Participantii la relatiile comerciale internationale

Participantii la relatiile comerciale internationale

Principalii participanti sunt:

Comerciantii persoana fizica: notiunea este definita diferit de la o tara la alta. Astfel, articolul 7 din Codul Comercial stabileste ca sunt comercianti persoanele care fac fapte acte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita

In literatura de specialitate exista doua conceptii cu privire la calificarea persoanei fizice comerciant:

a)      Conceptia subiectiva:se inspira din sistemul de drept german, conform careia calitatea de comerciant se dobandeste din momentul inregistrarii in Registrul Comertului. In cadrul acestei conceptii exista anumite derogari:

      Pentru domeniile asigurarilor, transporturilor, bancar aceasta calitate de comerciant se dobandeste fara a mai fi necesara inscrierea la Registrul Comertului, in schimb se cere o autorizatie speciala eliberata de o autoritate publica

b)      Conceptia obiectiva: se inspira din sistemul de drept francez, conform caruia calitatea de comerciant se dobandeste prin exercitarea profesiei in mod obisnuit, independent de inscrierea in Registrul Comertului

Inscrierea in Registrul Comertului se face in ambele sisteme, insa aceasta inscriere produce efecte juridice diferite:

Conceptia subiectiva: inscrierea va avea un rol constitutiv de dreprturi (ii da o anumita calitate)

Conceptia obiectiva: inscrierea va avea un rol probator (constituie un mijloc de proba in a demonstra ca persoana respectiva are calitatea de comerciant)

Identificarea comerciantului persoana fizica:

A.    se face prin firma    si cu privire la identificare avem doua conceptii:

Teoria dreptatii (veracitatii) de inspiratie franceza, conform careia comerciantul    va fi obligat sa treaca pe firma numele patronimic (toate statele participante la sistemul de drept continental participa la teoria veracitatii)

Teoria libertatii de inspiratie engleza, conform careia comerciantul persoana fizica poate sa treaca pe firma orice nume, dar acel nume trecuie trecut si in Registrul Comertului si sub acel nume trebuie sa si semneze

B.     Un alt element de identificare este emblema: prin aceasta se deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen (care desfasoara acelasi tip de comert)

Capacitatea comerciantului persoana fizica

Fiecare sistem de drept stabileste anumite bareme pentru ca o persoana fizica sa poata dobandi calitatea de comerciant.

Exemple:

      Sistemul de drept roman (dar si din antreaga Europa) stabilesc varsta de 18 ani ca vasta de la care o persoana fizica poate dobandi calitatea de comerciant

      In SUA, America de Sud si Centrala vasta este de 21 de ani

Teoria interesului national isi are izvorul in speta Lzardi (student mexican): fiecare stat cauta prin orice mijloace sa isi apere co-nationalul

Totusi calitatea de comerciant dobandita intr-un stat este recunoscuta in toate celelalte state (exemplu: comerciantul roman de 18 ani ani poate face fapte de comert si in America)

Accesul la profesiunea de comerciant

Marea majoritate a statelor respecta printr-o legiferare stricta dreptul persoanelor fizice sa isi aleaga profesia dorita. Exista totusi exceptii:

In sistemul de drept islamic femeia nu poate indeplini calitatea de comerciant; mai mult contractul incheiat de o femeie occidentala nu este primita aceasta la masa negocierilor decat daca se imbraca in costumul traditional arab

In Elvetia comerciantul femeie nu poate sa faca acte de dispozitie (sa instraineze o anumita portiune din patrimoniu) cu privire la fondul de comert fara aprobarea sotului

Toate sistemele de drept cunosc o anumita incapacitate de folosinta comerciala, legata de o anumita profesie sau de o anumita situatie sociala pe perioada exercitarii acelei functii. (exemplu: demnitarii nu au voie sa exercite calitatea de comerciant)

In toate sistemele de drept comerciantii persoane fizice sunt supusi unor taxe percepute de stat.

Toate sistemele de drept obliga comerciantii la tinerea unor evidente cu privitre la activitatea comerciala. Exemplu:

v     Sistemul francez (si cel roman): legiuitorul obliga (impune in mod imperativ) comerciantii sa aiba anumite registre (jurnal, inventar, cartea mare si copier)

v     Sistemele german si englez: permit comerciantului persoana fizica sa tina orice fel de evidenta cu obligatia ca aceasta sa fie la zi si in mod cronologic

Toate sistemele de drept supun comerciantul la activitati de publicitate. Acest lucru se materializeaza prin inmatricularea firmei intr-un anumit registru.

Toate legislatiile nationale prevad o anumita procedura excutionala care se aplica comerciantilor in situatia in care se afla in situatia de incetare de plati. (exceptie: In Germania sunt supusi falimentului toate persoanele fizice si juridice, chiar daca nu sunt comercianti).

SEMINAR 1

Exista fapte de comert:

      Obiective: manifestarea de dorinta fara intentia de a produce efecte jurideice (?)

      Subiective: prezenta relativa de comercialitate, tot ceea ce este savarsit de un comerciant are prezumtia de comercialitate, pana la proba contrarie

      Unilaterale: cele care numai pentru una dinte parti este obiectiva (comerciala) daca intervine un litigiu se aplica legea comerciala

Imunitate de jurisdictie: suveranitate si independenta

Statul este persoana juridica de drept public.