Marketingul in agroturism

Marketingul in agroturism

Marketingul agroturistic reprezinta ansamblul activitatilor privind crearea si adaptarea produselor si serviciilor, strategia comerciala, cat si utilizarea mijloacelor necesare pentru aplicarea acestei strategii. Marketingul agroturistic abordeaza problemele privind piata agroturistica, cererea si oferta agroturistica, precum si promovarea agroturismului. In cadrul pietei interne un loc aparte il detine piata turistica, respectiv piata agroturistica, care constituie un segment distinct al pietei serviciilor, fiind o componenta de baza a acesteia.

Conceptul de piata agroturistica nu difera, in esenta, de cel al pietei in general, putand fi definita ca sfera economica de confruntare a ofertei cu cererea de servicii agroturistice, a realizarii acestora prin intermediul actelor de vanzare-cumparare.

Piata agroturistica este supusa actiunii acelorasi legi ca oricare piata turistica, manifestandu-se insa, la nivelul acesteia, o serie de particularitati. Cele doua laturi ale pietei agroturistice - cererea si oferta - sunt separate in spatiu, ceea ce face ca realizarea actelor de vanzare-cumparare sa fie posibila numai printr-o deplasare a cererii spre zonele de interes agroturistic. Satisfacerea nevoii agroturistice este insotita si de cumpararea unor marfuri, unele aflate in legatura directa cu produsul agroturistic, fiind integrate acestuia, altele ocazionate de acesta.

Fiecare localitate rurala isi poate elabora propriul sau plan si propria sa strategie de marketing pentru dezvoltarea agroturismului, care sa corespunda specificitatii locului respectiv, in acest domeniu creativitatea si ingeniozitatea oamenilor avand un rol determinant.

Dezvoltarea pensiunilor si fermelor agroturistice poate compensa penuria de spatii de cazare care se inregistreaza in unele localitati, in special in varfurile de sezon, permitand cresterea circulatiei turistice. Practicarea turismului in fermele agroturistice sau in pensiuni turistice prezinta avantaje pentru cetatenii care le detin, prin locurile de munca nou create si prin veniturile suplimentare, destul de substantiale ce pot fi obtinute din aceasta activitate.

Produsul turistic reprezinta, in esenta, masura activitatii turistice privita ca activitate economica intr-o anumita dimensiune, capacitate, structura si calitate. Prin destinatiile sale, produsul turistic se poate constitui ca un mesaj adresat consumatorilor (turistilor) si care isi concretizeaza prezenta in momentul prestarii serviciilor componente.

In cadrul satului romanesc, analizat ca produs turistic, se gasesc o gama larga de resurse naturale si culturale, diverse facilitati si experiente turistice, un excelent raport pret/calitate, trasaturile de specificitate si unicitate ale trairii noastre - oamenii (grupuri si religii diferite), istoria (edificii, monumente), cultura (arta, muzica, dansul, teatrul, mestesugurile, bucataria, costumele traditionale, obiceiurile), geografia si topografia.

Viziunea moderna de marketing prezinta produsul turistic prin perspectiva asteptarilor pe care consumatorul sau utilizatorul le are si carora produsul le poate raspunde in grade diferite. Orizontul produselor turistice este foarte vast si cu un grad de diversitate greu de precizat. Prin analiza produsului turistic se constata ca destinatia turistica - satul, ferma, pensiunea, camera din casa taraneasca - nu este singura componenta a produsului turistic.

Satul romanesc, inclus in circuitul turistic, poate fi in acelasi timp componenta a mai multor tipuri de produse turistice. El poate fi, de exemplu:

destinatia vacantelor la tara;

gazda unui seminar de cateva zile pentru un grup de participanti;

popasul de o noapte pentru un circuit la manastirile din Moldova sau Oltenia;

atelierul deprinderii unor mestesuguri populare sau al realizarii unor noi performante (ceramica, olarit, cioplit lemn, impletit nuiele);

scena intierii in arta dansului sau cantecului popular.

Satul turistic romanesc poseda si poate oferi turistilor diverse produse turistice, care folosesc simultan sau alternativ aceeasi baza tehnico-materiala si aceleasi atractii turistice (relief, peisaje, folclor, resurse balneare, monumente istorice, parcuri dendrologice etc.).

Produsul turistic rural romanesc, asemenea produselor turistice rurale existente pe piata turistica mondiala, cuprinde componente de baza (cazarea, alimentatia publica si transportul) si componente auxiliare (balneoterapie, agrement, activitati sportive etc.). Serviciile de baza satisfac, in mare parte, nevoi cotidiene, iar serviciile auxiliare satisfac nevoi mai elevate (odihna, recreere, tratament, divertisment).

In ultimii ani tot mai multi specialisti din lumea turismului intern sau international acorda o tot mai mare atentie motivatiilor de cumparare ale consumatorilor (turistilor). In acest sens, este deosebit de importanta pentru specialistii din marketingul turismului rural romanesc cunoasterea imaginii pe care si-au format-o turistii interni si externi asupra produsului turistic rural in general si a motivatiilor de cumparare ale diverselor grupe de turisti (romani si straini). Este necesar sa se creeze si sa se lanseze pe piata nationala si mondiala produse turistice rurale care sa corespunda cerintelor, nevoilor si dorintelor clientilor.

Lumea spatiului rural se remarca prin puritatea sa datorata distantelor mari fata de marile orase, prin ferme mari si mijlocii ce nu au nevoie de diversificare, prin ferme mici care mentin caldura caselor taranesti, prin peisaje nealterate, prin activitati traditionale, precum si prin valori culturale deosebit de atractive.

Produsul turistic rural romanesc este accesibil tuturor segmentelor de populatie (consumatori), iar pretul sau este proportional cu complexitatea sa (serviciile oferite - de baza si auxiliare) si cu gradul de confort oferit de fermele si pensiunile agroturistice.

In pregatirea lansarii produsului turistic rural romanesc pe piata mondiala deosebit de importante sunt politicile de marketing utilizate (de produs, de pret, de distributie si de promovare). Cel mai important aspect este reflectat de politica de produs, care trebuie sa tina cont in prefigurarea ei de o serie de factori, cum ar fi:

naturali (asezare geografica, relief, clima, peisaj);

sociali (limba, cultura, religia, arta, obiceiuri, folclor, ospitalitate);

structurali (infrastructura generala, fermele si pensiunile agroturistice, unitatile de alimentatie publica, echipamentele pentru agrement);

cantitativi (capacitate de cazare, alimentatie, transport si agrement);

calitativi (calitatea serviciilor, amabilitate, corectitudine, politete, grad de confort).

Cerintele mereu sporite de asigurare a unor forme cat mai diversificate de petrecere a timpului liber aduc frecvent in atentia organizatorilor de vacante notiunea de sat turistic. Consecinta a dezvoltarii industriei si a cresterii populatiei urbane, turismul in spatiul rural a devenit o realitate a zilelor noastre, cu perspective de extindere in urmatorii ani atat pe plan national, cat si pe plan international.

Cautarea mediului rural pentru odihna si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului. Venind in intampinarea acestei tendinte, numeroase organizatii de turism, lucrative sau obstesti, din diverse tari europene, printre care si Romania, se preocupa de organizarea si institutionalizarea turismului in spatiul rural. Astfel, a aparut necesitatea de a crea sau de a recrea ambientul rustic rural sub multiple forme, cum ar fi: satele de vacanta, vacantele la ferme, satele-club, satele pentru tineret, statiunile rurale de odihna, precum si satul turistic, care detine rol prioritar.

Promovarea agroturismului se realizeaza prin urmatoarele mijloace traditionale de promovare:

toate suporturile de vanzare (ghid, brosura, pliant, catalog);

obiecte publicitare, materiale promotionale (harti, fotografii);

prezenta la saloanele de turism;

mailing-ul;

utilizarea de mijloace mass-mediei (TV, publicatii, radio etc.).

Retelele de promovare se impart in: bancare, teritoriale turistice, cluburi. Comercializarea se poate realiza prin centrele de rezervare nationala sau regionala si prin vanzarea directa.

