| CATEGORII DOCUMENTE |
Notiunea de sistem electoral desemneaza acea institutie a dreptului constitutional formata din ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in sfera desemnarii reprezentantilor poporului. Aceste norme, denumite si norme electorale, stabilesc drepturile electorale ale cetatenilor, conditiile si garantiile exercitarii acestor drepturi, modul de scrutin, etapele organizarii si desfasurarii alegerilor, precum si stabilirea rezultatelor alegerilor si atribuirea mandatelor.
Sediul materiei pentru sistemul electoral romanesc actual este format din prevederile constitutionale (art. 36, art. 37, art. 38, art. 62, art. 81, art. 120 si art. 122), ale Legii nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, ale Legii nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei si ale Legii nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale .
Drepturile electorale fac parte din categoria drepturilor exclusiv politice. Ele apartin in exclusivitate cetatenilor unui stat si, prin exercitarea lor, acestia participa la guvernare, desemnand organele reprezentative ale poporului.
Exista doua categorii de drepturi electorale: cele prevazute de Constitutie si cele prevazute de legile electorale. Cele prevazute in Constitutie sunt drepturile electorale fundamentale - dreptul de a alege si dreptul de a fi ales. Dintre celelalte drepturi electorale, prevazute de lege, amintim: dreptul de a verifica inscrierea in listele electorale, dreptul de a face intampinari impotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite si a oricaror erori, dreptul de a contesta candidaturile s.a.
Dreptul de a alege este reglementat de art. 36 din Constitutia Romaniei sub denumirea dreptul de vot, iar in art. 62 alin. 1 si 81 alin.1, sunt enumerate caracteristicile votului: universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Universalitatea votului a reprezentat, pentru multa vreme de la afirmarea chiar a principiilor democratiei, un ideal social-politic. Aceasta, deoarece, desi afirmata, universalitatea s-a aplicat tarziu in realitate, ca rezultat al unor indelungate si vehemente revendicari. Votul universal a fost si mai este opus votului selectiv, care apare sub doua aspecte: votul cenzitar si votul capacitar.
- votul cenzitar se caracterizeaza prin unele conditii impuse cetatenilor pentru a-si putea exercita dreptul de vot.
- votul capacitar presupune un anumit grad de instructie al alegatorului.
Articolul 36 al Constitutiei Romaniei, impune urmatoarele conditii pentru exercitarea dreptului de vot universal:
- cetatenia romana;
- varsta de 18 ani;
- deplinatatea facultatilor mintale;
- aptitudinea morala de a vota (exceptandu-se, pe acest criteriu, persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale).
Egalitatea votului presupune ca fiecare cetatean sa aiba dreptul la un singur vot pentru alegerea aceleiasi autoritati publice. Aceasta trasatura a votului implica "inlaturarea unor tehnici si procedee electorale de limitare sau deturnare a acestui deziderat, care s-au practicat in unele sisteme constitutionale, precum geografia electorala, colegiile electorale, votul plural sau votul multiplu". (Ioan Muraru).
Votul direct presupune exprimarea directa, personala, a dreptului de vot si nu prin reprezentanti sau delegati.
Votul secret reprezinta posibilitatea cetatenilor de a-si exprima optiunea electorala fara ca aceasta sa fie cunoscuta de alte persoane.
Votul liber exprimat reprezinta posibilitatea cetatenilor de a isi exercita sau nu dreptul de vot, iar in cazul participarii la vot, de a-si manifesta optiunea in mod liber.
Dreptul de a fi ales reprezinta posibilitatea acordata cetateanului de a candida si de a fi ales intr-unul din organele reprezentative.
Constitutia Romaniei reglementeaza acest drept in art. 37. Au dreptul de a fi alese persoanele care au drept de vot si care indeplinesc o serie de conditii prevazute de art. 37. Aceste conditii sunt:
a) sa indeplineasca conditiile prevazute in art. 16 alin. 3 al Constitutiei, adica sa aiba cetatenia romana si domiciliul in tara;
b) potrivit art. 37 alin. 2, sa fi implinit o anumita varsta minima, care difera in functie de organul sau functia pentru care candideaza: 23 de ani pentru a fi ales in Camera Deputatilor, 33 de ani pentru a fi ales in Senat si 35 de ani pentru a fi ales in functia de Presedinte al Romaniei.
c) sa nu faca parte din categoriile de persoane carora le este interzisa asocierea in partide politice potrivit art. 40 alin. 3 din Constitutie: judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
Prin revizuirea din 2003, textul Constitutiei Romaniei a fost completat, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana, cu dreptul cetatenilor romani de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European.
Notiunea de scrutin este definita ca modalitatea in care alegatorii desemneaza deputatii, senatorii, consilierii etc.
In cadrul sistemului majoritar, sunt alesi candidatii care obtin cel mai mare numar de voturi. In cadrul sistemului majoritar, dupa modul de propunere a candidatilor de catre partide, intalnim mai multe tipuri de scrutin: scrutin uninominal, plurinominal si scrutin de lista, iar dupa numarul de tururi electorale distingem intre scrutin majoritar cu unul sau doua tururi.
