Regimul juridic al nulitatii

Regimul juridic al nulitatii

In general prin regim juridic se intelege totalitatea regulilor pe care le urmeaza o anumita institutie

1 Regimul juridic al nulitatii absolute

Nulitatea absoluta este guvernata de urmatoarele reguli:

nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes ;

nulitatea absoluta poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau pe cale de exceptie;

in principiu , nulitatea absoluta un poate fi acoperita prin confirmare.

1.1 Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are un interes

Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes ( partile actului juridic, avanzii cauza ai partilor , alte persoane care un au participat la incheierea actului , dar au un interes propriu, de instanta din oficiu, de procuror , precum si de alte organe prevazute de lege).

Deoarece nulitatea absoluta protejeaza interesele societatii in general este data posibilitatea unui cerc larg de persoane sau organe sa o invoce .

Sfera persoanelor indreptatite sa invoce nulitatea cuprinde in primul rand partile actului. Oricare dintre ele are dreptul de a cere desfiintarea actului invalid, chiar si ,, partea responsabila de nulitatea actului".[1]

Traditional s-a aplicat regula potrivit careia nimeni un trebuie sa profite de propria sa josnicie spre a obtine , pe cale judiciara , restituirea prestatiilor: nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

In ceea ce priveste regimul nulitatii absolute , pot sa atace actul juridic si persoanele care sunt succesorii in drepturi ai partilor , precum mostenitorii, dobanditorii cu titlu particular , creditorii.

In afara de parti si succesorii lor , vocatia de a desfiinta actul juridic nul absolut o au si tertii interesati. Insa , asa cum s-a aratat in doctrina , pentru ca tertii sa solicite pronuntarea nulitatii , este necesar ca acestia sa aibe in cauza ,, un interes direct legitim si juridic protejat".[2]

In acest sens este si jurisprudenta , precizandu-se ca ,, prin persoana interesata un se intelege orice persoana , ci numai aceea care invoca un interes ocrotit de lege , in legatura cu nulitatea a carei constatare se solicita"[3]

Daca persoana care invoca nulitatea absoluta nu invoca un interes, actiunea sa va fi respinsa pentru lipsa de interes.

In ceea ce priveste interesul , ca o conditie de exercitiu a actiunii civile , in practica s-a stabilt astfel:,, Interesul ca cerinta esentiala de exercitiu a actiunii civile , trebuie sa fie nascut , actual, personal si legitim la data formularii cererii de chemare in judecata , folosul practic urmarit de titularul unui demers judiciar in mod necesar trebuind sa intruneasca aceste insusiri.