PARTILE IN PROCESUL CIVIL

PARTILE IN PROCESUL CIVIL

Rolul partilor in proces este esential, deoarece infaptuirea justitiei graviteaza in jurul lor, astfel incat daca procesul este necesar partilor si partile sunt necesare procesului, fara parti si fara instanta neputand exista proces.

Conditiile ce se cer a fi indeplinite pentru a fi parte in proces

Conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca pentru a fi parte in proces constituie in acelasi timp conditii pentru exercitiul dreptului la actiune.

Indiferent de forma procesuala si indiferent daca este vorba de un litigiu intre doua parti sau de o coparticipare procesuala trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

dreptul;

interesul;

capacitatea procesuala;

calitatea procesuala.

1. Coparticiparea procesuala

Potrivit art.47 C.proc.ci: "Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza". Prin aceasta dispozitie legea procesuala ofera posibilitatea coparticiparii procesuale, inlaturand astfel riscul pronuntarii unor hotarari contradictorii la care s-ar ajunge daca persoanele intre care exista legatura mentionata ar figura ca parti in procese distincte.

A. Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual

Legea procesuala acorda o serie de drepturi partilor pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile. De asemenea, legea impune anumite indatoriri partilor sub sanctiunile prevazute de lege.

B. Drepturile procesuale ale partilor

dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei;

dreptul de a participa la judecata pricinii si deci dreptul la citare;

dreptul de aparare care implica dreptul de a raspunde celeilalte parti, dreptul de a administra probe, dreptul de a cunoaste piesele dosarului, dreptul de a fi asistat de avocat, dreptul de a recurge la interpret, etc.;

dreptul de a participa personal la proces sau prin mandatar;

dreptul de a recuza pe judecator, procuror, grefier, magistrat - asistent si experti;

dreptul de a ataca hotararea si incheierile instantei;

dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului;

dreptul de a dispune de soarta procesului prin renuntarea la judecata sau la dreptul subiectiv, prin recunoasterea pretentiilor reclamantului, prin achiesarea la hotararea pronuntata sau prin incheierea unei tranzactii.

C.Principalele indatoriri ale partilor

indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii, etc.;

exercitarea drepturilor procesuale cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Cel ce deturneaza dreptul procesual de la scopul pentru care a fost recunoscut si il exercita cu rea-credinta savarseste un abuz de drept procesual.

2. Abuzul de drept procesual

Art.723 C.proc.ci prevede ca: "Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite".

Abuzul de drept procesual presupune un element subiectiv constand in exercitarea cu rea-credinta a dreptului procedural si un element obiectiv constand in deturnarea dreptului de la scopul social-economic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala.

3. Formele de participare ale tertilor in procesul civil. Interventia fortata. Interventia voluntara

In materie civila hotararea pronuntata produce efecte relative avand autoritate de lucru judecat numai cu privire la partile din procesul respecti Exista uneori interesul, aparut in cursul procesului de a face ca hotararea sa fie opozabila si altor persoane decat cele intre care s-a legat initial raportul procesual, de asemenea exista posibilitatea ca terte persoane sa aiba interes de a interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane.

A. Interventia fortata

Codul de procedura civila reglementeaza in art.57 - 66 C.proc.ci trei forme de interventie fortata dupa cum urmeaza:

chemarea in judecata a altor persoane;

chemarea in garantie;

aratarea titularului dreptului.

Chemarea in judecata a altor persoane este reglementata in art.57 - 59 C.proc.ci

Potrivit art.57 alin.1 C.proc.ci: "Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul".

Cel chemat in judecata dobandeste calitate de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila (art.58 C.proc.ci).

Chemarea in garantie este reglementata de art.60 - 63 C.proc.ci

Potrivit art.60 alin.1 C.proc.ci: "Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire".

Cel care transmite altuia un drept este obligat sa-i garanteze folosul, sub toate formele, potrivit cu natura acestui drept. Aceasta garantie poate sa reiasa din lege sau din contractul incheiat de parti.

Aratarea titularului dreptului este reglementata de art.64 - 66 C.proc.ci

Potrivit art.64 C.proc.ci: "Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului".

B. Interventia voluntara

Interventia voluntara este reglementata in art.49 -56 C.proc.cisub doua forme respectiv interventia principala sau agresiva si interventia accesorie sau alaturata.

Potivit art.49 C.proc.ci: "Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane. Interventia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau. Ea este in interesul unuia din parti cand sprijina numai apararea acesteia".

In consecinta prin interventia voluntara se intelege cererea unui tert de a interveni intr-un proces pornit de alte parti pentru a-si apara un drept propriu sau pentru a apara dreptul unei parti din proces.

Interventia principala

Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata si se va indrepta impotriva ambelor parti din proces.

Interventia accesorie

Interventia accesorie are un scop limitat, deoarece intervenientul nu invoca un drept propriu si nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el, ci pentru partea in favoarea careia a intervenit.

4. Reprezentarea judiciara conventionala a partilor in procesul civil

In procesul civil, reprezentarea partilor este posibila, exceptand situatiile in care aceasta nu este ingaduita. Astfel, spre exemplu, in procesul de divort reprezentarea partilor este posibila numai in situatiile prevazute de art.614 C.proc.ci (daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate).

Regula in materie procesual civila este ca reprezentarea conventionala se face prin avocat. Astfel, daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea (art.68 alin.4 C.proc.ci).

Justificarea calitatii de reprezentant se face prin procura.