STABILIREA SI ASCULTAREA MARTORILOR

Stabilirea si ascultarea martorilor

Martorul in procesul penal este persoana care are cunostinte despre infractiunea si de obicei, ne intereseaza in cauza. Cunostintele ce le are in legatura cu fapta sunt obtinute prin intermediul perceperii nemijlocite sau din alte surse.

Declaratiile martorilor, desi uneori, din felurite cauze obiective si subiective, oglindesc doar partial realitatea, ocupa un loc insemnat in suita mijloacelor de proba utilizate in procesul penal, fiind de cele mai multe ori de real folos la stabilirea starii de fapt si la descoperirea infractorilor.[1]

In cadrul cercetarilor omorurilor un lucru foarte important il constituie stabilirea si interogarea martorilor. In aceste cazuri in cercul de persoane considerate ca martori intra urmatorii:

a) martorii oculari ai infractiunii;

b) persoanele care in timpul corespunzator au vazut linga locul savirsirii omorului niste persoane suspectate;

c) rudele, prietenii, colegii de lucru, ultimele intentii, legaturi, conflicte;

d) persoanele care au vazut victima inainte de omor si pot explica, incotro ea se indreapta si cu cine;

e) persoanele care primii au descoperit cadavrul.

Stabilirea martorilor se infaptuieste pe calea anchetarii penale. Insa cu ajutorul actiunilor de investigatie apar posibilitati adaugatoare de a efectua interogarile initiale in timpul optimal si consecutivitate necesara, adica audierea in primul rind a acelor persoane a caror depozitii pot avea o insemnatate esentiala pentru cercetarea de mai departe a acestor infractiuni.

Stabilirea martorilor care trebuie audiati in primul rind se infaptuieste tinind cont de imprejurarile si circumstantele savirsirii omorului. In cazul lipsei informatiei despre persoanele care dispun de anumite date despre cele intimplate, cautarea acestor martori se face dintr-un cerc mare de oameni, care majoritatea din ei nu dispun de nici o informatie. Audierea fiecaruia dintre ei, este un lucru foarte ineficient si ia mult timp. De aceea initial se efectueaza chestionarea populatiei, ce poarta caracterul actiunilor de investigatie. De obicei acestea sunt niste convorbiri scurte neoficiale. Daca se constata ca aceasta persoana dispune de o anumita informatie despre cazul in cauza atunci lucratorul operativ anunta anchetatorul despre acest fapt. Ascultarea acestui martor este efectuata nemijlocit de anchetator sau poate insarcina organul de cercetare penala pentru efectuarea acesteia.

Inainte de toate sunt chestionate persoanele ce se gaseau la locul faptei. Apoi, daca omorul a fost savirsit in strada, lucratorii politiei stabilesc si chestioneaza persoanele care puteau sa se afle aici in timpul dat in legatura cu executarea functiei de serviciu sau in legatura cu modul de a petrece timpul, distractie. Daca omorul a fost savirsit in momentul inceperii sau terminarii schimbului de lucru a institutiei, intreprinderii din acest raion atunci martorii posibili trebuiesc cautati printre lucratorii acestei intreprinderi, organizatii.

Cind omorul este savirsit intr-o casa tip-bloc, ucigasul putea fi vazut in ascensor sau pe scari. De aceea eficient efectuarea chestionarii locatarilor tuturor apartamentelor din aceasta scara.

In cazul omorurilor savirsite linga traseuri in afara oraselor, centrelor populate sunt chestionati soferii autovehiculelor si localnicii care puteau sa se fi aflat linga aceste traseuri si puteau sa vada infractorul venind ducindu-se la locul faptei. In cazurile descoperirii cadavrelor in padure sau in cimp lucratorii politiei determina toate persoanele care se aflau nu departe de la locul faptei. Acestia pot fi lucratorii agricoli, ciobenii, culegatorii de mure sau ciuperci, turistii. Ei sunt audiati in privinta posibilei intilniri a victimei sau cu persoana care putea sa savirseasca omorul.

Lucratorii politiei asigura stabilirea la fel si a persoanelor apropiate ale victimei. Initial e cel mai facil de a stabili legaturile formale ale victimei - rudele, colegii de lucru, vecinii. Insa nu trebuie de limitat numai cu aceasta, cu ajutorul lor trebuiesc stabilite si persoanele cu care victima intretinea relatii amicale, intime s.a. In acest scop se verifica la fel si agendele personale cu care victima intretinea relatii in ultimul timp.[2]

Ascultarea martorilor

Ascultarea martorilor, a persoanelor care au descoperit cadavrul si a rudelor victimei este o activitate care se cere realizata cu maxima urgenta. Persoanele care au descoperit cadavrul precum si martori oculari pot fi ascultati inca din momentul cercetarii locului faptei. Problemele ce se cer clarificate ori verificate prin depozitiile acestor persoane difera de la caz la caz, dar in mare masura martorii sunt intrebati despre tot ceea ce cunosc in legatura cu victima, autorul omorului si modul in care s-a savirsit infractiunea.

