Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

ANALIZA VALORII

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



ANALIZA VALORII

Concepte de baza

Functiile unui produs si stabilirea costurilor de productie

Metodologia cadru a elaborarii studiului de analiza valorii



1. Concepte de baza

Avand ca obiect important satisfacerea nevoii sociale, analiza valorii a demonstrat ca metodele clasice de reducere a costurilor numai corespund conditiilor de munca, care au un grad de complexitate si implicatii deosebit de mari.

In comportamentul consumatorului al carui scop principal, nu demult, era cumpararea pentru un pret cat mai mic a unor valori de intrebuintare cat mai mari, in prezent, in cadrul unei economii dezvoltate, pretul minim nu mai este principalul obiectiv al consumatorilor. Ca urmare, pe masura ce veniturile consumatorilor cresc, acestia solicita la intervale de timp tot mai scurte noi produse si imbunatatirea calitatii produselor existente.

In perioada actuala mai mult ca oricand se pune accentul pe asimilarea de produse noi, rentabile si de calitate superioara, dar si de revitalizarea celor existente in productie si solicitate de piata prin reproiectari si modernizari, in scopul satisfacerii necesitatii sociale.

Pentru a putea intelege metoda analiza valorii se impune sa se precizeze si sa se defineasca notiunile fundamentale folosite de aceasta metoda.

Valoarea, este "pretul care se atribuie" si pretul pe care il platim.

Valoarea de schimb, este data de proprietatile si calitatile obiectului ce-i permite schimbul cu un alt obiectiv dorit si caruia i se atribuie un anumit pret. Valoarea de schimb evolueaza in functie de loc, timp, grad de cultura si este o functie de necesitate.

Valoarea de intrebuintare a unui produs, poate fi exprimata ca o suma de insusiri ale unui corp material care permit satisfacerea unor necesitati sociale.

Utilitatea produsului, este data de ansamblu proprietatilor fizice si chimice care asigura indeplinirea unui serviciu, in general, satisfacerea unei necesitati individuale, de productie sau sociale.

Valoarea de apreciere, constituie totalitatea proprietatilor, caracteristicilor speciale, si atractie pentru care obiectul este dorit si cumparat, furnizand un avantaj competitiv producatorului.

Analiza valorii, literatura de specialitate semnalizeaza un numar mare de definitii, dintre care enumeram:

-procedura organizata pentru identificarea costurilor inutile;

-procedura organizata de identificare a costurilor inutile in produsele cu mai multe elemente componente, utilizand analiza functionala pentru definirea problemei si creativitatea de grup pentru a o rezolva;

-serie de procedee sistematice orientate catre realizarea functiilor necesare cu un cost minim, fara a neglija calitatea, fiabilitatea, performanta si livrarea;

-este o metoda de imbunatatire a valorii produselor, serviciilor, produselor tehnologice, care abordeaza sistematic si organizat relatiile dintre costurile si functiile realmente necesare produsului, in vederea realizarii acestora cu cheltuieli cat mai mici, influentand favorabil randamentul de conceptie al produselor serviciilor.

-metoda de crestere a productiei materiale prin reducerea costurilor de fabricatie, concomitent cu imbunatatirea calitativa a produselor actionand la nivelul fazei de conceptie constructiva a acestora;

-metoda de cercetare-proiectare sistemica si creativa care, printr-o abordare functionala, urmareste ca functiile obiectivului studiat sa fie concepute si realizate cu cheltuieli minime, in conditii de calitate care sa satisfaca necesitatile utilizatorilor, in concordanta cu cerintele social-economice.

Costul, exprima totalitatea cheltuielilor de productie, administratie si comercializare a produsului.

Produs, multimea functiilor sale sau ca un produs este o suma de functii partiale sau valori de intrebuintare partiale, distincte intre ele, desi nu apar pe piata ca atare.

Pentru a arata la ce serveste un produs, lucrare sau serviciu se foloseste notiunea "functie". Functiile unui sistem sau produs sunt raspunsurile sistemului la a satisfactii si nevoi.

