VALORIFICAREA PROBELOR INTR-UN CAZ PRIVIND UN INCULPAT CARE A COMIS DOUA OMORURI LA UN INTERVAL MARE DE TIMP

VALORIFICAREA PROBELOR INTR-UN CAZ PRIVIND UN INCULPAT CARE A COMIS DOUA OMORURI LA UN INTERVAL MARE DE TIMP

Infractiunile contra vietii au o rezonanta deosebita in special in cazul celor comise prin cruzimi, astfel incat descoperirea operativa a autorilor este importanta atat prin prisma realizarii preventiei speciale cat si a determinarii relatiilor sociale.

Un exemplu in acest sens il constituie cazul inculpatului C.F. care a fost trimis in judecata la 17.X.1996 la Tribunalul Tulcea pentru savarsirea unei infractiuni de omor calificat in anul 1983 si pentru complicitate la infractiunea de omor deosebit de grav, fapta comisa in luna octombrie 1995.

La data de 25.X.1995 in cursul diminetii numitul I.C. din corn. Maliuc, sat Partizani, jud. Tulcea a descoperit in apele Dunarii pe Bratul Sulina cadavrul unei persoane fara extremitatea cefalica. in scurt timp, la fata locului s-a deplasat o echipa operativa in vederea efectuarii primelor cercetari.

Cu ocazia cercetarii la fata locului s-a constatat ca respectivul cadavru a apartinut unei persoane de sex masculin, imbracata intr-un chilot si un maiou, avand detasata extremitatea cefalica. in conditiile in care cadavrul nu putea fi identificat datorita lipsei capului si oricaror semne particulare si fiind avuta in vedere si starea avansata de putrefactie, organele de cercetare penala trebuiau sa clarifice cu exactitate identitatea cadavrului, motive pentru care s-a recurs la prelevarea amprentei papilare a degetului mare de la mana dreapta, singura urma ce putea fi prelevata si prelucrata apoi cu succes.

in acest scop a fost intocmita fisa monodactilara si in temeiul ordonantei data de procuror, Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Tulcea a procedat la efectuarea de comparatii in cartoteca monodactilara locala.

Trebuie precizat ca in legatura cu identitatea cadavrului si locul unde a avut loc infractiunea s-au emis mai multe ipoteze, concretizate in planul de urmarire penala, fiind avute in veder in principal doua si anume: fie ca infractiunea s-a comis la bordul unei nave aflate in tranzit pe canalul Sulina, conditie in care aruncarea in apele Dunarii a cadavrului ar fi fost posibila undeva in apropierea localitatii mentionate si ar fi fost posibil ca acest cadavru sa apartina unui cetatean roman sau strain, fie aruncarea in apa a cadavrului a fost facuta in aval in zona portului Tulcea sau undeva in localitatile riverane canalului navigabil mentionat.

in urma valorificarii cartotecii monodactilare, Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Tulcea a concluzionat ca impresiunea digitala a degetului mare de la mana dreapta apartinand cadavrului cu identitate necunoscuta descoperit pe raza localitatii Partizani apartine numitului PI. din loc. Madarjac, jud. lasi. Pentru comparatie fiind descoperita si folosita fisa monodactilara a lui PI. intocmita in Arestul I.P.J. Tulcea unde PI. a fost incarcerat la 4.07.1991 in executarea unei pedepse privative de libertate pentru savarsirea unei infractiuni de furt calificat.

Trebuie precizat ca in acest caz identificarea C.I.N. dupa fisa monodactilara a dat rezultate deosebite insa verificarile si comparatiile intreprinse au presupus un volum foarte mare de munca si o perioada de timp destul de indelungata in absenta unor mijloace de evidenta computerizata si a unei baze de date corespunzatoare.

Concluziile raportului de expertiza medico-legala dispusa de catre procuror au constat in aceea ca moartea barbatului nei-dentificat la data efectuarii necropsiei identificat ulterior ca fiind PI. s-a putut datora politraumatismului cranio-cerebral acut, cu leziuni meningo-cerebrale, posibil produse cu corp taietor-despicator.

