Rolul administratiei publice locale

Rolul administratiei publice locale

Pornind de la sensul literar al cuvantului "rol", acesta, printre multiplele intelesuri care le are, semnifica atributia, sarcina ori misiunea care ii revine cuiva in cadrul unei actiuni.[i]

Tinand seama de elementele care constituie conceptul de administratie publica locala, mentionate anterior,[ii] consideram ca, inainte de a discuta cu privire la rolul administratiei publice locale, se impune sa identificam menirea acesteia in contextul dispozitiilor constitutionale.

In acest sens, din analiza textelor art. 121 si 122 din Constitutia Romaniei, se poate aprecia ca rolul administratiei publice locale, consta, in principal, in a rezolva treburile publice si a asigura, in acest cadru, interesele colectivitatilor locale, conform nevoilor si cerintelor exprimate de acestea, strans legate de specificul unitatii administrativ-teritoriale de care ele apartin.

Apoi, din analiza dispozitiilor generale ale Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale si, in mod deosebit, a art. 3, alin. (1), rezulta ca menirea administratiei publice locale este de a rezolva si de a gestiona, prin autoritatile sale autonome, in nume propriu si sub responsabilitatea lor, o parte importanta a treburilor publice, in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta.

Iata, deci, ca atat normele constitutionale cat si cele legale identifica acelasi rol pentru administratia publica locala. Totusi, numai enuntarea misiunii, a rolului administratiei publice locale romanesti, fara a constata si care sunt functiile acesteia, nu ar fi decat o subliniere cu caracter de generalitate, fara argumente.

Ca atare, cu privire la functiile administratiei publice locale, trebuie sa observam ca raportul functie-rol este acelasi ca de la mijloc (sau instrument) concret, la misiunea incredintata.

In acest cadru, remarcam chiar de la inceput, ca evidentierea dihotomiei rol-functie in contextul actual al dispozitiilor Constitutiei Romaniei, nu se poate limita numai la studierea problematicii organizarii si functionalitatii efective a activitatii administratiei publice locale, ci dimpotriva, ea presupune o analiza globala, generala, raportata la unele dintre cele mai importante principii fundamentale ale statului de drept:[iii] principiul separatiei/echilibrului puterilor in stat, al autolimitarii prerogativelor statului sau al limitarii guvernantilor prin institutii publice[iv] si respectul drepturilor si libertatilor fundamentale.

Analiza raportului rol-functie, dupa cum si a fiecaruia dintre principiile amintite, consideram ca mai presupune si identificarea relatiilor dintre institutiile politice ale statului, respectiv institutiile politice ale acestuia si sistemul nou creat de administratia publica locala, dupa cum si clarificarea acestora, in sensul ca ele au menirea de a pune in lumina si un alt gen de relatii intre interesul general si interesul local, intre interesul local si interesul individual.

Avand in vedere aceste consideratii, credem ca fundamentarea de catre constituant a administratiei publice locale pe baza principiilor autonomiei si descentralizarii serviciilor publice, cat si pe principiile prevazute de lege ale eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si consultarii cetatenilor in problemele locale de interes deosebit, reprezinta, mai inainte de toate, reflectarea, pe plan local, a organizarii statului roman ca un stat de drept democratic. Aceasta rezulta din faptul ca "democratia implica: un sistem pluralist"[v], vointa colectivitatilor exprimata prin alegeri libere si corecte, responsabilitatea autoritatilor locale, obligatia lor de a se conforma legilor.

Pe cale de consecinta, principiul separatiei/echilibrului puterilor in stat, ca principiu "transpus pe plan local", este evidentiat, in opinia noastra, pe de o parte, prin colaborarea dintre sistemul administratiei publice centrale (prin serviciile sale desconcentrate) si cel al administratiei publice locale ("co-administrarea") dar si prin controlul de legalitate exercitat de un reprezentant al autoritatii executive asupra activitatii autoritatilor administratiei publice locale. Pe de alta parte, el rezulta din clarificarea si distinctia realizata de catre legiuitor in privinta autoritatilor administratiei publice locale, ca "autoritati deliberative", consiliile si "autoritati executive", primarii (art. 21, alin. (1) din Legea administratiei publice locale, nr. 215/2001).

Raportandu-ne la problematica autolimitarii prerogativelor statului (prin instrumentele conferite administratiei publice centrale), putem remarca, ca in mod deliberat constituantul a redus simtitor gradul de interventie si de competenta al autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate, in plan local, in favoarea autoritatilor administratiei publice locale, recunoscand interesul local al colectivitatilor din unitatile administrativ-teritoriale, ca pe un interes distinct, renuntandu-se, astfel, la uniformizarea nevoilor acestor colectivitati.

Acest fapt, consideram ca nu intra in contradictie cu recunoasterea si realizarea efectiva a interesului general, national, care are preeminenta fata de interesul local si pe care-l subordoneaza chiar, reflectand si in acest fel, organizarea unitara a statului roman.