2. Functiile unui produs si stabilirea costurilor de productie

Felul in care produsul (serviciul, marfa etc.) raspunde necesitatilor sociale pentru care a fost proiectat se caracterizeaza prin functiile sale. Functiile, alaturi de obiectivele stabilite, reprezinta axa principala de orientare a analizei valorii. Nu produsul in sine, ci utilitatea pe care i-o confera functiile sale este importanta, atat pentru consumator, cat si pentru producator.

Prin functia unui produs-marfa intelegem partea din corpul material care poseda proprietatile ce confera acestuia caracterul unei valori de intrebuintare componenta a valorii de intrebuintare totale.

Baza analizei valorii o constituie descompunerea produsului in subansamblele sale, fiecare indeplinind in ansamblul produsului o anumita functie si reprezentand o valoare de intrebuintare partiala, suma lor constituind valoarea de intrebuintare totala a produsului.

Separarea pe subansamble se face cat se poate de aprofundat, pana se ajunge la punctul in care descompunerea nu mai este posibila. Aceste subansamble partiale corespund unor valori de intrebuintare elementare. Se poate deci spune ca un produs este multimea functiilor sale sau ca un produs este o suma de functiunii partiale sau valori de intrebuintare partiale, distincte intre ele, desi nu apar pe piata ca atare.

Determinarea functiilor este dificila si imbraca caractere subiective, astfel ca trebuie sa i se acorde cea mai mare importanta. O clasificare si ordonare a lor este absolut necesara.

Se cunosc urmatoarele criterii de clasificare a functiilor:

1. Dupa natura functiilor, avem:

-functii obiective, au dimensiuni tehnice masurabile si marimea acestora este obiectiv perceputa de consumator;

-functii subiective, dimensiunile tehnice sunt dificil sau deloc masurabile si nu sunt sesizate identic de consumatori si producatori deoarece provoaca anumite stari afective (frumos sau urat etc.). Determinarea valorii si determinarea lor se poate face prin metodele anchetei statistice a consumatorilor, rezultatele putand fi exprimate simbolic prin anumite punctaje

2. Dupa ponderea functiilor, avem:

-functii principale (de baza), sunt acelea care decurg din scopul pentru care a fost creat produsul respectiv sau contribuie direct la realizarea valorii de intrebuintare;

-functii secundare (auxiliare), sunt acelea care confera mai multe satisfactii consumatorului, eliminand unele insatisfactii sau care servesc la indeplinirea functiilor principale, avand o dimensiune tehnica obiectiv perceptibila de beneficiar.;

De asemenea, functiile unui produs pot fi considerate si ca relatii intre produs si consumator sau produs si mediu inconjurator si sunt definite de performantele si caracteristicile acestuia. De aceea functia unui produs are doua dimensiuni:

-dimensiunea tehnica, exprimata prin caracteristicile si performantele produsului si masurata prin unitati de masura specifice fiecarei caracteristici sau performante;

-dimensiunea economica, reprezinta totalul costurilor cu materialele, manopera si cheltuielile de regie aferente reperelor ce contribuie la realizarea functiei.

De retinut ca in analiza valorii se urmareste cat costa fiecare functie a produsului si nu cat costa fiecare reper sau subansamblu in parte, intrucat analiza valorii are caracterul de analiza si nu analiza constructiva.

3. Metodologia cadru a elaborarii studiului de analiza valorii

3.1. Alegerea produsului ce va fi supus analizei valorii

Fiind o metoda creativa cu reale posibilitati de crestere a eficientei, aceasta incearca sa-i orienteze pe specialisti ce se vor ocupa cu aplicarea ei, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai bune.

In ce a ce priveste alegerea produsului se pot intalni doua situatii:

-conducerea firmei desemneaza produsul;

-conducerea firmei lasa pe specialisti sa aleaga produsul.

O data produsul ales, impreuna cu conducerea firmei, se vor stabili:

-tema studiului;

-programul de intocmire al st studiului cu esalonarea etapelor si a sedintelor colectivului, precum si termenele aferente;

-componenta colectivului.

3.2. Constituirea colectivului

Caracterul complex al studiului analizei valorii solicita munca in echipa, incepandu-se cunoasterea in detaliu a drumului parcurs pe produs, incepand cu cercetarea-proiectarea si terminand cu desfacerea.