Fiind evidentiata identitatea cadavrului si cauzele decesului pentru organele de urmarire penala s-a nascut intrebarea fireasca: unde s-a comis infractiunea?

in functie de locul unde a fost gasit cadavrul si starea de putrefactie a acestuia s-a ajuns la concluzia ca PI. fusese decapitat si aruncat in apele Dunarii fie intr-una din localitatile aflate in aval, fie de la bordul unei nave situate sau aflate in mars in aval cam cu 3-4 M m si in urma cu aproximativ 3 saptamani.

Verificarile intreprinse la Capitania Portului Tulcea au dat rezultate negative, PI. nefiind imbarcat pe nici o nava.

in schimb, actionandu-se pentru determinarea ocupatiei lui PI. si ultimului domiciliu, notele de investigatii aveau sa releve ca PI. locuise ultima oara in Suburbia Tudor Vladimirescu aflata vis-a-vis de Portul Tulcea si unde traia in concubinaj cu numita CE. Aceste informatii obtinute de catre procuror s-au coroborat cu datele obtinute de la Serviciul Evidenta Operativa al Politiei, putandu-se astfel stabili cu certitudine ca ultima locuinta a lui PI., fara ocupatie in acea perioada, a fost in Tudor Vladimirescu.

in continuarea cercetarii au fost audiati in calitate de martori concubina CE. si numitul CA. care au fost gasiti la ultima locuinta a lui PI., fiind relevate aspecte legate de faptul constand in aceea ca de aproximativ o luna de zile CE. nu sesizase disparitia victimei, aceasta precizand ca PI. ar fi plecat sa munceasca in afara granitelor tarii. De asemenea, CA. a precizat ca PI. plecase la munca in Serbia dar nu a putut preciza data plecarii, timpul cand acesta a plecat si nu a putut furniza date cu privire la obiectele ce le avea asupra sa, imbracamintea, cele doua persoane audiate amanuntit dand practic relatii contradictorii.

Fiind audiati ca martori si vecinii lui PI. s-a ajuns la concluzia ca intre PI. si CE. exista o stare conflictuala ce persista de mai multa vreme, totodata unii din martori nu s-au aratat deloc surprinsi de faptul ca CE. se afla in concubinaj cu CA. De la vecinii lui CE., organul de urmarire penala a aflat dupa audierea amanuntita a acestora ca de fapt si primul sot al lui CE. disparuse in conditii suspecte inca din 1983, cu toate ca aveau doi copii impreuna si acesta avea un loc de munca stabil.

Dupa audierea martorilor organul de urmarire penala a constatat ca CE. si CA., pe langa faptul ca au dat declaratii contradictorii nu au relatat realitatea privind unele stari conflictuale, motive pentru care procurorul a procedat la reaudierea acestora, noile declaratii date de catre cei doi contrazicandu-le pe primele. in acest moment, s-a constatat ca este posibil ca locul savarsirii infractiunii sa fie locuinta lui CE. si ca urmare aceasta sa nu fie straina de savarsirea infractiunii cercetate.

Avandu-se in vedere declaratiile vadit contradictorii cu situatia de fapt stabilita de catre procuror, atat CE. cat si CA. au fost testati pe baza acordului lor cu tehnica de detentie a comportamentului simulat in cadrul Laboratorului I.P.J. Constanta, remar-candu-se ca in raspunsurile date cu ocazia testarii s-au creat note specifice comportamentului simulat, fiind create astfel indicii de savarsire a infractiunii de catre CE. si CA.

