Subiectele raporturilor de drept constitutional

Subiectele raporturilor de drept constitutional

Atribuirea calitatii de subiect de drept in anumite raporturi juridice presupune recunoasterea de catre stat a capacitatii juridice adica a posibilitatii de a fi titular de drepturi si obligatii si de a le exercita nemijlocit. In raporturile de drept constitutional ci si in orice raport juridic, partile participante pot fi numai oameni care se prezinta fie ca subiecte de drept individuale, fie ca subiecte de drept colective.

Ca subiecte de drept individuale ale raporturilor de drept constitutional, oamenii pot aparea fie ca persoana fizica ce intra in raporturile reglementate de normele dreptului constitutional, fie ca persoana ce indeplineste anumite functii in cadrul unui colectiv sau al unui partid, in care a fost ales.

Ca subiecte colective de drept constitutional, oamenii pot aparea sub diverse forme : popor, stat, organe ale statului etc. Sfera subiectelor de drept constitutional este foarte larga, de aceea in legatura cu delimitarea acestei sfere si cu clasificarea subiectelor de drept constitutional.

In literatura juridica de specialitate au fost emise mai multe opinii. Dupa opinia noastra subiectele de drept constitutional trebuie sa cuprinda : poporul, statul ca intreg, organele statului, partidele politice, cetatenii si alte persoane fizice, asociatiile de orice fel, sindicatele.

1.Poporul ca subiect al raporturilor de drept constitutional este

constituit din totalitatea cetatenilor statului roman. Constitutia consacra faptul ca suveranitatea nationala apartine poporului roman care incredinteaza exercitiul ei unor organe alese prin vot universal, egal si liber exprimat. De aici rezulta ca poporul este detinatorul intregii puteri in stat. Poporul este detinatorul suveranitatii nationale, el este sursa principala a tuturor drepturilor si obligatiilor.

Intre popor si staul de drept, democratie si social roman exista legatura inseparabila, statul avand ca fundament unitatea poporului pe care o exercita. Acesta este sensul celor exprimate in articolul 2, aliniat 1 din constitutie si anume ca poporul isi exercita puterea prin organele sale reprezentative si prin referendum.

2. Statul apare ca subiect al raportului de drept constitutional in calitatea sa de purtator al suveranitatii poporului. In articolul 1, aliniat 3 al constitutiei se arata ca Romania este stat de drept democratic si social in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic, reprezinta valori supreme in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor revolutiei din decembrie 1989 si sunt garantate.

In vederea realizarii acestor teluri se stabilesc raporturi de drept in care statul apare direct ca unul din subiectele de drept constitutional. De exemplu statul apare ca subiect de drept constitutional in raporturi de cetatenie. In literatura juridica unii autori au sustinut ca in cadrul statului unitar unitatile administrativ teritoriale pot fi subiecte ale raportului de drept constitutional. Dupa parerea noastra o asemenea sustinere nu este intemeiata, deoarece potrivit prevederilor constitutiei statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai.

Daca ne limitam sa subliniem ca raportul juridic este o relatie sociala este suficient pentru a ajunge la concluzia ca intr-un raport juridic nu pot avea calitatea de participanti drept oamenii considerati individual sau colectiv, nu si unitatile administrative.

3. Organele statului pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional in toate cazurile in care relatia la care participa este reglementata de o norma a dreptului constitutional. In cele mai multe raporturi de drept constitutional apar ca subiecte de drept organele puterii. De exemplu organele legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte de raporturi de drept constitutional, cu conditia ca raportul juridic la care participa sa fie de drept constitutional. Si celelate autoritati ale statului, executive, judecatoresti pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional numai daca participa la un raport juridic in care celalat subiect este poporul, statul sau organele legiuitoare si daca raportul se naste in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

Organele statului pot constitui ambele subiecte ale raporturilor de drept constitutional sau pot aparea numai ca unul din subiectele raporturilor respective, celalat subiect fiind un alt organ al puterii, o organizatie politica sau o persoana fizica.

4. Cetatenii apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional, fie in calitate de persoana fizica, membru al societatii noastre care participa la instaurarea, mentinerea sau exercitarea puterii de stat, sau fie in calitate de persoana investita cu anumite functii intr-un partid politic sau organ de stat sau organizatii pe circumscriptii electorale.

In prima ipostaza cetatenii apar ca subiecte ale raportului de drept constitutional in numeroase cazuri in legatura cu exercitarea drepturilor sociale, politice, economice, culturale si in toate celelalte domenii ale vietii publice. In cea de-a doua ipostaza sunt numeroase raporturi de drept constitutional in care cetatenii pot fi subiecte de drept constitutional, daca sunt investite cu o anumita calitate care rezulta dintr-o functie pe care o detin intr-un organ al puterii, deputat sau senator sau al unui partid politic. In ultima ipostaza cetatenii apar ca subiecte de drept constitutional cu ocazia alegerilor parlamentare sau prezidentiale pe circumscriptii electorale. Strainii ca si persoane fara cetatenie pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional, de exemplu strainii care solicita acordarea cetateniei romane se afla intr-un raport de drept constitutional pana la aprobarea cererii sale. Aceeasi situatie se poate intalni si in cazul cererii de azil politic in tara noastra a unui cetatean strain.

5. Partidele politice ocupa un loc important in sistemul democratiei din societatea romaneasca. Definind esenta activitatii lor, constitutia stabileste ca partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile prevazute de lege.