Colectivul de analiza valorii va cuprinde specialisti din compartimentul marketing-desfacere, proiectare constructiva si tehnologii, aprovizionare, sectii de productie, costuri, uneori daca este nevoie se vor apela si la specialisti din afara firmei (institute de invatamant superior, furnizori, beneficiari, consumatori).

3.3. Informarea si documentarea colectivului asupra produsului

Aceasta etapa cuprinde:

a. informarea asupra necesitatilor consumatorilor. Se face pe mai multe planuri:

-depistarea necesitatii sociale prin determinarea insatisfactiilor beneficiarilor in legatura cu produsul;

-stabilirea, impreuna cu beneficiarii, a nomenclatorului de functii, precum si ierarhizarea
acestora pentru produsul supus analizei, si daca este posibil, unul sau doua produse similare fabricate de firme concurente;

-cantitatile necesare;

-piata potentiala;

-termenele de livrare.

b. informatii tehnice si tehnologice. In aceasta faza se culeg urmatoarele date:

-date legate de istoricul produsului privind data proiectarii initiale, a ultimei reproiectari, dificultatile intampinate, prescriptii de fabricatie si montaj;

-durata si viata calculata;

-planuri geometrice;

-greutatea;

-recomandari tehnice speciale, schimbari sau imbunatatiri.

c. informatii din fabricatie si aprovizionare:

-piesa reala sau macheta;

-procesul tehnologic;

-tehnologia folosita;

-materii prime, materiale;

-costurile cu materialele si situatia livrarilor;

-costul produsului (materiale forta de munca si cheltuieli de regie -rentabilitatea);

-costul de productie;

-refuzuri reclamatii.

3.4. Analiza produsului in forma constructiva existenta

Presupune cunoasterea produsului. Se recomanda sa se inceapa cu stabilirea randamentului de receptie (randament ce se determina prin raportul cheltuielilor directe utile fata de costul total al produsului).

O astfel de analiza pune in evidenta elementele componente ale produsului si se stabilesc care sunt sau nu destinate sa satisfaca o necesitate. Se analizeaza posibilitatea eliminarii elementelor ce nu satisfac o necesitate astfel incat sa nu se afecteze calitatea si functionarea acestuia.

Analiza presupune mai multe faze:

1. stabilirea nomenclatorului de functii si nivelul de importanta a acestora. Se stabileste de specialisti si de asemenea se face clasificarea acestora in functii principale si secundare obtinand astfel imaginea absoluta a functionalitatii produsului.

Se trece apoi la intocmirea matricei patrate in vederea stabilirii nivelului de importanta a fiecarei functii dupa gradul de satisfacere a necesitatii. La intocmirea matricii se recomanda cateva reguli:

-matricea patrata permite compararea functiilor una cate una;

-pe diagonala se trece conventional cifra 1;

-daca o functie (functie A) este mai importanta decat o alta functie (functia B), atunci pe coloana corespunzatoare functiei (functia A) la intersectia cu linia corespunzatoare functiei B se trece cifra "1", iar pe coloana functiei B la intersectia cu linia functiei A se trece cifra "0";

-daca doua functii sunt la fel de importante, atunci se elimina una dintre ele, urmand ca nivelul de importanta obtinut pentru functia ramasa in matricea sa fie acordat si functiei egala ca importanta ca ea.

Exemplu de matrice

Matricea functiilor

A

B

C

E

F

G

H

I

J

A

B

C

E

F

G

H

I

J

NIVELE

Observatii:

-functia A si D sunt la fel de importante;

-pentru reducerea subiectivitatii se recomanda ca fiecare specialist sa intocmeasca o astfel de matrice, urmand ca apoi sa se calculeze media nivelelor de importanta stabilite de fiecare specialist.

2. dimensionarea economica a functiilor, presupune descompunerea prealabila a produsului in repere componente si efectuarea analizei din punct de vedere al contributiei directe a fiecarui reper la realizarea diferitelor functii.

Avand toate informatiile referitoare la costurile cu materialele si cu manopera, pe operatii tehnologice, se creeaza posibilitatea dimensionarii economice a fiecarei functii utilizand drept cheie nivelul de importanta al functiilor.