Ulterior, indiciile obtinute cu ocazia biodetectiei comportamentului simulat au fost convertite in mijlocul clasic de probatiune, respectiv declaratiile invinuitilor CE. si CA. care au recunoscut comiterea omorului a carui victima a fost P.l. declarand ca in dupa-amiaza zilei de 13.X.1995, P.l. si CA. au consumat bauturi alcoolice, cei doi cunoscandu-se in timpul detentiei. Sub influenta bauturilor alcoolice si pe fondul conflictual preexistent intre P.l. si CE., P.l. a injunghiat-o pe CE. si a incercat sa o loveasca in continuare, insa datorita interventiei lui CA., P.l. a incetat agresiunea. in jurul orelor 20,00 P.l. a adormit, imprejurare in care CE. a iesit in curtea locuintei de unde a luat un topor si apoi i-a cerut lui CA. sa-i suprime viata lui P.l. Acesta a fost de acord si deplasandu-se in camera in care dormea P.l. in timp ce acesta era culcat in pat, i-a aplicat doua lovituri cu muchia toporului in zona temporala stanga. in jurul orelor 22,00 asigurandu-se ca P.l. a decedat, cei doi, folosind patura pe care se gasea cadavrul, l-au transportat pe P.l. afara din locuinta si cu ajutorul unui carucior au dus cadavrul la malul Dunarii, in amonte, in dreptul Portului Industrial Tulcea unde CA. a procedat la indepartarea cu ajutorul unui topor a extremitatii cefalice dupa care a aruncat cadavrul in apele Dunarii.

intorsi la domiciliu, CA. si CE. s-au inteles sa spuna ca P.l. ar fi plecat in Serbia si apoi au ars intr-o geanta de voiaj toate actele lui P.I., introducand geanta intr-un cuptor aflat in afara locuintei.

in aceeasi seara, cei doi au intretinut relatii sexuale.

in cursul cercetarilor, de pe patul unde dormise victima au fost ridicate mai multe carpe si o bluza, obiecte care ca si toporul - corp delict - au fost trimise spre expertizare Institutului Medico-Legal "Mina Minovici' Bucuresti, din buletinul de analiza nr. 1839/24.01.1996 rezultand ca urmele biologice prezente pe obiectele ridicate sunt sange uman apartinand grupei A, identica cu cea a victimei.

in speta, s-a procedat la reconstituirea modului in care inculpatii au savarsit omorul deosebit de grav, fiind incheiat proces-verbal in acest sens si efectuandu-se fotografii judiciare.

in cursul efectuarii reconstituirii inculpatii au redat in mod amanuntit modul in care au savarsit infractiunea. Ca mijloc tehnic, a fost folosita cu succes inregistrarea video cu ajutorul camerei Panasonic M 40, cu toate ca la acea data inregistrarile video nu constituiau mijloc de proba, reconstituirea fiind ilustrata doar pe plansa foto, desi inregistrarea video ar fi redat cu mai multa fidelitate modul concret in care a fost savarsita infractiunea.

in cursul efectuarii reconstituirii, procurorul a acordat atentie si indiciilor oferite de audierea martorilor, in sensul ca si primul barbat al lui CE. disparuse in conditii suspecte.

Investigatiile efectuate ulterior si legatura cu disparitia lui CGh., primul sot al lui CE. aveau sa duca la concluzia ca si acesta fusese ucis.

Astfel, dupa audierea martorilor care furnizasera organului de urmarire penala informatia, s-a procedat la verificarea in evidentele Politiei Judiciare daca cineva sesizase disparitia lui CGh., fiind intr-adevar gasita o fisa a acestuia.

Fiind audiata CE. cu privire la disparitia lui CGh., s-a stabilit ca victima fusese imbarcat in calitate de ofiter mecanic pe un remorcher si ca din aprilie 1983 nu il mai vazuse, pretinzand ca acesta a plecat de acasa, avand o destinatie necunoscuta.

Cercetarile au continuat prin audierea colegilor din echipajul navei pe care fusese imbarcat CGh., acestia aratand ca CGh. ceruse permisiunea comandantului navei de a-si petrece la domiciliu ziua onomastica, respectiv 23 apr. 1983 si de la acea data nu mai fusese vazut desi nu afirmase niciodata ca ar fi dorit sa-si paraseasca locul de munca.

Desi la un moment dat CE. afirmase ca CGh. a fost vazut in orasul Tulcea de colegii de serviciu, acestia au negat acest fapt precum si faptul ca ar fi purtat o discutie in acest sens cu inculpata.

Verificarile intreprinse la Capitania Portului Tulcea in scopul de a releva eventuala imbarcare pe o alta nava maritima cu care C.Ghj. sa fi parasit Portul Tulcea sau tara, au relevat faptul ca de fapt CGh. era posesorul unui singur carnet de marinar pe care nu il ridicase de la inceputul lunii aprilie 1983, data la care fusese operata imbarcarea sa pe nava pe care isi desfasura activitatea inaintea aparitiei.

