MANAGEMENTUL APROVIZIONARII SI DESFACERII

TEMATICA:

1. Managementul aprovizionarii cu resurse materiale - concept, continut, trasaturi; organizarea structurala a subsistemului de aprovizionare (functiile subsistemului de asigurare materiala; sisteme de organizare structurala a activitatii de asigurare materiala; centralizarea-descentralizarea; cerinte ale definirii functiei; evaluarea eficientei functionarii subsitemului de asigurare materiala); gestiunea economica a stocurilor; fundamentarea programului de aprovizionare al unitatilor economice; strategia in aprovizionare materiala.

2. Managementul desfacerii productiei - concept, continut, trasaturi; organizarea structurala a subsistemului de desfacere; strategia in desfacerea (vanzarea) produselor.

TESTE DE VERIFICARE

Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta atributie a subsistemului de asigurare materiala:

a)      negociere cumparare;

b)      gestiunea activitatii de aprovizionare;

c)      motivare;

d)      depozitare;

e)      cercetare.

Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta functie a subsistemului de asigurare si gestiune a resurselor materiale:

a)       analiza;

b)      coordonare;

c)       control;

d)      gestiune;

e)       cumparare.

Care din urmatoarele enunturi referitoare la pozitia ierarhica a managerului activitatii de aprovizionare este fals:

a)       pozitia ierarhica este influentata de ponderea ocupata de costurile

aprovizionare in total cost de productie;

b)      activitatea de asigurare materiala se poate situa in anumite conditii pe

un nivel ierarhic inferior unei pozitii medii;

c)       pozitia ierarhica depinde de natura produselor si serviciilor

aprovizionate;

d)      pozitia ierarhica depinde de competenta resursei umane implicate in

activitatea de asigurare materiala;

e)       aprovizionarea dupa o piata riscanta face ca aprecierile pentru

activitatea de asigurare materiala sa fie mai favorabile.

4. In optimizarea activitatii de aprovizionare, pentru rationalizarea costurilor si maximizarea utilitatii, se foloseste din ce in ce mai mult:

a)         metoda IMPACT;

b)        metoda descompunerii;

c)         algoritmul Bellman;

d)        metoda trendului;

e)         analiza valorii.

Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta responsabilitate majora a activitatii de asigurare materiala:

a)         cresterea gradului de standardizare a procesului de productie;

b)        asigurarea continua cu materii prime;

c)         minimizarea costurilor de gestiune;

d)        dezvoltarea pozitiei concurentiale a organizatiei;

e)         obtinerea produselor la un pret "sanatos".

Sistemul functional de organizare structurala a activitatii de asigurare materiala se recomanda, in special:

a)      intreprinderilor mari;

b)      organizatiilor in care activitatea de asigurare materiala este preponderenta;

c)      intreprinderilor mici si mijlocii cu un nomenclator de produse finite diversificat;

d)      intreprinderilor mici si mijlocii cu un nomenclator de produse finite restrans;

e)      nici unui tip de organizatie mentionat la variantele a, b, c, d.

Care din urmatoarele enunturi reprezinta caracteristica a sistemului functional de organizare structurala a activitatii de asigurare materiala:

a)      coordonatorul depozitelor are in subordonare directa grupele operative de aprovizionare;

b)      coordonarea activitatii de asigurare materiala este imdeplinita exclusiv la nivelul coordonatorului sistemului functional;

c)      directorul de productie coordoneaza activitatea de asigurare materiala;

d)      acest sistem se recomanda intreprinderilor mari;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

Sistemul de organizare structurala a activitatii de asigurare materiala pe grupe omogene este recomandat, in special:

a)      intreprinderilor mari;

b)      intreprinderilor cu un nomenclator de aprovizionare restrans;

c)      intreprinderilor mici si mijlocii;

d)      intreprinderilor mici si mijlocii cu un nomenclator de produse finite diversificat;

e)      organizatiilor in care activitatea de asigurare materiala este preponderenta.

Care din urmatoarele enunturi nu repezinta argumente in favoarea centralizarii in organizarea structurala a activitatii de asigurare materiala:

a)      se obtine o reducere a costurilor de gestiune;

b)      prin centralizare pot fi create sisteme de motivare unitara;

c)      pot fi folosite proceduri omogene de aprovizionare;

d)      prin centralizare se creeaza posibilitatea utiizarii unor forme de organizare a productiei de tip JIT;

e)      se obtine o reducere a stocurilor.

