CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE ARENDARE

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE ARENDARE

1. Partile contractante

A. Arendatorul

Poate avea calitatea de arendator proprietarul, uzufructuarul sau orice alt detinator legal al bunurilor care formeaza obiectul contractului si care are dreptul de exploatare agricola a acestora si are capacitatea ceruta de lege pentru incheierea unui astfel de contract.

Art. 4 alin. 1 din Legea 16/1994 prevede ca "nu pot da in arenda bunurile agricole regiile autonome, institutele si statiunile de cercetare si productie agricola, societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat"

B. Arendasul

Pot avea calitatea de arendas una sau mai multe persoane fizice (membrii unei familii), insa numai persoane care sunt cetateni romani, indiferent ca au domiciliul in Romania sau in strainatate (dar care au pregatire de specialitate agricola, practica agricola ori atestat de cunostinte agricole si prezinta garantiile solicitate de arendator), sau persoane juridice romane, cu sediul in Romania (inclusiv cu capital partial sau integral strain), care are ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si prezinta garantiile cerute de arendatori.

Art. 18 din Legea arendarii interzice luarea in arenda a bunurilor agricole de catre "functionarii publici si salariatii din conducerile administrative ale regiilor autonome cu profil agricol, ale institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricola, ale societatilor comerciale agricole pe actiuni si ale altor unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri agricole proprietate de stat".

2. Obiectul contractului de arendare

a. Lucrul arendat. Legea arendarii enumera in art. 1 alin. 2 bunurile agricole care pot fi arendate. Acestea sunt imobile fie prin natura lor, cum sunt terenurile si constructiile, fie prin destinatie, cum sunt masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

b. Arenda (pretul contractului) poate sa fie stabilita sub forma unor cantitati de produse agricole, care vor fi predate in natura sau sub forma echivalentului lor in lei, la preturile practicate pe piata locala la data platii ori poate fi exprimata intr-o cantitate de produse agricole si bani. Nimic nu se opune ca arenda sa fie stabilita direct in bani.

Conform art. 5 lit. e din lege, sub sanctiunea nulitatii, contractul de arendare trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la cuantumul arendei, precum si la modalitatile si termenul de plata.

3. Termenul arendarii

Potrivit art. 7 din Legea arendarii, contractul trebuie sa prevada durata arendarii.

Legea 16/1994 modificata lasa deplina libertate partilor sub acest aspect, ele putand conveni asupra oricarui termen, tinand cont de situatia de fapt concreta si de interesele lor.

Totusi, desi legea nu mai prevede un termen minim (initial se prevedea o durata minima de 5 ani pentru incheierea contractului), se considera ca durata arendarii nu poate fi mai mica de 1 an, aceasta fiind necesara pentru consumarea unui ciclu de productie, pentru ca arendasul sa poata culege fructele (art. 1462 C. civ.).