ORIGINEA SI CARACTERISTICILE CONSTITUTIEI SCRISE

ORIGINEA SI CARACTERISTICILE CONSTITUTIEI SCRISE

Constitutia scrisa a fost adoptata prima oara de catre fostele colonii engleze din America, dupa 11 ani de la cucerirea Independentei, ca un act care a consfintit si a consolidat emanciparea lor politica in raport cu Coroana britanica, stabilita prin Declaratia de Independenta din 4 iulie 1776. Dupa declararea Independentei, coloniile americane mai avansate din punct de vedere al gradului de ascensiune si de emancipare politica a burgheziei, fata de Coroana engleza si celelalte state europene, s-au constituit intr-o Confederatie transformata apoi in Uniune de state. Uniunea statelor americane a fructificat filozofia politica revolutionara a Europei din secolul al XVIII-lea si a adoptat prima Constitutie scrisa in anul 1787

Aparitia Constitutiei scrise a fost rezultatul luptei burgheziei aflata in ascensiune economica si politica impotriva absolutismului federal .

Constitutia scrisa asigura o mai mare stabilitate si securitate a institutiilor politice, deoarece continutul articolelor sale este clar. Regula de drept scrisa are avantajul claritatii si preciziei, prin intermediul ei se stabileste cu exactitate cadrul de organizare al puterilor, se sanctioneaza incalcarea abuzurilor de putere.

De regula, Constitutia scrisa se prezinta sub forma unui document politico-juridic, avand mai multe sau mai putine articole si care este adoptat direct de popor sau de reprezentantii acestuia, potrivit unei proceduri speciale si solemne

Constitutia scrisa garanteaza suprematia regulii constitutionale asupra celorlalte reguli juridice. Aceasta inseamna ca normele inscrise in Constitutie primeaza fata de celelalte norme juridice. Superioritatea sau suprematia normelor si principiilor constitutionale poate fi afirmata intr-un text scris prin care se subliniaza ca Legea Fundamentala primeza fata de toate celelalte norme juridice si reguli juridice (art. 92 al Constitutiei Frantei prevede ca "Prezenta lege va fi exercitata ca fiind Constitutia Republicii").

Suprematia Constitutiei se asigura prin controlul constitutionalitatii legilor si al altor acte cu un continut normativ: regulamente de organizare si functionare ale Parlamentului, decrete, ordonante ale Guvernului. Atata timp cat este in vigoare, Constitutia este practic intangibila.

In Constitutie au fost inscrise drepturile si indatoririle cetatenesti, garantiile impotriva tiraniei si abuzului de putere. In Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului, adoptata de revolutionarii francezi la 26 august 1789, este scris: "Toate societatile in care garantia drepturilor nu este asigurata, nici separatia puterilor stabilita, nu au Constitutie"

In doctrine, se admite ca sunt doua tipuri de Constitutie scrisa:

1) constitutii foarte clare si in acelasi timp scurte, care se limiteaza la fixarea unor principii si reguli esentiale privind modul de constituire a organismelor statului si raporturile intre acestea, precum si drepturile si indatoririle cetatenesti;

constitutii foarte lungi, dar complicate in detalii de redactare. Ele tind sa reglementeze institutii juridice care fac parte din alte ramuri de drept: ocrotirea familiei, detalii ale intocmirii si aprobarii bugetului, raporturi intre patronat si guvern, intre patroni si salariati s.a..

Constitutia scrisa se prezinta sub forma unui document politicojuridic, avand mai multe sau mai putine articole si care era adoptat direct de popor sau de reprezentantii acestuia, potrivit unei proceduri speciale si solemne. Pentru a capata insusirile unei constitutii, documentul trebuie sa intruneasca anumite conditii de forma si fond.

Conditii de fond:

Prevederile sa aiba un caracter politic, sa priveasca raporturi de putere;

Prevederile sa aiba un caracter normativ, sa fie general obligatorii.

Dispozitiile constitutionale reglementeaza, in primul rand, raporturi politice. Prin urmare, constitutiile au caracter politic, iar documentul in care ele sunt inscrise, are un caracter politic.

Dispozitiile constitutionale referitoare la organizarea si exercitarea puterii au un preponderant caracter politic, caracterul politic al dispozitiilor constitutionale este obiectivat insa de norme juridice care le confera astfel, obligativitatea generala, incalcarea lor fiind sanctionata.

Caracterul normativ al dispozitiilor constitutionale decurge din necesitatea de a conferi consistenta si caracter general - obligatoriu normelor politice, precum si de a asigura respectarea acestora sub sanctiunea legii.

Constitutia are un caracter normativ suprem, ceea ce inseamna ca toate celelalte acte juridice trebuie sa fie conforme cu dispozitiile sale.

De asemenea, caracterul normativ al dispozitiilor constitutionale impune stabilirea unei ordini constitutionale corespunzatoare intereselor social-politice ale unei societati localizate temporar si geografic, care nu poate fi schimbata oricand si de oricine.

Intrunind cele doua conditii de fond, normele constitutionale reprezinta, asa cum se exprima profesorul Georges Burdeau, canal prin care puterea trece de la titularul sau - Statul (inteles ca sinteza a vointei si intereselor suverane ale poporului) - la agentii sai de executare: guvernantii

Conditii de forma:

- Constitutia sa fie adoptata printr-o procedura legislativa;

- sa aiba o forta juridica superioara tuturor celorlalte acte normative in stat.

Din punct de vedere al formei sale, Constitutia este o lege prin care se stabilesc principiile generale de guvernare, ca si principiile generale ale legislatiei, adica ale reglementarii juridice a raporturilor sociale. Atata vreme cat Constitutia este in vigoare, ea constituie baza cadrului juridic al societatii, adica a dreptului pozitiv.

Constitutia este o lege suprema din punct de vedere juridic in raport cu toate celelalte acte normative. Atat legile organice, cat si cele ordinare trebuie sa corespunda literei si spiritului cConstitutiei . Tuturor le revine obligatia de a o respecta, inclusiv organelor puterii. Mai mult decat atat, Seful statului are datoria formala, inscrisa in constitutie in art. 80 alin.(2),    de a veghea la respectarea acesteia

Constitutiile scrise sunt constitutiile care apar sub forma unui text unitar si sistematic, realizand un tot unitar.

In functie de posibilitatea de modificare a lor, se impart in:

Constitutii flexibile (suple);

Constitutii rigide,

Constitutiile flexibile (suple) se caracterizeaza prin faptul ca pot fi modificate relativ usor, conform procedurii legislative obisnuite, deoarece normele constitutionale au aceeasi forta juridica cu a legilor obisnuite.

Constitutiile rigide sunt acele constitutii a caror continut, datorita fortei juridice supreme, poate fi modificat doar dupa o procedura speciala si mai dificila decat cea prevazuta pentru modificarea legilor obisnuite, in vederea asigurarii protectiei si stabilitatii Constitutiei. Pentru asigurarea "rigiditatii" constitutionale sunt folosite diverse procedee, intre care : stabilirea unor conditii speciale de exercitare a initiativei de revizuire a Constitutiei, interdictia revizuirii constitutiei de catre adunarile legiutoare obisnuite, instituirea unei proceduri speciale de dezbatere si adoptare a initiativei de revizuire, necesitatea ratificarii revizuirii prin referendum, fixarea unor limite materiale si/sau temporale pentru revizuire.