Sistemul de organizare structurala a activitatii de asigurare materiala pe destinatii de consum se recomanda, in special:

a)      intreprinderilor cu un nomenclator de fabricatie restrans;

b)      intreprinderilor mici si mijlocii;

c)      intreprinderilor mari;

d)      organizatiilor in care activitatea de asigurare materiala este preponderenta;

e)      intreprinderilor mici si mijlocii cu un nomenclator de produse finite diversificat.

11. Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta avantaj specific datorat descentralizarii in organizarea structurala a activitatii de asigurare materiala:

a)      se creeaza conditii de reducere a personalului prin folosirea mai buna a timpului de lucru;

b)      se permite implementarea unor forme integrate a productiei de tip JIT;

c)      se permite organizarea pe centre de profit;

d)      se pot dezvolta politici de asigurare materiala foarte specializate;

e)      pot fi folosite avantajele oferite de un anumit furnizor.

12. Care din combinatiile de mai jos cuprinde numai forme de centralizare in organizarea structurala a activitatii de asigurare materiala:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

unde:

centralizarea functiei de planificare-centralizare;

centralizare totala;

centralizare numai a functiei de aprovizionare;

centralizare numai a functiei de depozitare-stocare;

centralizarea functiunii de productie;

centralizarea functiei de motivare;

centralizarea functiei de coordonare;

centralizarea functiei de control.

13. Precizati care din urmatoarele enunturi repezinta criterii de alegere a gradului de centralizare in organizarea structurala a activitatii de asigurare materiala:

a)      adaptarea la cerintele clientilor;

b)      adaptarea la strategia de vanzari;

c)      marimea si numarul concurentilor;

d)      marimea intreprinderii;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

14. Un mediu concurential stabil pentru organizatie favorizeaza un tip de structura de organizare activitatii de asigurare materiala caracterizat prin:

a)      rigiditate;

b)      flexibilitate;

c)      mobilitate;

d)      stil de management;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

15. Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta misiune detaliata a functiei-element al organizarii structurale a activitatii de asigurare materiala:

a)      asigurarea realizarii obiectivelor de asigurare materiala;

b)      dezvoltarea retelelor si surselor de aprovizionare;

c)      informarea tuturor serviciilor interesate cu informatii din domeniul aprovizionarii;

d)      coordonarea activitatilor de asigurare materiala;

e)      elaborarea bugetelor.

16. In conditiile unor restrictii interne si externe puternice, tipul de lurator recomandat pentru activitatea de asigurare materiala este:

a)      tehnician;

b)      relational;

c)      inalta competenta;

d)      negociator;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

17. In conditiile unor restrictii interne puternice si restrictii externe scazute, tipul de lurator recomandat pentru activitatea de asigurare materiala este:

a)      tehnician;

b)      relational;

c)      inalta competenta;

d)      negociator;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

18. In conditiile unor restrictii interne scazute si restrictii externe puternice, tipul de lurator recomandat pentru activitatea de asigurare materiala este:

a)      tehnician;

b)      relational;

c)      inalta competenta;

d)      negociator;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

19. In conditiile lipsei restrictiilor interne si externe, tipul de lucrator recomandat pentru activitatea de asigurare materiala este:

a)      tehnician;

b)      relational;

c)      inalta competenta;

d)      negociator;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

20. Tipul relational de lucrator in activitatea de asigurare materiala nu este caracterizat de:

a)      calitati de om de contracte;

b)      capacitatea de a ajuta la elaborarea caietelor de sarcini;

c)      calitati in utilizarea tehnicilor si tacticilor de piata;

d)      calitati de bun cumparator;

e)      capabilitati de a pune in concurenta furnizorii.

21. Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta responsabilitate exclusiva a lucratorului din domeniul asigurarii materiale:

a)      dreptul de a plati sumele prevazute in contracte;

b)      dreptul de a alege furnizorii;

c)      dreptul de a alege metoda de determinare a pretului;

d)      dreptul de a coordona activitatatea de contractare cu furnozorii potentiali;

e)      dreptul de a repune in discutie probleme legate de stabilirea gradului de specificitate a resurselor folosite.

22. Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta criterii avute in vedere in cadrul evaluarii eficientei functionarii subsistemului de asigurare materiala:

a)      livrare la timp;

b)      asigurarea calitatii corespunzatoare;

c)      respectarea obiectivelor de cost stabilite;

d)      capacitatea de a controla procedura de aprovizionare;

e)      nici unul dintre enunturile anterioare.

23. Una din tacticile de piata recomandata in cazul aprovizionarilor simple este:

a)      studiile de piata detaliate;

b)      aprovizionarea JIT;

c)      previziuni exacte ale cererii;

d)      relatii pe termen lung;

e)      probleme de integrare.

24. Care din urmatoarele enunturi nu reprezinta tactica pe piata in cazul aprovizionarilor dificile:

a)      studiile de piata detaliate;

b)      dezvoltarea de noi produse;

c)      previziuni exacte ale cererii;

d)      relatii pe termen lung;

e)      probleme de integrare.

25. Una din tacticile de piata recomandata in cazul aprovizionarilor externe este:

a)      folosirea raporturilor de putere;

b)      aprovizionarea JIT;

c)      dezvoltarea de noi produse;

d)      caiete de sarcini functionale;

e)      optimizarea comenzilor.

26. In cazul aprovizionarilor simple, tipul de lucrator recomandat pentru activitatea de asigurare materiala este:

a)      relational;

b)      inalta competenta;

c)      tehnician;

d)      negociator;

e)      cumparator.

27. In cazul aprovizionarilor externe, tipul de lucrator recomandat pentru activitatea de asigurare materiala este:

a)      relational;

b)      tehnician;

c)      negociator;

d)      inalta competenta;

e)      cumparator.

28. In cazul aprovizionarilor simple, tipul de lucrator recomandat pentru activitatea de asigurare materiala este:

a)      inalta competenta;

b)      relational;

c)      cumparator.

d)      tehnician;

e)      negociator;

29. Pentru anul 2004, o firma din domeniul alimentar, are ca obiectiv realizarea a 200.000 t de ulei. Se cunosc urmatoarele informati:

-la 1.12.2003 exista un stoc de 17.500 t ulei;

-in luna decembrie 2003 se va fabrica o cantitate de 25.000 t ulei;

-pentru aceiasi luna exista contracte de livrare pentru o cantitate de 30.000 t ulei;

-timpul mediu pentru formarea unor comenzi unitare este de 5 zile/t;

-fabrica lucreaza 320 de zile anual.

Volumul desfacerilor va fi:

a)      200.000 tone;

b)      212.500 tone;

c)      215.625 tone;

d)      209.375 tone;

e)      nici una dintre variantele anterioare.

30. O firma producatoare de faina isi propune introducerea in 2004 a unui nou sortiment pentru care isi rezerva o productie de 100.000 tone. In acest sens, firma a facut probe tehnologice rezultand o cantitate de 5.000 t. Pentru motivarea propriilor angajati, firma isi propune lunar alocarea a 2 tone. Volumul prognozat ala desfacerilor pentru 2004 va fi:

a)      100.000 tone;

b)      95.000 tone;

c)      86.000 tone;

d)      81.000 tone;

e)      105.000 tone.

Precizati activitatea neadevarata.

In structura activitatilor componente ale managementului aprovizionarii se incadreaza:

a) identificarea structurii materiale necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii economice;

b) dimensionarea stocurilor de materiale;

c) urmarirea in procesele de fabricatie a stadiului executiei produselor;

d) organizarea rationala a sistemului de servire ritmica a subunitatilor de consum ale intreprinderii;

e) stabilirea anticipata a spatiilor de depozitare si dotarea lor cu mobilier adecvat;

Negocierea in procesele de aprovizionare este precedata de:

a) urmarirea si controlul derularii contractelor de asigurare materiala;

b) asigurarea conditiilor normale de primire-receptie;

c) alimentarea sectiilor de productie;;

d) controlul evolutiei stocurilor efective;

e) alegerea resurselor materiale care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor de consum;

Decizia de alegere a furnizorilor de resurse materiale este precedata de:

a) testarea credibilitatii furnizorilor selectati;

b) negocierea conditiilor de livrare;

c) analiza periodica a stadiului asigurarii materiale;

d) fundamentarea programelor de aprovizionare;

e) urmarirea derularii contractelor de aprovizionare;

34. Precizati textul considerat adevarat.

Managementul aprovizionarii integreaza intr-un 'tot unitar' fluxul si controlul resurselor materiale de la:

a) studiul pietei de furnizare pana la trecerea in consum a acestora;

b) fundamentarea programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor in consum;

c) dimensionarea stocurilor si pana la alimentarea sectiilor de productie;

d) alegerea furnizorilor si pana la eliberarea pentru consum a resurselor , materiale;

e) identificarea pe structura a resurselor materiale necesare intreprinderii si pana la controlul utilizarii acestora in consum.