Este cel mai frecvent utilizat mod de scrutin, datorita avantajelor pe care le prezinta. Acest sistem consta in atribuirea mandatelor proportional cu numarul de voturi obtinute de fiecare candidat sau lista de candidati. In cadrul acestui sistem, este specifica varianta scrutinului de lista, cu subcategoriile sale - cu liste blocate, liste deschise, vot preferential s.a.
Aplicarea sistemului reprezentarii proportionale are ca efect atribuirea mandatelor prin raportare la un coeficient electoral determinat in functie de mecanismul de atribuire a mandatelor ales. Repartizarea astfel realizata se face in etape, nefiind posibila atribuirea mandatelor dupa o singura operatiune, datorita "resturilor electorale" care raman in urma primei diviziuni. Dupa metoda aplicata pentru a distribui aceste resturi, sistemul reprezentarii proportionale cunoaste urmatoarele variante de atribuire a mandatelor: reprezentarea proportionala apropiata, sistemul D'Hondt si reprezentarea proportionala integrala.
Sistemele mixte rezulta din combinarea sistemului majoritar cu cel al reprezentarii proportionale. Intalnim doua astfel de sisteme: sistemul inrudirilor si sistemul german al buletinului dublu.
Scrutinul uninominal presupune desemnarea unui singur candidat al fiecarui partid, intr-o circumscriptie electorala. In aplicarea unui scrutin uninominal, delimitarea circumscriptiilor electorale se face in asa fel incat acestea sa aiba un numar aproximativ egal de locuitori, iar teritoriul tarii este impartit in atatea circumscriptii cate mandate exista in competitia electorala.
In cadrul scrutinului de lista, alegatorul isi exprima, prin vot, optiunea pentru o lista de candidati propusa de fiecare partid. Acest tip de scrutin nu presupune o decupare speciala a circumscriptiilor electorale, ci ele se identifica, de regula, cu unitatile administrativ-teritoriale.
La randul sau, scrutinul de lista are doua variante: listele blocate si listele deschise - cu subvariantele: votul preferential si panasajul.
Organizarea alegerilor are ca punct de plecare momentul stabilirii datei alegerilor. Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 373/2004, data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostinta publica de catre Guvern cu cel putin 45 de zile inainte de ziua votarii si pana la implinirea a 5 zile de la data la care incepe sa curga termenul prevazut la art. 63 alin. 2 din Constitutie. textul constitutional mentionat prevede ca alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. Acelasi termen de 45 de zile este stabilit si de Legea nr. 370/2004 (art. 4 alin.1) pentru alegerile prezidentiale. De asemenea, ambele legi prevad ca alegerile au loc intr-o singura zi, care poate fi numai duminica.
Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea 373, deputatii si senatorii se aleg in circumscriptii electorale pe baza de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale, precum si pe baza de candidaturi independente.
Se vor studia, pe baza Legii electorale si a cursului tiparit:
- circumscriptiile electorale
- listele electorale
- cartile de alegator
- Sectiile de votare. Buletinele de vot, semnele electorale si stampilele electorale
- Candidaturile
Campania electorala
- atribuirea mandatelor la nivelul circumscriptiilor electorale;
- atribuirea resturilor la nivelul Biroului Electoral Central.
- atribuirea mandatului de Presedinte al Romaniei.
121. Alegerile partiale se organizeaza in situatia in care se anuleaza alegerile intr-o circumscriptie electorala, precum si in cazul in care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant.
122. Anularea alegerilor poate interveni in cazurile prevazute de lege. Pentru alegerile parlamentare, Biroul Electoral Central poate anula alegerile pentru frauda electorala.
INTREBARI SI CERINTE PENTRU AUTOEVALUARE:
1. Deosebirea dintre "alegere" si "votare"
2. In ce conditii vor avea cetatenii romani dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European?
3. Avantajele si dezavantajele sistemului de scrutin majoritar
4. Avantajele si dezavantajele sistemului reprezentarii proportionale
5. Avantajele si dezavantajele scrutinului uninominal
6. Avantajele si dezavantajele scrutinului de lista
7. Etapele organizarii si desfasurarii alegerilor in Romania
8. Care este scopul Autoritatii Electorale Permanente?
9. In ce caz se pot anula alegerile?
10. Ce este frauda electorala?
BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE:
Bianca SELEJAN-GUTAN, Drept constitutional si institutii politice. Vol. II. Editura Universitatii "Lucian Blaga", Sibiu, 2005
Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 31.10.2003
Legea nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, publicata in M.Of. nr. 887 /29.09.2004
Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei, publicata in M.Of. nr. 887 /29.09.2004
Legea nr. 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, publicata in M.Of. nr. 271/29.05.2004
Problematica organizarii si desfasurarii alegerilor, ca si cea a stabilirii rezultatelor alegerilor va fi analizata din perspectiva legilor privind alegerile parlamentare si prezidentiale, cu precizarea ca regulile stabilite de aceasta lege se regasesc, cu modificarile cerute de situatia diferita, si in cazul alegerilor locale.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1693
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
