Instrumente alternative de apreciere a conjuncturii la nivel de economie/ ramura

Instrumente alternative de apreciere a conjuncturii la nivel de economie/ ramura

In locul alcatuirii si interpretarii de catre fiecare manager/intreprinzator/om de afaceri a propriului set de indicatori macroeconomici pentru aprecierea conjuncturii, se poate recurge si la folosirea unor instrumente alternative de informare asupra starii actuale si a tendintei specifice unei sau altei economii nationale, asupra situatiei prezente si de perspectiva dintr-o ramura de activitate economica sau alta. Astfel:

Se pot cumpara de la societatile de consultanta, de la institutiile specializate in analize conjuncturale, de la agentii de rating sau de la departamentele de studii ale unor universitati lucrari ale acestora.

Se pot accesa gratuit sau contra cost analize elaborate de unele mari banci comerciale, de la societati de asigurare, camere de comert sau fundatii.

Avantaje:

Timpul necesar pentru alcatuirea si interpretarea propriului sistem de indicatori macroeconomici de apreciere a conjuncturii poate fi folosit pentru alte activitati.

Astfel de studii se publica sistematic, astfel ca tendinta este relativ usor perceptibila.

Dezavantaje:

Studiul standardizat este "depersonalizat". Managerul sau intreprinzatorul trebuie sa-si faca propria apreciere a situatiei in care se afla firma (afacerea) sa, pornind de la constatarile generale cuprinse in lucrarea achizitionata.

De multe ori (in cazul agentiilor de rating, de exemplu), aceste studii declarate a fi "depersonalizate" reflecta, totusi, interesele unui sau altui grup financiar.

Unele dintre aceste studii sunt excesiv de scumpe, accesul la ele fiind astfel viciat.

O prima solutie alternativa la folosirea "pentagonului magic" sau a oricarei alte grupari ad hoc de indicatori macroeconomici in vederea aprecierii conjuncturii consta in utilizarea unor indicatori sintetici, precum:

Indicele libertatii economice elaborat anual de Fundatia "Heritage" din SUA. In anexa acestui curs se prezinta fisa de tara pentru Romania - evaluarea din 2002

Clasamentul mediului de afaceri intocmit de "Economist Intelligence Unit"

Clasamentul Forumului Economic Mondial cu privire la potentialul de crestere economica si competitivitatea mondiala a tarilor

Indicele de percepere a coruptiei de catre mediul de afaceri dintr-o tara, elaborat de Fundatia Transparency International

Barometrul de incredere a consumatorilor (Consumer Sentiment Barometer) elaborat potrivit metodologiei concepute de Scoala de afaceri de la Universitatea din Michigan etc.

Cu titlu de exemplu, in cele ce urmeaza se prezinta cativa astfel de "indicatori".

Indicele libertatii economice (ILE- in engleza Index of Economic Freedom este calculat anual de fundatia americana Heritage pentru a caracteriza gradul de demonopolizare (retragere a statului) din economiile tarilor lumii. El este un indicator abstract pentru ca in locul unor valori masurate/estimate ale caracteristicilor, el recurge la note/aprecieri acordate de expertii americani unui set de zece caracteristici observate in fiecare tara. Pentru fiecare dintre acestea se acorda o nota pe scala de la 1 la 5. Valoarea 1 inseamna o implicare redusa a statului in economie, valoarea 5 inseamna control total, economie de tip centralizat, de comanda.

Pentru anul 2002, Romania a obtinut un scor de 3,70, clasandu-se pe locul 131 dintr-un total de 156 tari investigate. Media de 3,70 rezulta din luarea in considerare a urmatoarelor note obtinute pe cele zece criterii:

Mult apreciat pe plan international de catre factorii politici si oamenii de afaceri este si indicele de percepere a coruptiei (PCI - Perceived Corruption Index, deseori evocat si sub numele de Transparency Index) elaborat de organizatia Transparency International.

PCI se refera la perceperea gradului de coruptie asa cum il resimt (1) oamenii de afaceri, (2) analistii de risc si (3) publicul larg dintr-o tara. Indicele variaza de la 10 (nivel maxim de probitate) la 0 (nivel maxim de coruptie). Notarea se realizeaza in fiecare tara pe baza unor studii independente (anchete) elaborate pe parcursul ultimilor ani. Se calculeaza si o abatere patratica (deviatie standard) intre aprecierile diferitelor studii. Acest parametru variaza de la o tara la alta, situindu-se intre 0,1 si 1,8 in ultimii ani.

PCI - 2000 situeaza Romania cu scorul de 2,9 pe locul 68 in randul a 90 de tari investigate in anul 2000. Estimarile au avut la baza 16 studii realizate de 8 institutii independente in perioada 1998-2000.

Cu PCI - 2003 de 2,8 puncte, Romania se situeaza pe locul 83 in randul celor 133 de tari monitorizate in anul 2003 de catre Transparency International. Au fost transmise 12 studii independente, iar deviatia standard intre aprecierile cuprinse in acestea este de 1,0 (destul de consistenta).

Desi astfel de instrumente de caracterizare a mediului de afaceri folosesc o metodologie extrem de simpla pentru agregarea informatiilor, ele ofera o caracterizare complexa (sintetica) pentru fiecare tara.

Singurele probleme ale determinarii unor astfel de indici sintetici par sa fie:

(1) identificarea unui tablou cat mai complet de caracteristici pentru a satisface exigentele analitice si

(2) desemnarea unui grup de experti impartiali, bine informati, capabili sa emita judecati de valoare pertinente pentru fiecare indicator in cadrul fiecarei unitati teritoriale analizate.

Factorii politici de decizie si oamenii de afaceri recurg frecvent la astfel de instrumente pentru a evalua nu numai starea unei economii in contextul international actual, ci si progresele durabile realizate in procesul reformelor economice, legale si institutionale. De acestea depinde, in ultima instanta, succesul si siguranta in afaceri, stabilitatea economico-sociala si politica a lumii.

Avantaje:

Astfel de indici sintetici au in prezent o larga circulatie si utilizare ca urmare a usurintei de a intelege si interpreta rezultatul agregat al informatiei.

Sunt sistematic prezentati si amplu comentati de presa internationala si frecvent invocate de studiile elaborate de diferite organisme internationale.

Dezavantaje:

Reflecta, de obicei, interesele economice si financiare ale capitalului din tara in care se elaboreaza.

Reprezinta o sursa indirecta de apreciere a mediului de afaceri dintr-o tara, bazata pe opiniile unor experti formulate cu mai multe luni inainte de publicarea indicilor sau ierarhizarilor. Deseori, realitatea nemijlocita este ameliorata sau, dimpotriva, agravata fata de situatia luata in considerare la formularea aprecierii.

O a doua solutie alternativa este consultarea sistematica a buletinelor de conjunctura. Sondajul de conjunctura este organizat in tara noastra cu sprijinul sucursalelor Bancii Nationale a Romaniei si cuprinde un esantion de aproape 400 de unitati industriale (13 ramuri ale industriei) si de constructii, astfel selectate incat sa fie reprezentative pentru economia judetelor si, de prefereinta, sa fie diferite ca dimensiuni si profil. Pentru a asigura omogenitatea si comparabilitatea datelor, esantionul de intreprinderi ramane neschimbat pe timp de minimum 12 luni calendaristice.

Sondajul de opinie a managerilor de intreprinderi cu privire la mediul economic se efectueaza pe baza unui chestionar si este astfel administrat incat asigura respectarea principiului confidentialitatii datelor si declaratiilor individuale.

Pentru completarea chestionarului, managerul fiecarei societati comerciale face aprecierea calitativa a tendintei indicatorilor economici prin marcarea uneia dintre variantele: ascendent, descendent, suficient, insuficient, normal, nemodificat etc. Lista indicatorilor economici are in vedere, pe de o parte, caracterizarea activitatii curente (productia, gradul de utilizare a capacitatilor de productie, tendinta fortei de munca, rata profitabilitatii), iar pe de alta parte, exprima perspectiva economica (comenzi nou intrate, din care comenzi noi pentru export, stocurile de produse finite, stocurile de materii prime, evolutia preturilor productiei imdustriale, activitatea de investitii).

Prin prelucrarea datelor, se obtine procentajul opiniilor exprimate pentru fiecare dintre variantele de raspuns, iar apoi se calculeaza "soldul" dintre totalul opiniilor ce se exprima pentru "ascendent" ("mai mult decat suficient") si totalul opiniilor care se exprima pentru "descendent" ("insuficient"). Pentru agregarea datelor la nivel national se folosesc trei criterii de ponderare: cifra de afaceri din anul anterior efectuarii sondajului, numarul de personal la data de 31 decembrie a anului anterior si numarul de personal in luna anterioara efectuarii sondajului de opinie. (N.B. Procentajul raspunsurilor care indica perceperea unei stari de stabilitate sau normalitate in evolutia indicatorilor nu este luat in calcul la stabilirea soldului).

Avantaje:

Simplitatea si rapiditatea obtinerii acestor informatii bazate pe sondarea opiniei managerilor.

Diagnoza macroeconomica este completata cu analizele sectoriale.

Prezentarea grafica a rezultatelor anchetei de opinie faciliteaza intelegerea. Mai jos se prezinta chiar o simplificare a metodei grafice.

