PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

Formele pluralitatii de infractiuni sunt :

Concursul de infractiuni;

Recidiva si,

Pluralitatea intermediara.

1. Concursul de infractiuni.

Definitie

Este acea forma a pluralitatii de infractiuni care se realizeaza in situatia in care doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana inainte de a fi condamnata pentru vreuna dintre ele.

Conditii de existenta a concursului de infractiuni.

1. sa se fi savarsit doua sau mai multe infractiuni, oricare ar fi natura sau gravitatea acestora.

Infractiunile pot avea forma faptului consumat sau a unei tentative pedepsibile dupa cum pot consta in participarea unei persoane la savarsirea acestor infractiuni in calitate de autor, instigator sau complice.

Nu are nici o relevanta penala nici forma de vinovatie cu care se comit infractiunile, fiind posibila existenta oricaror 2 sau 3 forme de vinovatie pentru infractiunile care compun concursul.

De regula, infractiunile concurente sunt de natura diferita (aduc atingere unor categorii diferite de relatii sociale. Ex: furt si calomnie).

Atunci cand infractiunile concurente sunt de aceeasi natura )ex: infractiuni contra vietii sau infractiuni contra patrimoniului), concursul se numeste omogen.

2. infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana.

Pentru existenta concursului nu este necesar ca faptuitorul sa savarseasca infractiunile in aceeasi calitate, astfel incat se va retine un concurs si atunci cand o infractiune a fost comisa in calitate de autor iar o alta in calitate de complice sau instigator.

3. infractiunile sa fie savarsite inainte de condamnarea definitiva a faptuitorului pentru vreuna dintre ele.

Aceasta conditie este una de esenta a concursului de infractiuni, constituind criteriul de distinctie intre concurs si recidiva.

Din modul de formulare a conditiei rezulta in mod evident ca si o infractiune comisa in timpul desfasurarii procesului penal, dar anterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare, va intra in concurs cu infractiunea supusa judecatii.

4. infractiunile savarsite, sau cel putin 2 dintre ele, sa poata atrage condamnarea faptuitorului (cel putin 2 sa constituie infractiuni, sa poata atrage raspunderea penala sau sa poata fi pedepsite).

O infractiunea poate sa nu atraga condamnarea faptuitorului atunci cand intervine vreuna dintre urmatoarele cauze:

- cauze care inlatura caracterul penal al faptei (ex: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea, minoritatea);

- cauze care inlatura raspunderea penala (ex: amnistia, prescriptia, lipsa sau retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor);

- cauze de nepedepsire generale)desistarea, impiedicarea producerii rezultatului) sau speciale (denuntarea).

Formele concursului de infractiuni.

Clasificarea cea mai importanta a formelor concursului de infractiuni se face in functie de criteriul modului in care s-au comis infractiunile concurente.

Cele doua forme de baza ale concursului sunt:

concursul real (sau material) si,

concursul formal (sau ideal).

Concursul real

Conform art.47 din noul Cod penal exista concurs real atunci cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana prin actiuni sau inactiuni diferite.

Este forma frecventa obisnuita a concursului de infractiuni: Nu are relevanta daca infractiunile sunt de aceeasi natura sau diferite, daca sunt comise sau nu in acelasi loc sau daca intre aceste infractiuni exista sau nu vreo legatura obiectiva (conexitate).

Concursul real cu conexitate.

Literatura de specialitate retine 4 forme de conexitate care pot exista intre 2 sau mai multe infractiuni concurente:

a)      conexitate topografica;

b)      conexitate cronologica (comise in acelasi timp sau intr-o succesiune imediata);

c)      conexitate etiologica = legatura de la mijloc la scop intre doua sau mai multe infractiuni 8ex: un omor comis pentru ca ulterior faptuitorul sa poata comite un furt sau o talharie; o infractiune de fals intelectual savarsita pentru a comite ulterior o delapidare) si,

d)      conexitate consecventionala exprima legatura de la antecedenta la consecinta. Acest tip de conexitate se retine in cazul in care faptuitorul savarseste mai intai o infractiune iar apoi o alta infractiune pentru a o ascunde pe cea dintai. (ex: o talharie sau un omor urmate de savarsirea unui alt omor asupra unui martor; o ucidere din culpa urmata de fuga de la locul accidentului).

Este de remarcat ca in cazul concursului cu conexitate etiologica forma de vinovatie cu care sunt comise infractiunile nu pot fi decat intentia eventual preterintentia, in timp ce in cazul concursului cu conexitate consecventionala forma de vinovatie posibila este atat intentia, in cazul ambelor infractiuni, cat si culpa in cazul primei infractiuni, cea pe care faptuitorul vrea sa o ascunda.

Concursul formal.

Conform art.47 alin.2 din noul Cod penal exista concurs formal atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana din cauza imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs intruneste elementele mai multor infractiuni (elemente pe latura obiectiva : actiune si urmare imediata).

Exemple : conducere imprudenta a unui autovehicul care are ca urmare uciderea unei persoane, vatamarea corporala din culpa a alteia si o distrugere din culpa cu consecinte deosebit de grave; inselaciune la masuratoare si creare de plusuri in gestiune.

Speta : A si B patrund in timpul noptii intr-o livada cu intentia de a sustrage mere. La iesirea din livada sunt surprinsi de un jandarm care patrula prin zona pe care il lovesc pentru a-si asigura scaparea.

Incadrarea juridica a acestor fapte :

o infractiune de furt;

o infractiune de lovire sau vatamare corporala si,

o infractiune de ultraj.

In speta s-a comis o infractiune de talharie datorita legaturii dintre actiunea de lovire si cea de furt in concurs formal cu infractiunea de ultraj care se retine in cauza datorita calitatii speciale a subiectului pasiv.

