ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE - Structura de dezagregare a produsului

ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE

1 Structura de dezagregare a produsului (SDP)

Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. De aceea se poate imagina dezagregarea produsului in structuri de ordin inferior, numite subsisteme.

La randul lor subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri, iar acesta din urma in subansambluri. Aceasta activitate logica de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale din sistem numite, conventional, piese.

In felul acesta, se realizeaza ceea ce se denumeste, conventional, structura de dezagregare a produsului (SDP), care se poate reprezenta sub forma unei arborescente.

Se cunosc urmatoarele date privind produsul si constituentii sai:

• Reperul R22 cu tehnologia T8, Reperul R321 cu tehnologia T10 si Reperul R51 cu tehnologia PT2;
• Programa de productie pentru cele trei repere este de:850 [buc/an]
• Stocuri: R22:75, R321: 45, R51: 116

2 Structura dezagregata a lucrarilor (SDL)

Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect si poate fi reprezentata sub forma arborescenta, la fel ca si structura de dezagregare a produsului (SDP).

SDL permite structura programului de lucru pana la orice nivel de detaliere.

Nu se recomanda o detaliere exagerata, datorita complicarii proiectului de programare si conducere. Problema esentiala este de a identifica toate activitatile importante. In caz contrar, activitatile neidentificate nu vor fi planificate, proiectul putand intra in deriva.

Aceasta structura logica poate constitui baza elaborarii planurilor de sarcini si bugete necesare realizarii proiectului.

a. Fisele tehnologice ale reperelor sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Tabelul 1

Tabelul 2

Tpi Tabelul 3

b. Activitatile administrative ale proiectului sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 4

Structura de dezagregare a lucrarilor pentru reperele considerate este prezentata in fig. 1.

fig. 1 Structura de dezagregare a lucrarilor

3 Calculul necesarului brut

Necesarul brut de componente, determinat in functie de produsul care se livreaza P si de numarul de componente (ansamble, subansamble, piese) utilizate pentru formarea unei bucati de produs poate fi observat in cadrul Planului de Productie Director.

Necesarul brut in cazul produsului P este :

TRIMESTRUL I : 350 bucati

TRIMESTRUL II: 570 bucati

TRIMESTRUL III: 640 bucati

TRIMESTRUL IV: 840 bucati.

4 Calculul necesarului net

Necesarul net se calculeaza scazand din cantitatea bruta calculata anterior cantitatea aflata deja in stoc, obtinandu-se astfel cantitatea de repere din fiecare tip ce trebuie produsa pentru acoperirea comenzii.

Stocurile aflate in magazie la demararea proiectului sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 4

Formula de calcul a necesarului net este urmatoarea:

NN=NB-S, (1)

unde: NB - necesarul brut pe componente;

S - nivelul de stocuri.

In urma calculelor au rezultat urmatoarele valori:

Pentru reperul R22: Ng = 3400 - 75 = 3325 buc

Pentru reperul R321: N_g = 3400 -45 = 3355 buc

Pentru reperul R51: Ng = 1700 - 116 = 1584 buc

5 Elaborarea Planului de Productie Director (PPD)

Planul de Productie Director se prezinta in tabelul 5.

6 Determinarea tipului de productie

Pentru determinarea tipului de productie la nivel de operatie se utilizeaza metoda indicilor de constanta.

Aceasta metoda ia in considerare gradul de omogenitate si continuitate in timp a lucrarilor ce se executa la locul de munca. Acest grad poate fi cuantificat pentru fiecare reper si fiecare operatie cu ajutorul indicilor T_pk , k reprezentand numarul operatiei de la reperul respectiv.

a) Fondul nominal de timp

F_n=zk_sh,  (2)

unde : z - numarul de zile lucrate  - 250 zile lucratoare/an;

k_s - numarul de schimburi - 1schimb/zi ;

h - numarul de ore lucrate pe zi - 8ore/zi ;

F_n=25018=2000 ore.

b) Ritmul mediu de fabricatie

, (4)

unde : F_n - fondul nominal de timp ;

N_g - numarul de repere livrate.

c) Gradul de omogenitate

, (5)

unde : T_pk - gradul de omogenitate ;

T_uk - timpul util aferent fiecarei operatii.

In functie de intervalul in care se incadreaza T_pk putem avea urmatoarele tipuri de productie:

1<T_pk 10T SM (serie mare)

10<T_pk 20TSM_j (serie mijlocie)

20<T_pkT Sm (serie mica)

T_pk 1T M (masa)

Tabelul 6

Din tabelul 6 se pot trage urmatoarele concluzii :

R22 - 85,7% serie mare si 14,29% serie mijlocie ;

R321 - 85,7% serie mare si 14,29% serie mijlocie;

R51 - 71,42% serie mare si 28,58% serie mijlocie

7 Stabilirea formei de organizare a productiei

In continuare se vor stabili procentele in care un anume tip de fabricatie apare in cazul operatiilor unui reper.

In cazul in care productia preponderenta este cea de serie mica, se alege forma de organizare succesiva.

In cazul in care productia preponderenta este cea de serie mijlocie sau daca toate cele trei tipuri de productie se suprapun, se alege forma de organizare mixta.