35. Precizati activitatea care raspunde corect intrebarii.

In structura activitatilor de aprovizionare pentru a caror realizare se impune o atentie sporita in economia de piata se incadreaza:

a) organizarea rationala a sistemului de servire a subunitatilor de consum ale intreprinderii;

b) stabilirea pe criterii economice a stocurilor;

c) analiza periodica a asigurarii bazei materiale si tehnice;

d) elaborarea de bilanturi materiale;

e) urmarirea evolutiei pietei de furnizare;

Precizati activitatea considerata adevarata.

In rolul de 'sursa de informare strategica', subsistemul aprovizionare poate colecta si furniza informatii utile conducerii intreprinderii referitoare la:

a) necesarul de consum al intreprinderii;

b) evolutia stocurilor efective;

c) stadiul realizarii contractelor cu furnizorii;

d) strategia desfasurarii negocierilor;

e) elaborarea de strategii de actiune in raport cu furnizorii.

Precizati activitatea considerata adevarata.

Rolul aprovizionarii de 'subsistem cu participare activa la fundamentarea strategiilor de dezvoltare a intreprinderii' se manifesta prin:

a) asigurarea cu resurse materiale a necesarului de consum al intreprinderii;

b) culegerea de informatii despre strategia desfasurarii negocierilor;

c) elaborarea de planuri optime de alimentare a subunitatilor de consum ale intreprinderii;

d) elaborarea unei strategii adecvate in domeniul colectarii si transmiterii informatiilor;

e) selectarea furnizorilor ce prezinta cele mai avantajoase conditii de   livrare;

Precizati combinatia integral adevarata.

Agentul de aprovizionare asigura:

a) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare,   urmarirea derularii operative a procesului de aprovizionare, elaborarea programelor de aprovizionare;

b) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare,   negocierea preliminara a conditiilor de furnizare, dimensionarea cantitatilor economice de comandat, participarea la bursele de materii prime;

c) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare,   negocierea preliminara a conditiilor de furnizare, urmarirea derularii operative a procesului de aprovizionare, participarea la bursele de materii prime;

d) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare,   elaborarea de previziuni privind consumurile materiale, participarea la bursele de materii prime, elaborarea programelor de aprovizionare;

e) studiul pietei de materii prime, depistarea surselor de furnizare,   dimensionarea cantitatilor de comandat, dimensionarea stocurilor, participarea la bursele de marfuri.

39. Precizati textul considerat integral adevarat.

Stocul curent asigura;

a) alimentarea cererilor de consum pe timpul conditionarii materialelor;

b) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasarii materialelor de la furnizor la consumator;

c) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasarii resurselor de la depozitul central la subunitatile de consum ale intreprinderii;

d) alimentarea cererilor pentru consum pe intervalul dintre doua aprovizionari succesive;

e) alimentarea cererilor de consum pe perioada de intrerupere a livrarilor de la furnizor.

40. Precizati combinatia integral neadevarata.

Cerintele de baza, care prin respectare, asigura viabilitatea unui sistem de gestiune a stocurilor sunt:

a) grad ridicat de utilitate practica, adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, operativitate in derularea proceselor de stocare, arie de cuprindere mare, reducerea la minimum a imobilizarilor de materiale in stocuri;

b) grad ridicat de utilitate practica, adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, arie de cuprindere mica, reducerea la minimum a imobilizarilor de resurse materiale in stocuri, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant;

c) grad ridicat de utilitate practica, adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, suplete in aplicare, operativitate in derularea proceselor de stocare, deplina concordanta cu fenomenele reale specifice proceselor de stocare;

d) adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, operativitate in derularea proceselor de stocare, deplina concordanta cu fenomenele reale ale proceselor de stocare, reducerea la minim a imobilizarilor de materiale in stocuri, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant;

e) adaptabilitate la utilizarea mijloacelor electronice de calcul, operativitate in derularea proceselor de stocare, deplina concordanta cu fenomenele reale, arie de cuprindere mare, suplete in aplicare.