Dezavantaje:

Prezentarea conjuncturii are in vedere o lista limitata de indicatori.

Se pune accentul doar pe "soldul" dintre opiniile contrare, ignorandu-se acea parte a oamenilor de afaceri (oricat de mare ar fi ea), care apreciaza o stare de normalitate sau de stabilitate fata de perioada anterioara.

O a treia solutie alternativa - mai ales pentru investitorii straini - consta in utililizarea ratingurilor de tara si a ratingurilor de sistem bancar.

Ratingul de tara este o apreciere sistematica, permanent actualizata a riscului relativ din punct de vedere financiar si politic. Agentiile de rating identifica si cuantifica riscurile macroeconomice pentru o institutie financiara care investeste, imprumuta sau finanteaza comertul cu operatorii economici dintr-o tara. De regula, ratingul de tara (overall rating) combina rezultatele aprecierii de catre expertii agentiei a trei criterii de risc:

Riscul imprumutului pe termen mediu. In aprecierea acestuia se folosesc indicatori precum: indatorarea externa, evolutia contului curent al balantei de plati externe, formarea bruta de capital fix in economie etc.

Riscul politic si de politici economice. Alaturi de aprecierea stabilitatii politice din acea tara se observa indicatori precum: cresterea economica pe termen lung, politica fiscala, monetara si de export, politica fata de investitiile straine directe, marimea relativa si performanta sectorului public etc.

Riscul comercial pe termen scurt este apreciat, intre altele, prin prisma unor indicatori precum: gradul de acoperire a importurilor prin exporturi si capacitatea tarii de a achita importurile.

Avantajul folosirii ratingurilor consta in faptul ca agentiile de specialitate urmaresc sistematic conjunctura si publica aprecierile lor.

Dezavantajul consta in faptul ca aprecierea este lapidara sub forma unei combinatii de litere majuscule si/sau minuscule (AAA sau Aaa) sau de litere si numere (BB2) sau semne algebrice ( + ). Aceasta apreciere nu este intotdeauna suficient de "lizibila" pentru omul de afaceri. In consecinta, unele agentii da rating publica sau ofera contra cost si unele detalii de interpretare a rezultatelor evaluarii.

Ratingurile bancilor comerciale au in vedere o serie de indicatori ce caracterizeaza functionarea lor, calitatea portofoliului de credite, capacitatea de plata din resurse proprii a angajamentelor etc.

O alta solutie - cu deosebire utila celor ce fac investitii de portofoliu - este urmarirea consecventa a evolutiei indicilor bursieri. Indicii bursieri compoziti reflecta tendinta medie a preturilor celor mai lichide actiuni tranzactionate la o bursa de valori. Ponderarea indicilor individuali ce reflecta miscarea pretului actiunilor se face cu capitalizarea bursiera (market capitalisation = valoarea de piata a societatii data de cursul bursei pentru actiunile emise si aflate in posesia actionarilor) a societatilor ale caror actiuni intra in calculul fiecarui indice.

Exemple:

In Romania

Indicii BSE (Bucharest Stock Exchange - Bursa de Valori Bucuresti - BVB): BET - Bucharest Exchange Trading calculat pentru primele 10 firme, cele mai lichide de pe piata bursiera din capitala; BET - C - indicele compozit al Bursei de Valori Bucuresti, care exprima miscarea cotatiilor tuturor actiunilor tranzactionate pe aceasta piata; BET - FI - un indice special al BVB pentru a ilustra dinamica actiunilor tuturor fondurilor de investitii active in Romania). Si piata extrabursiera din Romania si-a dezvoltat o serie de instrumente statistice asemanatoare pentru a monitoriza dinamica preturilor actiunilor tranzactionate pe piata de valori electronica RASDAQ (RASDAQ - C; RASDAQ - I si RASDAQ - II).

In alte tari

Indicele CAC - 40 (Cotation Assiste en Continue - 40 de firme) in Franta;

Indicii FI - Financial Times in Marea Britanie;

Indicii DJ - Dow Jones in SUA;

Indicii Nikei in Japonia etc.

Acesti indici ofera o apreciere indirecta, abstracta a conjuncturii economice din tara respectiva, ceea ce s-ar putea sa nu corespunda situatiei si/sau perpectivelor reale din ramura sau sectorul de activitate vizat de omul de afaceri. Doar tranzactiile bursiere sunt direct ilustrate de astfel de indici.

Avantaj: Informatia este foarte usor identificata in fiecare zi in presa scrisa si vorbita.

Dezavantaj: Astfel de indici sunt extrem de sensibili la influente paraeconomice, ceea ce presupune o practica relativ indelungata pentru justa lor evaluare si utilitate in procesul decizional.