| CATEGORII DOCUMENTE |
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT
Primele forme de organizare a profesiei de avocat in tara noastra le intalnim in Legiunea Caragea si in Codul Andronache Donici.
Primul barou a fost infiintat in 1864.
Specific profesiei de avocat este faptul ca reprezinta o profesiune liberala.
Avocatul este persoana cu studii juridice superioare care, in principal asista sau reprezinta persoana fizica si persoana juridica in raportul acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina.
Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare in conditiile legii si ale Statutului profesiei de avocat.
Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi pe tabloul unui barou ce face parte din Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR). Sunt interzise constituirea de barouri in afara UNBR. Scopul profesiei de avocat il constituie promovarea apararea drepturilor si libertatilor sau a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau persoanelor juridice.
In exercitarea dreptului la aparare recunoscut pe plan national, dar si international, avocatul are dreptul dar si obligatia de a starui prin toate mijloacele legale pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil solutionat intr-un termen rezonabil.
Exercitarea profesiei de avocat este supusa unor principii fundamentale:
- principiul legalitatii;
- principiul libertatii;
- principiul independentei;
- principiul autonomiei si descentralizarii;
- principiul pastrarii secretului profesional;
- principiul demnitatii si onoarei profesiei de avocat;
- principiul monopolului avocatilor asupra activitatilor specifice;
- principiul potrivit caruia avocatul indeplineste atat o functie privata, cat si una de interes public;
- principiul confraternitatii si a respectului reciproc.
Pentru ca exercitarea profesiei sa se faca numai in cadrul UNBR, iar avocatul sa exercite numai acele activitati prevazute de lege.
Este de esenta profesiei. Se concretizeaza in libertatea de exprimare, in posibilitatea oricarui justitiabil de a-si alege liber avocatul, libertatea incheierii contractului de asistenta juridica intre avocat si client, libertatea de a angaja cauze pe intreg teritoriul Romaniei.
Presupune de o parte, independenta profesiei, iar, pe de alta parte, independenta avocatului ca reprezentant al profesiei. Independenta se manifesta la nivelul baroului, dar si la nivelul celorlalte forme ale organizarii profesionale.
Independenta are o dubla valenta: independenta profesiei fata de stat, organizarea interna a profesiei este realizata pe principiul autonomiei. Avocatul este independent atat in interiorul profesiei, cat si fata de clientul sau.
In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus vreunei constrangeri sau presiuni din partea autoritatilor ori altor persoane fizice sau persoane juridice.
Independenta nu exclude insa, raspunderea profesionala. Atat avocatul cat si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica. Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute in exercitarea profesiei. Independenta imbraca si forma independentei materiale a avocatului. Acesta este independent in stabilirea onorariilor sale.
Principiul pastrarii secretului profesional (confidentialitatii)
Secretul profesional nu este specific doar profesiei de avocat, il mai intalnim la medici, preoti. Secretul profesional rezulta din lege. Secretul profesional asigura garantarea demnitatii persoanei si a confidentialitatii informatiilor.
Pastrarea secretului implica, pe de o parte, obligatia avocatului de a nu divulga continutul informatiilor primite de la client, iar pe de alta parte, obligatia celorlalti de a nu face nimic de natura sa aduca atingere secretului profesional.
Pastrarea secretului reprezinta o obligatie absoluta si nelimitata in timp (este de ordine publica). Pastrarea secretului este o obligatie, dar si un drept. Avocatul nu poate incalca aceasta obligatie decat cu dezlegare expresa si scrisa din partea clientului. Pastrarea secretului implica si interdictia de a apara parti cu interese contrare si de a pleda impotriva unui fost client.
Pastrarea secretului implica imposibilitatea ascultarii avocatului ca martor in legatura cu informatiile dobandite in exercitarea profesiei. De asemenea, este strans legata de inviolabilitatea sediului profesional.
Presupune dreptul recunoscut de lege avocatului si formelor de exercitare a profesiei de a se administra singur.
Intrarea in profesie presupune parcurgerea a doua etape:
1) dobandirea calitatii de avocat;
2) inscrierea in barou in vederea exercitarii efective a profesiei.
Regula o constituie intrarea in profesie prin sustinerea unui examen. Examenul se organizeaza la nivel national.
Conditiile generale pentru dobandirea calitatii de avocat (art. 11 din Legea nr. 51/1995, asa cum a fost modificat prin O.U.G. 159/2008):
- cetatean roman cu capacitate deplina de exercitiu (civila si politica);
- licentiat in drept;
- persoana respectiva sa nu se gaseasca in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazute de lege;
- persoana respectiva sa fie apta din punct de vedere medical.