41. Precizati textul considerat neadevarat.

Inregistrarea fenomenului de lipsa de resursa materiala in stoc implica stabilirea unor decizii de genul:

a) impulsionarea furnizorilor pentru respectarea termenelor de livrare prestabilite, sau livrarea cu anticipatie a resurselor;

b) reconstituirea urgenta a stocului indiferent de efortul necesar si sursa de provenienta a materialelor;

c) aprobarea consumului din stocul de siguranta;

d) formare de stocuri anticipate;

e) acceptarea lipsei de stoc.

42. Precizati textul considerat neadevarat.

Cauzele care conduc la formarea de stocuri neeconomice sunt:

a) specificarea si comandarea materialelor in alte dimensiuni, formate, calitati;

b) livrarea materialelor de catre furnizor la alte termene fata de cele stabilite initial;

c) necorelarea ritmului si momentelor de aducere a materialelor cu cele de consum a acestora;

d) incetarea aducerii materialelor pentru fabricatia produselor la care s-au facut renuntari din partea clientilor;

e) schimbarea profilului de activitate al intreprinderii fara corelarea actiunii, in timp util, cu sectorul de aprovizionare.

Precizati textul considerat neadevarat.

Caile de valorificare a stocurilor devenite disponibile sunt:

a) folosirea materialelor din asemenea stocuri chiar in unitatea detinatoare pe alte destinatii de consum, daca se justifica economic;

b) apelarea, pentru valorificare, la unitati specializate in comercializarea de materiale si produse;

c) comercializarea prin burse de marfuri;

d) mentinerea in stoc pentru folosirea probabila in perioade urmatoare;

e) valorificarea prin recuperarea cel putin a substantei utile din produsele

care nu-si gasesc intrebuintare in forma initiala.

44. Precizati textul considerat neadevarat.

In definirea continutului planului si programelor de aprovizionare materiala se au in vedere urmatoarele obiective:

a) acoperirea completa si complexa a cererilor pentru consum;

b)  formarea unor stocuri minime necesare;

c) mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;

d) pregatirea judicioasa a actiunilor de negociere;

e) asigurarea unui grad de certitudine ridicat in aprovizionarea materiala.

45. Precizati textul considerat neadevarat.

O buna strategie in domeniul desfacerii este cea care are in vedere si activitatile:

a) informarea larga a potentialilor utilizatori despre produsele si serviciile care se pot oferi pentru vanzare;

b)  studiul pietei in vederea identificarii cererilor de consum;

c) asigurarea completa, complexa si la timp a resurselor materiale necesare executarii produselor comandate de clienti;

d) elaborarea previziunilor in vanzari;

e) intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte comerciale.

46. Precizati textul considerat neadevarat.

Serviciile care contribuie la conceperea, producerea, desfacerea si utilizarea produselor sunt:

a) servicii care inlesnesc comercializarea produselor;

b) serviciile care contribuie la valorificarea produselor;

c) asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;

d) asistenta in domeniul organizarii si conducerii sectorului social;

e) recrutarea, formarea si pregatirea personalului pentru productie si pentru celelalte domenii de activitate.

47. Precizati textul considerat neadevarat.

Functiile serviciilor sunt:

a) de antrenare;

b) de previziunea vanzarilor;

c) de imbunatatire a calitatii ofertei;

d) de promovare;

e) de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

48. Precizati operatia care nu intra in categoria celor care definesc timpul de stocare a produselor finite.

Intre operatiile pe care produsele finite trebuie sa le suporte pe timpul stocarii in depozitele de desfacere sunt:

a) primirea-receptia produselor sosite de la sectiile de fabricatie;

b) inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;

c) pregatirea utilajelor si dispozitivelor pentru incarcarea, descarcarea, manipularea produselor;

d) marcarea, etichetarea, ambalarea, formarea loturilor de livrare;

e) intocmirea formelor de livrare, facturarea si depunerea documentatiei de livrare la banca.