Principala sarcina care sta in fata anchetatorului la interogarea martorilor este de a obtine date cit mai complete despre persoana, care a cauzat moartea. In acest sens se clarifica faptul daca martorul cunoaste persoana care a cauzat moartea, daca martorul cunoaste, atunci care e persoana respectiva, daca nu, atunci care sunt semnele aspectului exterior, obiectele ce se gaseau la persoana in cauza, se clarifica faptul daca martorul cunoaste adresa de la domiciliu sau de la serviciu a infractorului necunoscut.[3]

La 10.08.98 in casa de pe str. Dacia a or. Chisinau a fost depistat cu semne de moarte violenta cadavrul cetateanului Ionasco Vladimir. Petrecind investigatii pe acest dosar in aceiasi zi vecinii au observat ca doi tineri s-au retinut cam mult in apartamentul victimei. Dupa semnalmentele descrise de martori, in curind a fost retinut Dascaliuc Ion, Morari Veaceslav care in concordanta cu alte probe au recunoscut savirsirea infractiunii. Astfel utilizarea informatiei difuzata de martori a contribuit la stabilirea si demascarea infractorilor.[4]

Rudele si prietenii mai apropiati ai victimei, pot oferi date privind pasiunile, viciile, legaturile extraconjugale, relatiile cu membrii familiei, sau despre eventualii dusmani pe care ii avea victima, inclusiv despre persoane care au amenintat-o, ori avea interes s-o ucida.

In legatura cu autorul infractiunii, martorilor oculari li se vor cere date referitoare la identitatea ori la semnalmentele exterioare ale acesteia. Ceilalti martori pot fi intrebati daca cunosc ceva in legatura cu intentia unei anumite persoane de a savirsi omorul, sau daca au auzit pe cineva afirmind (Ex.: ca a scapat de dusmanul sau). Despre persoanele banuite se mai pot pune intrebari privitoare la faptul daca au vazut tulburate, murdare de singe, incercind sa evite contactul cu alte persoane sau sa ascunda ceva.[5]

In acest context mai departe vor fi examinate categoriile de martori care vor fi ascultati de catre anchetator si intrebarile formulate fiecaruia din aceste categorii.

La ascultarea martorilor oculari in rind cu altele ce necesita explicatii se vor pune urmatoarele intrebari:

cind si in ce fel de circumstante martorul a nimerit la locul savirsirii omorului;

in ce conditii (distanta, iluminare s.a.) el a urmarit cele intimplate;

cine a fost ucis, in ce relatii erau martorul cu victima;

cine a savirsit omorul;

citi ucigasi erau;

daca cunoaste aceste persoane, in ce legaturi era cu ele;

care sunt semnalmentele, imbracamintea, incaltamintea fiecaruia din ele;

cind, din ce parte, pe ce fel de transport ei au sosit, care a fost consecutivitatea sau au sosit toti odata;

despre ce discutau intre ei sau cu victima, cum se numeau unul pe altul;

cu ce era inarmat fiecare ucigas;

care au fost actiunile fiecaruia, in ce parti ale corpului, cine anume, in ce consecutivitate si cu ce au fost efectuate loviturile;

ce comportament avea victima inainte de omor, putea oare ca comportamentul ei sa fi fost motivul omorului;

a opus victima rezistenta si daca da in ce a constat opunerea ei;

ce fraze, ce cuvinte a pronuntat victima inainte de moarte;

ce obiecte au fost luate de la victima la ucigasi;

cu ce transport si in ce directie au plecat ucigasi;

cine a mai fost prezent la fata locului inainte de omor, in momentul savirsirii si dupa, ce puteau si ce trebuiau sa vada aceste persoane;

ce s-a intimplat dupa comiterea omorului.

La ascultarea martorilor care primii au descoperit victima muribunda sau cadavrul ei, anchetatorul va formula urmatoarele intrebari:

cind, in virtutea carui fapt martorul se afla la fata locului;

cine mai era prezent cu el acolo;

daca era cunoscuta victima omorului;

era viu inca patimasul in acel moment, ce zicea, a zis ceva despre ucigas;

cine si ce a intreprins pentru salvarea vietii victimei;

daca martorul a depistat patimasul deja fiind mort atunci care era pozitia cadavrului si semnele survenirii mortii (temperatura corpului, existenta sau lipsa rigiditatii cadaverice, petele cadaverice etc.);

ce modalitati au fost introduse in ambianta locului faptei pina la sosirea anchetatorului; in particular daca a fost schimbata pozitia cadavrului si locul aflarii lui, daca au fost sterse urmele, petele de singe; care obiecte de unde au fost luate in miini si de cine.