Este nedemn de a fi avocat: cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoarea pentru savarsirea unei infractiuni intentionate de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei; cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca sau a savarsit abuzuri impotriva profesiei de avocat, stabilite prin procedura prevazuta de Statut; cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara; falitul fraudulos chiar reabilitat.
Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania in conditiile prevazute de lege. Pentru aceasta, el are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor lor de drept roman si de limba romana. Avocatul strain nu poate pune concluzii in fata instantelor judecatoresti din Romania, cu exceptia organelor de arbitraj international.
Odata dobandita calitatea de avocat, cel primit in profesie se va inscrie in barou, cu respectarea procedurii prevazute de lege. Aceasta implica depunerea juramantului si, daca este cazul, renuntarea la situatia de incompatibilitate.
La inceputul activitatii avocatul efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire cu durata de 2 ani. Dupa efectuarea stagiului, avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare in profesie. Activitatea unui avocat stagiar trebuie indrumata de un avocat definitiv (cu o vechime de cel putin 6 ani).
Avocatii stagiari au obligatia de a se pregati profesional. Aceasta se realizeaza in cadrul formarii profesionale initiale la nivelul cabinetului din care face parte, al baroului sau prin formele de invatamant organizate de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor (I.N.P.P.A.).
Avocatul stagiar trebuie sa incheie un contract de colaborare sau de salarizare in interiorul profesiei cu forma profesionala din care face parte.
Avocatului stagiar trebuie sa i se asigure un venit la nivelul venitului garantat pe economie.
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie.
Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor (I.N.P.P.A.)
Este o persoana juridica de drept privat sub autoritatea Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.
Are ca atributii formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari si pregatirea continua a avocatilor definitivi.
Dobandeste calitatea de avocat definitiv, avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare in profesie, precum si avocatul care a promovat examenul de absolvire al INPPA.
Avocatul definitiv are dreptul sa depuna concluzii la toate instantele cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie. La aceasta instanta va putea pune concluzii la 5 ani dupa definitivare (la fel si la Curtea Constitutionala).
Avocatii definitivi au in continuare obligatia pregatirii profesionale conform legii (pregatirea profesionala continua).
Avocatii definitivi si stagiari sunt inscrisi de catre barou pe un tablou care se va actualiza anual. Pe langa tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, baroul va tine separat si un tablou al avocatilor incompatibili.
Drepturile avocatului
1) dreptul de a fi independent si de a se supune numai legii;
2) dreptul de a exercita activitatile specifice profesiei;
3) dreptul la sediu principal si la sediu secundar;
4) dreptul de a refuza contactul cu clientul in prezenta oricarei autoritati publice sau ori de cate ori exista un sistem de control al contactului cu clientul;
5) dreptul de a pastra secretul profesional;
6) dreptul la inviolabilitatea sediului: perchizitionarea avocatului, a domiciliului sau sau a sediului nu poate fi facuta decat de procuror in baza unui mandat emis in conditiile legii. De asemenea, convorbirile telefonice si corespondenta nu pot fi interceptate;
7) dreptul de a purta numele de avocat, roba, de a utiliza stampila si insigna;
8) dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei;
9) dreptul la onorariu pentru activitatea desfasurata si la acoperirea tuturor cheltuielilor;
10) dreptul la asigurari sociale (avocatii au un sistem propriu de asigurari sociale).
Obligatiile avocatului:
1) obligatia respectarii principiilor profesiei;
2) obligatia de pastrare a secretului profesional;
3) obligatia de a tine un sediu apt pentru desfasurarea activitatii si pentru asigurarea secretului profesional;
4) obligatia de studiere temeinica a cauzelor si obligatiilor de a se prezenta la fiecare termen al procesului. In cazul imposibilitatii de a se prezenta avocatul este obligat sa-si asigure substituirea;
5) obligatia de a manifesta constiinciozitate si probitate profesionala;
6) obligatia de a acorda asistenta juridica din oficiu sau gratuit;
7) obligatia de respect a celorlalti avocati, a magistratilor si a solemnitatii sedintei de judecata;
8) obligatia de a pleda cu demnitate;
9) obligatia de a incheia o asigurare de raspundere profesionala;
10) obligatia de a participa la toate sedintele convocate de consiliul baroului;
11) obligatia de a tine toate evidentele cerute de lege;
12) obligatia de a achita regulat taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a Casei de Asigurari a Avocatilor;
13) obligatiile fiscale;
14) obligatia de restituire a actelor originale incredintate de o persoana;
15) obligatia de a depune toate diligentele pentru indeplinirea sarcinilor profesionale incredintate;
16) obligatia de a purta roba, insigna si legitimatie;
17) obligatia de a folosi procedee oneste in dobandirea clientelei;
18) obligatia de informare a decanului baroului cu privire la orice conflict cu un alt avocat, cu un magistrat sau autoritate publica;
19) obligatia de a se abtine de la exercitarea profesiei atunci cand exista un conflict de interese;
20) obligatia de a prezenta clientului, la cerere, situatia cheltuielilor efectuate.