Repartizarea costurilor pe functii se face astfel:

-in prima etapa se calculeaza un coeficient ca raport intre costul reperului si suma nivelelor de importanta a functiilor la realizarea carora participa reperul respectiv:

unde: i=1,2,.n, numarul functiilor;

j=1,2,., m, numarul de repere;

k=1,2,.l, numarul de costuri

-in a doua etapa se probeaza nivelul de importanta a fiecarei functii l a realizarea careia participa reperul calculat in prima faza cu relatia

Pijk=Kjkni

-etapa a treia, se insumeaza Pij pentru fiecare reper

3. Denumirea tehnica a functiilor. In aceasta faza se stabilesc performantele tehnice ale functiilor.

4. Identificarea functiilor supradimensionate economic si a celor subdimensionate. Pentru identificarea acestor functii se compara ponderea nivelului de importanta a functiilor in total valoare de intrebuintare, cu ponderea costurilor aferente functiilor in costul total.

Analiza abaterilor costurilor functiilor de la proportionalitate se face utilizand analiza regresiilor, bazata pe metoda celor mai mici patrate. In analiza valorii regresia foloseste ecuatia dreptei ce trece prin origine:

y=ax

unde: y=costul functiei;

x=nivelul de importanta al functiei;

a=panta dreptei, se calculeaza cu relatia:

In situatia in care se respecta proportionalitatea produsului, y-ax=0. In realitate exista abateri de la proportionalitate puse in evidenta prin abaterea mediei patratice

cu cat s este mai mic, cu atat se respecta mai mult proportionalitatea costurilor.

Costul ideal al functiilor, precum si functiile supradimensionate economic si cele subdimensionate se calculeaza cu relatia:

Ci=adi

unde di -dimensiunea economica a functiei "i", calculata cu relatia:

Pentru vizualizarea functiilor supradimensionate si subdimensionate economic se intocmeste graficul costuri-nivel de importanta al functiilor.

Functiile a caror costuri se situeaza deasupra dreptei prin care se reprezinta proportionalitatea sunt functii supradimensionate economic, iar cele situate sub dreapta sunt subdimensionate economic.

5. analiza critica a produsului. Se recomanda ca analiza critica sa inceapa cu nomenclatorul functiilor produsului, comparativ cu functiile solicitate de consumatori. De asemenea, se vor compara si dimensiunile tehnice existente ale produsului, cu cele solicitate de consumatori, precum si cele oferite de firmele concurente.

Analiza atenta a produsului va conduce la eliminarea unor functii inutile, precum si la identificarea unor functii noi, astfel ca noul nomenclator de functii al produsului sa satisfaca integral cerintele consumatorilor interni si externi.

3.5. Receptia produsului

In aceasta etapa se cauta idei de reducere a costurilor si de imbunatatire a functiilor produsului si se reproiecteaza produsul in functie de solutiile alese.

1. Creativitatea

Pornind de la analiza critica, se cauta solutii pentru cresterea performantelor tehnice ale produsului, reducerea costurilor de fabricatie, satisfacerea superioara a cerintelor consumatorilor.

Pentru a pregati reuniunea de creativitate, se recomanda intocmirea unei matrici in care se vor trece materialele ce pot fi folosite la fabricarea reperelor componente ale produsului precum si consumurile specifice estimate.

Reper

Tabla din OL carbon

Tabla din OL inoxidabil

Tabla aluminiu

Tabla alama

Tabla cositor

Poliuretan

Folii din polipropilena

polietilena

sticla

policarbonat

Carcasa

X

X

X

X

X

X

0X

Capac fund

X

X

X

X

X

X

0X

Pahar

X

Butelie

X

X

X -solutie aplicata pe plan mondial;

0 -solutie aplicata in firma;

XO -practic nu este posibil;

? -solutie noua.

In acelasi mod se vor intocmi o matrice si pentru tehnologiile cunoscute si aplicate atat in tara cat si in strainatate.

In conditiile de piata, cand pretul este o consecinta a raportului cerere-oferta, iar produsul trebuie sa fie competitiv este necesar ca pe baza restrictiilor tehnice precizate in dimensionarea tehnica a functiilor sa se evalueze si restrictia economica, adica totalul costurilor in limita carora trebuie fabricat produsul in conditiile mentinerii functionalitatii si calitatii acestuia.