Totusi, prin organizarea administratiei publice romanesti pe baza principiilor constitutionale ale autonomiei locale si descentralizarii serviciilor publice, sunt de semnalat elemente care aduc atenuari conceptului traditional de stat unitar simplu,[vi] dar care nu-l transforma intr-un stat unitar complex,[vii] deoarece "statul unitar nu este incompatibil cu descentralizarea".[viii] Acestea sunt elemente de descentralizare administrativa,[ix] puse in evidenta prin autoritati descentralizate, autonome, alese respectiv "autoritati ale administratiei publice locale" asupra carora statul exercita "tutela administrativa".[x]

In acelasi plan, credem ca poate fi invocata si aplicarea principiului limitarii puterilor guvernantilor, in sensul ca autonomia locala scoate de sub influenta guvernantilor problemele locale, transferandu-le autoritatilor administrative autonome, alese de cetateni, creandu-se o "pluralitate de centre de decizie",[xi] guvernantii nemaiavand, astfel, deplinatatea competentelor locale.

Mentionam, de asemenea, raporturile care se realizeaza, pe baza principiilor constitutionale, precum si ale celor legale, intre autoritatile administratiei publice locale si institutiile politice, cu privire la obligatiile ce le revin acestor autoritati de a respecta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

Astfel, pentru a concretiza aceasta teza, exemplificam cu principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale (consiliile locale, consiliile judetene si primarii), a carei aplicare apreciem ca are un puternic impact in viata politica romaneasca, prin sublinierea pluralismului si a dreptului dea alege si a fi ales al cetateanului roman la orice nivel de decizie.

Totodata, prin organizarea si functionarea administratiei publice locale din Romania, pe baza principiilor fundamentale si a celor legale deja amintite, se creeaza si cadrul propice apropierii tot mai mari dintre cetateni si autoritatile locale pe care le aleg, in scopul satisfacerii oportune si celerice a nevoilor si intereselor membrilor colectivitatilor locale. Mai mult de atat, prin atingerea acestui deziderat sporeste posibilitatea ca cetatenilor sa li se poata apara si respecta drepturile si libertatile lor fundamentale de catre autoritatile locale care si-au asezat in centrul preocuparilor lor cetatenii cu problemele si interesele acestora.[xii]

Reunind parca toate aceste argumente, Paul Negulescu aprecia ca "este incontestabil ca institutiile municipale joaca un rol foarte important in destinele unei tari, influenta lor se resimte asupra bunei stari generale si chiar a vietii politice. In organizarea vietii locale acest principiu este cel mai usor de dovedit ca oriunde. Cand in orasul sau cetateanul constata ca legalitatea domina, cand institutiile locale se bucura de cea mai mare libertate, desigur ca se naste intr-insul spiritul de independenta si de demnitate".[xiii]

Tot in acest sens, Alexis de Tocqueville, pentru a intari si a completa cadrul democratiei locale, subliniind astfel si contributia vietii locale la dezvoltarea democratiei, arata ca "Totusi, forta popoarelor libere rezida in comuna. Institutiile comunale inseamna pentru libertate ceea ce scolile primare inseamna pentru
stiinta; ele o pun la indemana poporului, ii inoculeaza acestuia din urma gustul pentru utilizarea lor pasnica si il deprind sa se foloseasca de ele. Fara institutii comunale, o natiune poate sa-si formeze un guvern liber, dar nu poseda spiritul de libertate".[xiv]

In consecinta, putem considera ca administratia publica locala, in sistemul constitutional romanesc, se constituie intr-un mecanism distinct, intr-o institutie fundamentala a societatii romanesti contemporane, a carei organizare si functionare implica, pe de o parte, rezolvarea treburilor publice si asigurarea realizarii intereselor si nevoilor specifice ale colectivitatilor locale, iar, pe de alta parte, transpunerea in viata a principiilor statului de drept si ale democratiei in plan local.

Raportat la instrumentele concrete, la domeniile de activitate ce stau la indemana autoritatilor administratiei publice locale, potrivit competentelor stabilite prin legea administratiei publice locale, pentru realizarea acestor deziderate si indeplinirea efectiva a rolului stabilit de constituant si legiuitor, apreciem ca autoritatile locale alese exercita urmatoarele functii:

a)      functia de dezvoltare a democratiei locale si a vietii politice locale;

b)      functia de garant al respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor pe plan local;

c)      functia de limitare a puterii guvernantilor pe plan local prin transferarea rezolvarii problemelor locale catre colectivitatile locale;

d)      functia de rezolvare a treburilor publice si organizare a serviciilor publice de interes local, in vederea satisfacerii nevoilor si intereselor locale;

e)      functia de organizare a executarii si executarea in concret a legii, prin asigurarea realizarii interesului general in plan local si armonizarea acestuia cu interesul local;

f)        functia economico-financiara, prin administrarea patrimoniului local si stabilirea de impozite si taxe locale.

Acestea pot fi insa concretizate in trei mari functii ale administratiei publice locale si anume: cea politica (lit. a, b, c); administrativa (lit. d si e) si economico-financiara (lit. f).

Sintetizand cele expuse, in opinia noastra administratia publica locala este un ansamblu de autoritati administrative autonome alese, care in regim de putere publica rezolva treburile publice din comune, orase si judete si presteaza catre colectivitatile respective servicii publice de interes local, exercitand si functii de natura politica, administrativa si economica-financiara.