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
- activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
- ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
- exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert; astfel sunt incompatibile: calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comerciala, in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, calitatea de administrator intr-o societate comerciala in comandita pe actiuni, calitatea de presedinte al consiliului de administratie, administrator unic sau membru in comitetul de directie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata.
Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.
Avocatul poate fi membru in consiliul de administratie al acestor societati ci obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului baroului.
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
- calitatea de deputat-senator sau consilier local;
- activitati si functii didactice in invatamantul superior;
- calitatea de arbitru, mediator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procesului de reorganizare judiciara.
Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv I.C.C.J. sau Parchetul langa I.C.C.J., unde sotul avocatului ori ruda sau afinul pana la gradul III inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectie, serviciu sau birou in care isi desfasoara activitatea.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul Curtii Constitutionale.
Interdictia vizeaza intreaga forma de exercitare a profesiei.
Avocatii fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si politisti nu pot acorda asistenta judiciara la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei respective.
Avocatul care se afla in exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate sa pledeze in cauzele ce se judeca de catre judecatorii sau tribunale si nici nu poate acorda asistenta juridica la parchetele de pe langa acestea.
Avocatul deputat sau senator nu poate acorda asistenta juridica invinuitilor sau inculpatilor in cauze penale privind infractiuni grave (infractiunea de coruptie, infractiunea privind traficul de droguri, de persoane, infractiunea contra sigurantei statului etc.). De asemenea, avocatul deputat sau senator nu poate sa pledeze in cauze civile sau comerciale impotriva statului ori a altor institutii publice.
Temeiul juridic al nasterii drepturilor si obligatiilor avocatului in raportul cu clientul sau il reprezinta contractul de asistenta juridica.
Contractul de asistenta juridica reprezinta acordul de vointa expres exprimat si incheiat intre forma de exercitare a profesiei de avocat si client, prin care avocatul accepta mandatul acordat de clientul sau in temeiul caruia se obliga sa efectueze tot ceea ce este necesar si legal in vederea asigurarii apararii drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanei fizice sau juridice contractante.
Natura juridica a contractului de asistenta este aceea a unui contract numit, sui generis. Are ca gen proxim contractul de mandat, insa de deosebeste de acesta intrucat presupune si asistenta (sau asistarea) care are o sfera mai larga decat reprezentarea. De aseemenea, este un contract oneros. Deosebiri rezulta si din aspectele particulare privind incheierea, executarea si incetarea.
Forma contractului de asistenta juridica este scrisa ceruta ab probationem (exceptie asistenta din oficiu). Contractul poate fi incheiat prin orice mijloc de comunicare la distanta. Contractul dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul de evidenta a contractelor. Contractul este insotit de imputernicire avocatiala, care dovedeste mandatul fata de terti.
Obiectul contractului - activitatea avocatului se realizeaza prin: consultatii si cereri cu caracter juridic; asistenta si reprezentare in fata oricarei autoritati; redactarea de acte, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor; activitati de mediere, activitati fiduciare; stabilirea temporara a sediului unei societati comerciale la sediul sau profesional; orice mijloace si cai pentru asigurarea dreptului la aparare.
Contractul da nastere la drepturi si obligatii specifice.
Drepturile si obligatiile avocatului
- dreptul la onorariu (fix, orar sau de succes);
- obligatia de diligenta;
- toate celelalte obligatii profesionale.
Drepturile si obligatiile clientului
- orice client are dreptul de a-si alege liber avocatul;
- el are obligatia de a achita onorariul stabilit si celelalte cheltuieli.
In aceasta ultima privinta contractul reprezinta titlul executoriu.
Incetarea contractului are loc prin:
- indeplinirea obligatiilor asumate prin semnarea sa;
- rezilierea de drept prin neplata onorariului;
- renuntarea de catre client.
Poate fi: civila, penala sau disciplinara.
Desi nu este reglementata expres, raspunderea civila nu este exclusa de lege si de Statut.