Fata de martorii care ultimii l-au vazut pe patimas inainte de moarte se inainteaza asa fel de intrebari cum sunt:

in ce relatii sunt martorul cu patimasul;

cind, unde, in ce imprejurari martorul l-a vazut ultima data pe patimas;

in virtutea caror fapte martorul se afla in acel loc si in acelasi timp cind victima a fost vazuta de el;

ce facea, incotro se indrepta sau isi exprima intentia, incotro vroia sa plece victima;

cine mai era impreuna cu victima, care sunt semnalmentele acestei persoane, ce relatii erau intre ei sau ce se petrecea intre ei;

pe cine a mai vazut martorul in locul dat sau prin apropiere inainte de a se intilni cu victima sau dupa intilnirea, in ce timp, in ce directie mergeau aceste persoane.

Martorilor, care au vazut in apropiere de locul faptei unele persoane care posibil, au legatura cu omorul i se pun intrebarile:

cind, in ce timp si cu cine martorul se gasea in apropiere de locul comiterii omorului;

pe cine el a vazut acolo, citi oameni, impreuna sau cite unul (numele, prenumele, ocupatii, semnalmentele, imbracamintea fiecaruia);

ce tineau ei in miini sau ce aveau ei cu dinsii (arme, instrumente, lucruri, obiecte etc.);

ce facea aceasta persoana, incotro se indreptau.

In cadrul audierii martorilor oculari, celor care primii au descoperit cadavrul la fel si acelor martori care au vazut persoane banuite in apropiere de locul faptei, este binevenita intocmirea schemelor, planurilor. Cu ajutorul schemelor martori redau imprejurarile de la fata locului, situarea si directia actiunilor tuturor persoanelor ce figureaza in depozitii si alte detalii. Astfel de schema va servi ca anexa la procesul verbal. Prin audierea martorilor din cercul rudelor, colegilor, cunostintelor victimei se releva:

ce fel de caracter avea victima, cercul intereselor, idealurile, distractiile, tendinta fata de alcool;

cu cine patimasul discuta permanent sau des, pe ce se bazau aceste discutii, unde, in ce timp aveau loc discutiile;

intrau oare in cercul persoanelor cunoscute patimasului anumite persoane care tineau ura fata de el, de ce fapte a fost conditionata aceasta ura si cit de serioasa era;

cui ii era de folos moartea patimasului;

contacta patimasul cu persoane impulsive care nu-si puteau stapini emotiile de suparare, cine sunt ei;

cind, unde si cu cine l-a vazut martorul pe patimas;

cum erau imbracati, patimasul si persoanele ce erau impreuna cu el;

cum dorea patimasul sa-si petreaca ziua, in care el a fost ucis;

ce obiecte de pret le avea la el patimasul;

care sunt caracteristicile individuale ale acestor obiecte.

In cazul cind sunt presupuneri ca de la patimas, dupa asasinarea lui au fost luate anumite obiecte de natura rara (obiecte de anticariat, obiecte giuvaere etc.), obiecte de imbracaminte din stofe de coloratie neobisnuite, de la martori trebuie de aflat unde se poate gasi asemenea obiecte. Aceste date trebuiesc pentru cautarea obiectelor sustrase.[6]

Fixarea rezultatelor audierii martorilor se efectueaza prin intocmirea procesului-verbal de ascultare a martorilor.

Conform art. 140 C.P.P. al RM procesul verbal al ascultarii martorilor se intocmeste conform prevederilor articolelor 115, 124 si 139 al C.P.P. al RM.

Depozitiile martorilor se inscriu la persoana intia si, pe cit e posibil, cuvint in cuvint. Daca este necesar, se inscriu intrebarile pure martorilor si raspunsurile lui.VI

Dupa terminarea ascultarii, procesul-verbal se da martorului ca sa-l citeasca sau, la cererea lui i se citeste de anchetatorul penal, facindu-se mentiune dupa aceasta in procesul-verbal. Martorul are dreptul sa ceara sa se faca adaugiri sau indreptari care trebuie sa fie trecute in mod obligatoriu in procesul verbal.

Daca, dupa ce a terminat depozitiile, martorul cere sa-si scrie depozitiile cu mina proprie, trebuie sa i se dea aceasta posibilitate. Dupa citirea procesului-verbal martorul se adevereste ca depozitiile lui au fost inscrise just, facindu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal, inainte de semnatura martorului. Daca procesul-verbal este scris pe citeva pagini, martorul semneaza fiecare in parte - (art. 140 al C.P.P. al RM).