In cazul in care productia preponderenta este cea de serie mare (>80%), se alege organizarea paralela.

In baza datelor obtinute in tabel se ajunge la concluzia ca se alege organizatia mixta.

8 Aprovizionarea cu semifabricate (tarife regresive)

In practica curenta, raporturile comerciale ale intreprinderii cu furnizorii sai se bazeaza pe tarife regresive. Aceasta inseamna ca furnizorii pot acorda reduceri de pret, la un anumit nivel al cantitatilor comandate. In felul acesta, pretul unitar al produselor devine o variabila ce depinde de marimea comenzii.

In cazul tarifelor regresive trebuie sa se ia in considerare costul total de aprovizionare:

, (10)

unde: - cantitatea anuala necesara;

- pretul de achizitie;

- costul de lansare al comenzii, ;

- rata costului de posesie a semifabricatelor, ;

- cantitatea optima de aprovizionare,

Pretul unitar de facturare in functie de marimea comenzii de aprovizionare cu semifabricate se calculeaza cu formula:

Exista doua modalitati de reducere a pretului din care pot rezulta tarifele regresive:

a) Reducerea uniforma - in acest caz daca se depaseste un anumit prag S al cantitatilor comandate, reducerea se aplica la toate produsle cumparate.

b) Reducerea progresiva - in acest caz reducerea se aplica numai unitatilor comandate peste un anumit prag S.

Se adopta metoda reducerii uniforme.

Pentru reperul R22 o firma ofera spre vanzare semifabricate in conditiile de pret urmatoare:

P1 = 4 RON pentru 0-600 buc

P2 = 3.5 RON pentru 601- 1200 buc

P3 = 3 RON pentru mai mult de 1201 buc

• Pentru cantitati mai mici de 600 de bucati (q<600)se calculeaza:

q₀₁ < 600 => =>nu are sens determinarea costului minim total CTA

• Pentru cantitati cuprinse intre 601 si 1200 de bucati (600< q₀₂<1200) avem :

601 < q₀₂ < 1200 => =>costul minim total ca fiind :

• Pentru cantitati mai mari de 1200 de bucati avem :

q₀₃ > 1200 => =>nu are sens sa calculam costul minim total CTA_03.

Costul total de aprovizionare se calculeaza la frontiera domeniului 3, adica() q=1200), dupa cum urmeaza:

CTA < CTA₂, deci q_optim = 1200 si livrarea pentru reperul R22 se va face in doua aprovizionari.

I.           1200 buc

II.       

RON

RON

RON

RON

RON

RON

RON

Pentru reperul R321 o intreprindere ofera spre vanzare semifabricate in conditiile de pret urmatoare:

P1 = 5 RON pentru 0 - 800 buc

P2 = 4 RON pentru 801 - 1800 buc

P3 = 3 RON pentru mai mult de 1801 buc

• Pentru cantitati mai mici de 800 de bucati (q<800)se calculeaza:

q₀₁ < 800 => =>nu are sens determinarea costului minim total CTA

• Pentru cantitati cuprinse intre 801 si 1800 de bucati (800< q₀₂<1800) avem :

801 < q₀₂ < 1800 => buc =>costul minim total ca fiind :

• Pentru cantitati mai mari de 1800 de bucati avem :

q₀₃ > 1800 => =>nu are sens sa calculam costul minim total CTA_03.

Costul total de aprovizionare se calculeaza la frontiera domeniului 3, adica() q=1800), dupa cum urmeaza:

CTA < CTA₂, deci q_optim = 1800 si livrarea pentru reperul R321 se va face in doua aprovizionari.

III.     1800 buc

IV.     3355-1800=1555buc

Reprezentarea grafica CTA=f(q) pentru reperul R321 este data de diverse puncte caracteristice curbei, ale caror valori se calculeaza in continuare:

RON

RON

RON

RON

RON

RON

RON

Pentru reperul R51 o intreprindere ofera spre vanzare semifabricate in conditiile de pret urmatoare:

P1 = 5,5 RON pentru 0 - 250 buc

P2 = 3,5 RON pentru 251 - 1000 buc

P3 = 1,5 RON pentru mai mult de 1001 buc

• Pentru cantitati mai mici de 250 de bucati (q<250)se calculeaza:

q₀₁ < 250 => =>nu are sens determinarea costului minim total CTA

• Pentru cantitati cuprinse intre 251 si 1000 de bucati (251< q₀₂<1000) avem :

251 < q₀₂ < 1000 => buc =>costul minim total ca fiind :

• Pentru cantitati mai mari de 1000 de bucati avem :

q₀₃ > 1000 => =>nu are sens sa calculam costul minim total CTA_03.

Costul total de aprovizionare se calculeaza la frontiera domeniului 3, adica(q=1000), dupa cum urmeaza:

CTA < CTA₂, deci q_optim = 1000 si livrarea pentru reperul R321 se va face in doua aprovizionari.

V.        1000 buc

VI.     1584-1000=584buc

Reprezentarea grafica CTA=f(q) pentru reperul R321 este data de diverse puncte caracteristice curbei, ale caror valori se calculeaza in continuare:

RON

RON

RON

: