RASPUNDEREA PENALA

1. Notiunea de raspundere penala

Raspunderea penala este o alta institutie de drept penal alaturi de infractiune si sanctiune. Numai atunci cand se stabileste raspunderea penala intervine sanctiunea de drept penal respectiva. Ea isi gaseste reglementarea atat in normele dreptului penal material cat si in cele ale dreptului procesual penal.

Ca forma a raspunderii juridice, raspunderea penala poate fi definita ca fiind "raportul juridic penal de contrangere nascut ca urmare a savarsirii infractiunii intre stat, pe de-o parte, si infractor, pe de alta parte, raport complex al carui continut il formeaza dreptul statului, ca reprezentant al societatii, de a trage la raspundere pe infractor, de a-i aplica pedeapsa prevazuta pentru infractiunea savarsita si de a-l constrange sa o execute si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in vederea restabilirii ordinii de drept si a autoritatii legii" .

2.Principiile raspunderii penale

Principiile raspunderii penale sunt acele idei directoare si reguli de drept care se aplica in intreaga reglementare a raspunderii penale.

Ø      Legalitatea raspunderii penale Legalitatea raspunderii penale are in vedere atat legalitatea incriminarii (prevederea in lege a conditiilor in care o fapta constituie infractiune) cat si legalitatea sanctiunilor de drept penal si a criteriilor in functie de care aceste sanctiuni se individualizeaza.

Ø      Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale. Este principiul consacrat expres in art.17 alin.2 C. Pen. Si presupune ca raspunderea penala nu poate exista decat daca s-a savarsit o fapta ce indeplineste conditiile esentiale pentru a fi considerata infractiune.

Ø            Umanismul raspunderii penale Acest principiu este reflectat nu numai in determinarea sistemului de valori ocrotite de normele penale ci si de    continutul constrangerii juridice care trebuie sa intervina cand se incalca obligatia de conformare fata de normele penale.

Ø      Personalitatea raspunderii penale. Raspunderea penala revine exclusiv persoanei care a savarsit sau a participat la savarsirea faptei ce constituie infractiune. Ea nu poate interveni pentru fapta altuia si nici nu poate fi colectiva.

Ø      Unicitatea raspunderii penale Potrivit acestui principiu, raspunderea penala este unica, in sensul ca savarsirea unei infractiuni atrage o singura data raspunderea penala si, ca urmare aplicarea sanctiunii penale prevazute de norma de incriminare.

Ø      Individualizarea raspunderii penale. In baza acestui principiu, raspunderea penala se stabileste diferentiat in functie de periculozitatea faptuitorului si de gravitatea infractiunii. Individualizarea raspunderii penale se realizeaza in conformitate cu anumite criterii stabilite de lege privind individualizarea pedepsei ce constituie obiectul raspunderii penale. Individualizarea raspunderii penale presupune trei etape: individualizarea legala (realizata de legiuitor), individualizarea judiciara (realizata in principal de catre instantele de judecata) si individualizarea administrativa.

Ø      Inevitabilitatea raspunderii penale. Principiul inevitabilitatii raspunderii penale presupune ca o data ce o persoana a savarsit o infractiune, ea
nu mai poate evita raspunderea penala.

Ø      Prescriptibilitatea raspunderii penale. Potrivit acestui principiu prescriptia inlatura raspunderea penala. Aceasta inseamna trecerea unui anumit timp prevazut de lege de la savarsirea infractiunii fara ca infractorul sa fi fost tras la raspundere

Cauzele care inlatura raspunderea penala.

Sunt anumite stari, situatii, imprejurari posterioare savarsirii infractiunii, in prezenta carora se stinge raportul juridic penal de conflict, se stinge dreptul statului de a aplica o sanctiune si obligatia infractorului de a o executa[2]. Se face distinctie intre doua categorii de cauze care inlatura raspunderea penala:

Ø      generale: amnistia, prescriptia, lipsa plangerii prealabile, impacarea partilor

Ø      speciale (cauze de nepedepsire) care au in vedere conduita infractorului cum ar fi: desistarea si impiedicarea producerii rezultatului, impiedicarea savarsirii faptei de catre participant, denuntarea faptei de catre mituitor etc.