Toate aceste date obtinute in cursul cercetarilor coroborate cu disparitia in jurul datei de 23 aprilie 1983 a lui CGh.,, precum si cu declaratiile martorilor E.l. si E.At., care au aratat ca petrecusera "Sf. Gheorghe' cu familia C si ca cei doi soti ramasesera acasa, CGh. aflandu-se in stare de ebrietate, precum si cu faptul ca CGh. nu mai intrase de 12 ani in legatura cu fiicele sale, au condus la ipoteza implicarii lui CE. intr-o infractiune de omor anterioara celei din 15.X.1995.

Testata din nou cu echipamentul "Poligraf si existand din nou note care atestau comportamentul simulat CE. a marturisit savarsirea unei infractiuni de omor asupra sotului sau CGh.

CE. a relevat ca in dupa-amiaza zilei de 23.04.1983 dupa ce a ramas singura cu sotul sau CGh., care pe fondul consumului

de alcool devenea violent, dupa o scurta altercatie cu acesta, a profitat de momentul in care victima a adormit pe un scaun in bucatarie, motiv pentru care folosind un conductor electric i-a legat mainile lui CGh. astfel incat capetele neizolate ale conductorului sa atinga mainile victimei, dupa care celalalt capat al conductorului l-a racordat la o priza cu tensiunea de 220 V, asteptand cateva minute, dupa care s-a intors in camera unde se afla victima, constatand ca acesta era cazut la sol, fara semne vitale. Apoi CE. a transportat cadavrul intr-o magazie. La 24.04.1983 CE. i-a precizat fratelui sau E. at. ce facuse si l-a rugat sa o ajute sa scape de cadavru. E. at. a insotit-o pana la salupa pe care lucra C.N. si unde CE. l-a rugat pe acesta sa o ajute sa scape de cadavru. C.N. a acceptat si impreuna cu CE. au transportat cadavrul pe plaja din extremitatea Suburbiei Tudor Vladimirescu, unde cu ajutorul unei ambarcatiuni au transportat cadavrul pana la M. m. 35 si unde, CE. a procedat cu ajutorul unei toporisti la decapitarea cadavrului, dupa care cu ajutorul unui cutit a practicat mai multe plagi intepate in abdomenul cadavrului, aruncandu-l apoi in apele Dunarii.

De precizat ca acest cadavru nu a mai fost gasit niciodata.

in cauza a fost efectuata reconstituirea modului de savarsire a infractiunii, fiind folosita din nou cu succes tehnica de inregistrare video din dotare.

Avandu-se in vedere incadrarea juridica a faptelor precum si modul de actiune al inculpatei, detasarea unor portiuni din corpul cadavrelor, imprejurarea ca aceasta dupa savarsirea infractiunilor avea relatii sexuale cu complicii sai, au determinat efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, din raportul de expertiza A6/7975 din 20.06.1996 al I.M.L. "Mina Minovici' Bucuresti, rezultand ca "Dialogul psihiatric a evidentiat amoralitate, asocialitate absenta completa a oricaror valori morale, pe care nici nu le are engramate, impulsivitate de tip agresiv complet o viata sexuala dezordonata, fara implicatii afective, morale sau materiale, cu aspect mai curand pervers, lipsa de rezonanta afectiva fata de ideea de omor, indiferentism fata de victime (a trait linistita si bine timp de 13 ani dupa comiterea primei crime) capacitate de a se apara'.

Afirmandu-se ca in nici o alta combinatie a Eu-lui decat cea obtinuta, individul nu este atat de putin capabil sa socializeze nevoia de agresivitate, se concluzioneaza in acelasi raport ca este profilul care se intalneste cel mai frecvent la subiectii cu reactii criminale si ca avea capacitatea psihica de apreciere critica asupra continutului si consecintelor faptelor de care este invinuita.

Pentru faptele de mai sus, CE. a fost trimisa in judecata sub aspectul savarsirii infractiunilor de omor calificat si complicitate la infractiunea de omor deosebit de grav.