Pentru antrenarea raspunderii trebuie intrunite elementele clasice ale acesteia: fapta, legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, culpa sau vinovatia si prejudiciul.
De regula, raspunderea civila este contractuala si numai in mod exceptional ea poate fi delictuala.
Caracterul licit sau ilicit al faptei avocatului trebuie apreciat prin prisma exactitatii informatiilor furnizate de client. In aprecierea vinovatiei trebuie avuta in vedere natura obligatiei asumate de avocat - obligatia de diligenta, neindeplinirea rezultatului neatragand automat prezumtia de culpa.
Inlaturarea raspunderii este posibila atunci cand intervin cauzele obisnuite de inlaturare a raspunderii civile. In plus o cauza exoneratoare poate fi comportamentul clientului.
Poate fi angajata daca faptele avocatului intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni. Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris in fata oricarei autoritati daca acestea au legatura cu apararea.
Este reglementata expres de lege si Statut. Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea legii, a statutului, a deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale UNBR, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, fapte ce sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei.
Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea civila sau penala.
Instantele disciplinare sunt: Comisia de disciplina a baroului, Comisia centrala de disciplina, Consiliul UNBR.
Comisia de disciplina functioneaza in fiecare barou. Ea judeca in prima instanta, in complet de trei membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din barou, cu exceptia celor savarsite de decan si de membrii Consiliului UNBR.
Comisia centrala de disciplina functioneaza in cadrul UNBR. Ea este alcatuita din membri desemnati de adunarile generale ale fiecarui barou. Aceasta Comisie judeca:
. ca instanta de fond in complet de trei membri abaterile decanilor si a membrilor Consiliului UNBR;
- in complet de 5 membri contestatiile impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor.
Consiliul UNBR in plenul sau judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplina ca instanta de fond.
Executarea deciziilor disciplinare se face de catre Consiliul baroului in care este inscris avocatul.
Plangerea impotriva unui avocat se adreseaza Consiliului baroului. Ancheta abaterii disciplinare se efectueaza de catre Consiliu printr-un consilier desemnat pentru cercetarea disciplinara prealabila.
Anchetarea unui membru al Consiliului UNBR sau a unui decan se realizeaza de catre Consiliul UNBR. Anchetarea abaterii se face cu celeritate. In acest scop avocatul cercetat va fi convocat in scris si incunostiintat cu privire la obiectul anchetei. Avocatul cercetat poate da explicatii scrise. Refuzul de a da curs convocarii nu impiedica desfasurarea anchetei. De asemenea, va fi convocata in vederea ascultarii si persoana care a formulta plangerea.
Cercetarile constau in verificarea oricaror informatii care pot duce la elucidarea cazului si se incheie cu un referat scris al consilierului delegat. Apoi, Consiliul procedeaza la anchetarea abaterii, putand convoca din nou pe avocatul cercetat.
Consiliul poate decide, dupa caz, exercitarea actiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor. Solutia se comunica avocatului cercetat. In cazul in care se decide exercitarea actiunii disciplinare, aceasta va fi redactata in scris, motivata si se va desemna Consiliul insarcinat cu sustinerea ei in fata instantei disciplinare.
In caz de abatere grava, Consiliul, presedintele Uniunii sau decanul poate dispune suspendarea din profesie a avocatului cercetat, pana la judecarea definitiva a cauzei.
Impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea poate fi declarat recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul este suspensiv de executare.
Cercetarea disciplinara se suspenda pe durata urmaririi penale.
Dupa toate aceste momente, presedintele Comisiei de disciplina, va fixa termen de judecata cu citarea avocatului. In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa personal, putand fi asistat si de alt avocat. Sedinta nu este publica.
Instanta disciplinara hotaraste cu majoritate de voturi si pronunta o decizie disciplinara. Impotriva ei se poate declara recurs. Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru judecat fata de parti. Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisie centrale este judecat de Consiliul UNBR. Impotriva acestei ultime hotarari, partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti a carei hotarare este definitiva si irevocabila.
Se poate declara recurs si impotriva hotararilor pronuntate de Comisia centrala in contestatie.
Dispozitiile de procedura mentionate se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
In toate cazurile, actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii faptei.
Sanctiunile disciplinare sunt: mustrarea, avertismentul, amenda (trebuie achitata in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare, in caz contrar avocatul in cauza este suspendat de drept), interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an (in aceasta perioada avocatul nu poate presta asistenta juridica sub nici o forma si nu poate participa la activitatea organelor profesiei), excluderea din profesie.
Calitatea de avocat inceteaza:
- prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
- prin deces;
- prin excluderea din profesie ca sanctiune disciplinara;
- cand avocatul a fost condamnat definitiv pentru o infractiune care il face nedemn de a fi avocat.