Pentru evaluarea limitei pretului produsului, corelat cu performantele se recomanda relatia:

unde: P1 -pretul noului produs cu marimea caracteristica C1;

P0 -pretul produsului de comparare, cu marimea caracteristica C0;

m -momentul coeficientului de regresie, marime determinata statistic, ce tine seama de dependenta pretului, de marimea caracteristicii, de regula va avea valoarea unitatilor sau subunitatilor, apropiata de 1.

Pentru incadrarea in limita costurilor variabila, in afara cunoasterii consumurilor specifice se estimeaza si durata opreratiilor tehnologice (Tm) cu relatia:

in care: a -timpul cel mai favorabil;

b -timpul cel mai nefavorabil;

m -timpul probanil.

Pe baza informatiilor rezultate se lanseaza idei in vederea formularii de solutii necesare reducerii costurilor pentru functiile supradimensionate tehnicsi cresterea costurilor pentru functiile subdimensionate economic.

2. Reproiectarea (reconceptia) produsului

Dupa avizarea solutiilor de modernizare a produsului se trece la proiectarea a acestuia. Reproiectarea poate viza mai multe situatii:

-structura produsului ramane neschimbata, insa sunt inlocuite unele materii prime sau tehnologii de fabricatie;

-se simplifica structura produsului, prin eliminarea unor repere;

-se aplica o solutie combinata, adica se simplifica structura produsului, concomitent cu inlocuirea materialelor deficitare sau prea scumpe si introducerea de noi tehnologii.

Pentru produsul reproiectat se stabileste nomenclatorul de functii si se dimensioneaza tehnic si economic functiile stabilite.

In final se vizeaza, se fabrica prototipul produsului.

3.6. Avantajele studiului analizei valorii

Se identifica urmatoarele avantaje:

-cresterea productivitatii muncii si implicit a productiei fizice;

-reducerea consumurilor de materiale, energie si combustibil;

-cresterea calitatii si competitivitatii produselor;

-sporirea rentabilitatii si implicit a profitului;

-estimarea gradului de innoire a productiei;

-cresterea exportului;

-reducerea importurilor.

Parametrii economici. Eficienta metodei analizei valorii se stabileste cu relatia:

1.

in care: EAV -eficienta studiului de analiza valorii;

E -economii realizate in cursul unui an prin aplicarea analizei valorii;

P probabilitatea de reusita a studiului de analiza valorii;

CAV -costurile de implementare a studiului de analiza valorii.

2.

in care: pt -probabilitatea de succes tehnic;

pc -probabilitatea de succes comercial;

p profitul estimat

Pentru un produs nou se calculeaza cheltuielile maxime admise cu relatia:

in care: Pi -profitul anului de intrare in fabricatia a produsului;

r -rata de actualizare.

*

Analiza valorii se adreseaza scopului final al productiei materiale, care este satisfacerea unor necesitati sociale si nu productiei obiectului fizic respectiv.

Obiectul analizei valorii il reprezinta productia materiala, deci obiectul fizic, de fapt produsul marfa. Nu se poate aplica la piese si subansambluri izolate, care sunt, de cele mai multe ori, expresia unor solutii constructive si nu a unor necesitati sociale. Procedurile si tehnicile sunt aplicabile si la procesele tehnologice, posibilitate care nu a rezultat si nu a facut parte din obiectivele initiale ale metodei de analiza a valorii, precum si la alte activitati care necesita o analiza cost-solutie.

Privitor la costul produsului, care in general rezulta din cheltuieli de materiale, manopera si regie, trebuie retinut urmatorul principiu esential: in analiza valorii costurilor de fabricatie se raporteaza la functiile produsului si nu la componentele fizice ale acestuia.

Se poate concluziona ca in analiza valorii se urmareste a se masura cat costa fiecare functiune a produsului si nu cat costa diferitele subansamble sau repere componente.

Cunoasterea costului fiecarei functii in corelatie cu solutiile tehnice de realizare ofera proiectantului o viziune mai larga asupra produsului, in acelasi timp tehnica si economica, permitandu-i sa actioneze in directia optimizarii raportului calitate/cost.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2096
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved