) Aparatul tehnic-administrativ.

XII. Raspunderea disciplinara

Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale orga-nelor profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor legii.

Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii de organizare si functionare a profesiei sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.

Abaterea disciplinara, in sensul Legii 51/1995, este reprezentata de fapta savarsita de un avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, hotararile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea sau prestigiul profesiei.

Abaterea disciplinara grava este reprezentata incalcarea dispozitiilor din Legea nr. 51/1995 si din statut ce prevad expres o astfel de calificare.

Savarsirea de abateri disciplinare atrage raspunderea disciplinara a avocatului.

Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea civila, penala sau administrativa.

Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata in considerare la aplicarea sanctiunii.

Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

XII.1. Organizarea si functionarea instantelor disci-plinare

Instantele disciplinare sunt:

a)Comisia de disciplina a baroului;

b)Comisia centrala de disciplina;

c)Consiliul U.N.B.R., in plenul sau, constituit conform art. 72 alin. (3) din Lege.

XII.1.1. Comisia de disciplina a baroului

XII In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina.

XII.1.3. Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplina, ca instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art. 74 alin. (1) si (2) din Lege.

Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanenta, indeplineste functia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara in conditiile alineatului precedent.

Executarea deciziilor disciplinare se face de catre consiliul baroului in care avocatul este inscris.

XII.2. Reguli de procedura

XII.3. Sanctiunile disciplinare

In cazul savarsirii de abateri disciplinare, avocatului i se pot aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare:

a) mustrarea;

b) avertismentul;

c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului.

d) interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;

e) excluderea din profesie.

TESTE SI INTREBARI DE AUTOEVALUARE

1. Aratati care sunt principiile si regulile fundamentale de organizare si exercitare a profesiei.
2. Enumerati modalitatile prin care se realizeaza activitatea avocatului.
3. Aratati in ce consta activitatea avocatului de a da consultatii in scris sau verbal sau de asistenta si reprezentare juridica, sau de atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare sau de activitati de mediere etc).
4. Conditiile dobandirii calitatii de avocat.
5. Limite de exercitare a profesiei de avocat.
6. Cazuri de incompatibilitate in exercitarea profesiei de avocat.
7. Avocatul strain.
8. Primirea in profesia de avocat .
9. Stagiul de pregatire profesionala a avocatilor.
10. Drepturile avocatilor.
11. Indatoririle avocatilor.
12. Reguli de deontologie profesionala.
13. Confraternitatea profesiei de avocat.
14. Contractul de asistenta juridica.
15. Formele de exercitare a profesiei de avocat.
16. Avocatul titular.
17. Avocatul asociat.
18. Avocatul colaborator.
19. Avocatul salarizat.
20. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei.
21. Baroul.
22. Raspunderea disciplinara