Incetarea calitatii are drept consecinta radierea avocatului din tabloul baroului.
Avocatul care indeplineste conditiile de pensionare are dreptul sa solicite continuarea exercitarii profesiei.
Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
- pe toata durata existentei unei stari de incompatibilitate;
- in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de interdictie temporara de a profesa;
- in caz de neplata a taxelor catre barou, catre UNBR sau catre sistemul de asigurari timp de 3 luni de la scadenta acestora. Suspendarea dureaza pana la lichidarea integrala a datoriilor;
- la cererea scrisa a avocatului;
- in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala la pronuntarea unei hotarari definitive.
Atunci cand exista motive justificate un avocat poate solicita transferul intr-un alt barou. Pentru aceasta el se va adresa cu cerere decanului baroului de la care doreste sa se transfere. Consiliul acestui barou va aviza cererea si o va inainta baroului la care se solicita transferul. Acesta din urma se va pronunta prin decizia Consiliului. Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul UNBR.
Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Baroul este o persoana juridica de interes public, cu patrimoniu si buget propriu.
Organele de conducere ale baroului sunt:
- Adunarea generala;
- Consiliul;
- Decanul.
In cadrul baroului mai functioneaza Comisia de cenzori si Comisia de disciplina.
Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in baroul respectiv cu drept de exercitare a profesiei. Printre atributii Adunarea generala alege si revoca decanul, membrii Consiliului, membrii Comisiei de cenzori si de disciplina.
Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, inclusiv decanul si prodecanul, alesi pe o perioada de 4 ani.
Decanul baroului este ales pentru un mandat de 4 ani dintre avocatii cu o vechime de minim 8 ani si poate fi reales o singura data. Decanul este cel care reprezinta baroul in raporturile cu persoanele fizice si persoanele juridice din tara sau strainatate.
Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia. Deciziile decanului se ataca la Consiliul Baroului.
UNBR este formata din toate barourile din tara si are sediul in Bucuresti. Organele de conducere ale UNBR sunt: Congresul avocatilor, Consiliul UNBR, Comisia permanenta a UNBR, presedintele UNBR. Si in cazul uniunii functioneaza Comisia de cenzori si Comisia de disciplina.
Consiliul este format din decanii barourilor si din reprezentanti ai barourilor alesi conform unei norme de reprezentare. Consiliul alege si revoca presedintele si vicepresedintii uniunii.
Comisia permanenta este organul executiv al Consiliului si are activitate permanenta.
Presedintele uniunii reprezinta pe acesta in relatiile interne si internationale.
Avocatul poate exercita profesia in una din urmatoarele forme:
- cabinet individual;
- cabinet asociat;
- societate civila profesionala;
- societate civila profesionala cu raspundere limitata.
Cabinetele individuale se pot grupa, pastrandu-si insa individualitatea in raport cu clientii in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu sau a unor salariati.
In cadrul acestuia isi exercita profesia de avocat definitiv, titular, singur sau impreuna cu avocati colaboratori.
Se infiinteaza in baza unui act de infiintare intocmit in forma ceruta de lege si inregistrat la barou.
Cabinetele asociate sunt constituite din cabinete individuale care se asociaza in scopul exercitarii in comun a profesiei. Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte.
Asocierea nu aduce atingere patrimoniului afectat profesiei ce apartine fiecaruia dintre cabinete.
Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi care contribuie in natura sau/si numerar la constituirea unui patrimoniu afectat desfasurarii activitatii profesionale.
Alti avocati pot activa in cadrul societatii in calitate de colaboratori sau salariati in interiorul profesiei. Raporturile se nasc intre client si societate.
Serviciile profesionale sunt asigurate de oricare dintre avocatii societatii, fara a se cere optiunea clientului.
Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi si are personalitate juridica si patrimoniu propriu. Avocatii asociati isi angajeaza raspunderea numai in limitele capitalului social subscris si varsat.
Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat sunt:
- avocat titular al cabinetului individual;
- avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate;
- avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale;
- avocat asociat in cadrul societatii civile cu raspundere limitata;
- avocat colaborator;
- avocat salariat in interiorul profesiei.
Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei de avocat.
Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela proprie. Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre avocatul colaborator si titularul formei de exercitare a profesiei.
Avocatul colaborator poate fi stagiar sau definitiv.
Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia ii este subordonat in privinta conditiilor concrete de munca.
Avocatul salariat nu are dreptul la clientela proprie. Poate fi stagiar sau definitiv.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1650
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