49. Precizati afirmatia considerata neadevarata.

De modul in care este organizata activitatea operativa de desfacere depinde:

a) fidelitatea clientilor;

b) extinderea paletei de clienti;

c) stabilitatea in aprovizionarea materiala;

d) conlucrarea mai eficienta cu clientii;

e) dezvoltarea activitatii viitoare.

50. Precizati textul considerat neadevarat.

Dintre situatiile concrete care influenteaza strategia in cumpararea de resurse materiale si echipamente tehnice retinem:

a) disponibilitatile de pe piata de cumparare;

b) numarul de furnizori;

c) costurile de intrare, de mentinere, de iesire sau de transfer pe si de pe piata produselor;

d) practicarea sistemului preturile 'de atragere' a clientilor;

e) capacitatea financiara a cumparatorului.

51. Precizati textul considerat neadevarat.

Dintre situatiile concrete care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale si echipamente tehnice mentionam:

a) situatia financiara a furnizorilor;

b) disponibilitatile de pe piata de cumparare;

c) impunerea preturilor de catre producatori comerciantilor, la marfurile livrate acestora;

d) pozitia firmei cumparatoare pe piata sa finala;

e) nevoia de inovare a intreprinderii.

52. Precizati textul considerat neadevarat.

Intre actiunile neloiale retinem:

a) refuzul de a vinde marfa aflata in depozit sau in magazii;

b) practica de a servi doar anumiti clienti;

c) intelegerea intre vanzatori pentru a limita sau impiedica concurenta;

d) initierea unor actiuni de parteneriat cu furnizorii;

e) inselarea cumparatorului cu privire la pretul marfii.

53. Precizati regula considerata neadevarata.

Intre regulile generale care guverneaza activitatea de informare tehnico-economica (despre partenerii reali si potentiali de afaceri) de catre institutiile specializate in acest sens, mentionam:

a) informatie obiectiva;

b) informatie cu conexiuni internationale;

c) informatie cu caracter continuu;

d) informatie colectata in sistem descentralizat;

e) informatie integrata.

54. Precizati textul considerat neadevarat.

Scopul concret al testarii credibilitatii agentilor economici este:

a) stabilirea de relatii de afaceri cu un nou partener;

b) desfasurarea unor activitati complementare pe baza fondului de date asigurat;

c) reluarea afacerilor cu un partener vechi;

d) necesitatea de a efectua cercetari curente asupra pietei;

e) dorinta de participare la licitatiile legate de patrimoniul unui agent economic declarat in stare de faliment.

55. Precizati informatia standard considerata neadevarata.

Informatiile standard care se transmit la o solicitare-comanda, despre un agent economic, cuprind:

a) istoricul firmei;

b) capitalul social;

c) volumul anual al vanzarilor;

d) termenele de livrare practicate;

e) recomandari.

56. Precizati factorul de risc considerat neadevarat.

Factorii de risc care se iau in calculul indicelui de bonitate sunt:

a) evolutia afacerilor;

b) potentialul de livrare;

c) volumul vanzarilor;

d) vechimea firmei;

e) conducerea firmei.

57. Precizati combinatia considerata integral adevarata.

Principalele obiective care se au in vedere la elaborarea strategiei in aprovizionare, in general, sunt urmatoarele:

stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;

aprovizionarea resurselor materiale, a echipamentului tehnic care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor de consum-utilizare;

identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare si evaluarea acestora folosind metode si modele adecvate;

conservarea rationala a resurselor materiale aprovizionate pe timpul depozitarii-stocarii;

selectarea interativa a furnizorilor care raspund cel mai bine obiectivului propus;

asigurarea unor conditii rationale de protectie-conservare a resurselor pe timpul stocarii.

a) 1, 3, 6;

b) 1, 2, 4;

c) 2, 3, 6;

d) 1, 3, 5.

e) 2, 1, 6.

58. Se dau datele:

pierderile (C₁) determinate de s > r sunt de 200 u.v.;

cheltuielile suplimentare (C₂) determinate de s < r sunt de 5000 u.v;

distributia statistica a cererii este precizata in tabelul urmator:

Pe aceasta baza:

a)

b)

c)

d)

e)

59. Se dau datele:

Necesarul anual pentru consum este de 1080 tone;

Materia prima se asigura la 10 zile;

Durata de comanda-aprovizionare este de 15 zile.

Pe aceasta baza:

a)

b)

c)

d)

e)

RASPUNSURI