Sanctionarea concursului de infractiuni.

Exista trei sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni.

sistemul cumulului aritmetic;

sistemul absorbtiei pedepselor si,

sistemul cumulului juridic(al contopirii pedepselor).

Actualul Cod penal roman consacra sistemul cumulului juridic sau al contopirii pedepselor in art.34-36. Acest sistem consta in stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune si aplicarea celei mai grave dintre ele, la care se adauga sporuri in 2 etape :

a)      sporirea pedepsei celei mai grave pana la maximul special prevazut pentru acea infractiune care a atras in sanctionare aceasta pedeapsa cea mai grava. Acest spor se aplica progresiv, nu se merge automat la maximul special si,

b)      daca acest maxim special este considerat neindestulator se poate aplica peste acest maxim un spor de pana la 5 ani, care, de asemenea, se aplica treptat.

Aplicarea cestor sporuri nu este obligatorie ci facultativa, astfel incat este posibil ca pedeapsa concursului de infractiuni sa ramana pedeapsa cea mai grava.

Sporurile aplicate la pedeapsa de baza nu trebuie sa depaseasca suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente (in acest caz sistemul contopirii ar fi mai aspru decat sistemul cumulului aritmetic).

In noul Cod penal sanctionarea concursului de infractiuni este prevazuta in art.48.

2. Recidiva.

Definitie

Este acea forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.

Asadar, de esenta recidivei este imprejurarea ca pluralitatea de infractiuni se realizeaza in doua momente sau intervale de timp, pe de o parte inainte de o condamnare definitiva iar, pe de alta parte, dupa momentul condamnarii, in acest caz facandu-se distinctie intre infractiunile savarsite pana la executarea pedepsei si cele savarsite dupa executarea pedepsei.

Structura recidivei.

Doctrina penala clasifica infractiunile care alcatuiesc recidiva in doua categorii care, in limbaj specific, se numesc termenii recidivei. Astfel exista :

a)      primul termen al recidivei este format din acea infractiune sau acele infractiuni pentru care s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare;

b)      al doilea termen al recidivei este format din infractiunea sau infractiunile savarsite dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare.

Pentru existenta recidivei legiuitorul a prevazut conditii atat in ceea ce priveste primul termen el recidivei cat si in privinta celui de al doilea termen.

1. In functie de gravitatea infractiunilor care alcatuiesc cel de al doilea termen al recidivei, o prima clasificare se face in :

a)       recidiva mare - exista atunci cand primul termen il constituie o infractiune pentru care s-a dispus o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, iar ulterior aceeasi persoana comite o noua infractiune intentionat pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.

b)      recidiva mica - exista atunci cand primul termen este alcatuit din infractiuni pentru care s-au pronuntat 3 hotarari definitive de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mica sau egala cu 6 luni, iar faptuitorul comite o noua infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.

2. O alta clasificare a recidivei se face in functie de momentul ulterior condamnarii definitive, cand se comite o noua infractiune.

Conform acestui criteriu formele recidivei sunt :

a)      recidiva postcondamnatorie - atunci cand noua infractiune se comite inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare )asadar, din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana in momentul executarii pedepsei sau in care pedeapsa poate fi considerata ca fiind executata):

b)      recidiva postexecutorie (recidiva propriu-zisa) - atunci cand noua infractiune se comite dupa executarea pedepsei privative de libertate.

3. - recidiva generala - atunci cand infractiunile ce alcatuiesc cei doi termeni sunt diferite;

- recidiva speciala - atunci cand infractiunile sunt de aceeasi natura.

5. - recidiva temporara - se retine atunci cand noua infractiune se comite numai intr-un anumit interval de timp de la data hotararii definitive de condamnare.

- recidiva perpetua - care se retine indiferent de momentul savarsirii noii infractiuni raportat la cel al hotararii definitive de condamnare.

Sanctionarea recidivei.

Recidiva se sanctioneaza in mod diferit dupa cum este : postcondamnatorie sau postexecutorie.

In principiu se aplica regulile concursului de infractiuni cu exceptia sporurilor care por fi aplicate peste maximul special al pedepsei.

Sanctionarea recidivei postcondamnatorii.

In cazul in care infractiunea noua se comite inainte de inceperea executarii pedepsei se vor contopi dupa regulile concursului pedeapsa initiala si pedeapsa pentru noua infractiune; sporul care poate fi aplicat peste maximul special este, spre deosebire de concurs, de 7 ani.

In cazul savarsirii noii infractiuni in timpul executarii pedepsei se va contopi dupa regulile concursului pedeapsa pentru noua infractiune cu restul ramas neexecutat din pedeapsa anterioara (cu acelasi spor de pana la 7 ani).

In cazul savarsirii unei infractiuni in stare de evadare, mai intai se va adauga pedeapsa pentru evadare la restul ramas neexecutat, iar pedeapsa rezultanta se va contopi dupa regulile expuse anterior cu pedeapsa pentru infractiunea comisa in stare de evadare.

Aceste reguli nu se aplica in cazul in care noua infractiune este comisa in termenul de incercare al suspendarii conditionate (cand se aduna pedepsele fara nici un spor), in cursul termenului de incercare al liberarii conditionate si al gratierii conditionate (cand are loc o contopire speciala).

Sanctionarea recidivei postexecutorii.

In acest caz pentru infractiunea comisa in stare de evadare se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special (direct), iar daca acest maxim este neindestulator se poate adauga un spor de pana la 10 ani.

Infractiuni care nu atrag starea de recidiva.

infractiuni savarsite din culpa;

infractiuni savarsite in timpul minoritatii;

infractiuni amnistiate;

infractiuni dezincriminate;

infractiuni reabilitate sau pentru care s-a implinit termenul de reabilitare.

3. Pluralitatea intermediara. (de citit)