In tara noastra, agroturismul este promovat de peste doua decenii, prin imaginea unor asezari rurale cu valori etnofolclorice, culturale si cadru natural pitoresc, ca sate turistice, pitoresti, bine construite, situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.

Promovarea activitatii agroturistice si a produsului agroturistic ocupa un loc aparte in cadrul marketingului agroturistic, ea fiind o componenta deosebit de complexa si importanta in dezvoltarea agroturismului, care trebuie sa fie prezenta la toate nivelurile.

La nivelul gospodariilor, daca exista posibilitati financiare, este bine ca fiecare din acestea sa posede propriul ghid sau pliant in care sa fie prezentata atat gospodaria cat si imprejurimile, cu toate zonele de atractie. In materialul publicitar respectiv va fi prezentat pe scurt si satul sau comuna din care face parte.

In situatia in care o gospodarie nu dispune de resurse financiare suficiente pentru intocmirea unui astfel de material, ea va intocmi o fisa care, insotita de o prezentare grafica sugestiva, va fi inclusa intr-un material de promovare mai amplu, la nivel de zona sau judet.

La nivel de sat, comuna sau zona agroturistica promovarea se poate face si prin intermediul unui material publicitar scris (ghid turistic) sau sub forma unei casete video care sa prezinte imagini sugestive din zona respectiva.

La nivel regional, se va elabora un material mai amplu, care sa surprinda mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv.

La nivel national, se va concepe un ghid agroturistic care sa poata orienta un potential turist. La acest nivel, informatiile oferite vor fi de ordin general, urmand ca amanuntele sa fie oferite de agentiile specializate prin lucratorii acestora. Acest ghid va cuprinde lista agentiilor teritoriale cu adresele si numerele de telefon.

Programul de marketing si promovarea serviciilor agroturistice cuprind urmatoarele etape:

. Capacitatea tehnico-stiintifica de adaptare la cerintele pietei. Politica de produs.

. Capacitatea economica de adaptare la cerintele pietei. Politica de preturi. Costurile de productie si nivelul competivitatii.

. Politica de distributie.

. Politica de promovare.

In cadrul retelei agroturistice, promovarea produsului agroturistic se realizeaza in mai multe etape:

organizarea si instruirea personalului care isi va desfasura activitatea in acest domeniu; consolidarea regulilor si procedurilor care vor fi urmate in viitor, pe aceasta baza formandu-se reteaua logistica de agroturism;

formarea bazei de date pe seama relatiilor contractuale stabilite;

baza de date va cuprinde oferta de cazare, produsele agroturistice, reteaua locala si zonala;

promovarea si realizarea circulatiei turistice; realizarea ofertei agroturistice.

Promovarea si dezvoltarea agroturismului nu trebuie sa faca abstractie de impactul negativ pe care il poate avea asupra mediului ambiant (disparitia unor specii de flora si fauna - monumente ale naturii, suprasolicitarea si depasirea capacitatii de suport ecologic, disparitia unor terenuri agricole si forestiere, cresterea gradului de urbanizare).

Aceasta presupune realizarea unor strategii de dezvoltare si promovare a agroturismului pe termen mediu si lung care sa cuprinda:

crearea premiselor organizatorice si administrative;

identificarea potentialului rural romanesc care se preteaza dezvoltarii agroturismului;

formarea profesionala pentru agroturism prin organizarea de actiuni in acest sens;

cooperarea cu organizatiile internationale din domeniul agroturismului;

pregatirea gospodariilor taranesti pentru a deveni capabile sa presteze servicii turistice;

atestarea gospodariilor taranesti selectionate pentru prestarea serviciilor agroturistice, pe baza normelor si criteriilor elaborate de Ministerul Turismului;

lansarea pe piata interna si internationala a ofertei agroturismului romanesc;

realizarea fondului de date privind unitatile/gospodariile cuprinse in reteaua nationala a agroturismului;

formarea expertilor in managementul agroturistic la nivel local, regional, national, precum si continuarea actiunilor de formare a prestatorilor din reteaua agroturismului si a valorificatorilor specializati in comercializarea acestui produs.

Optica de marketing constituie cea mai eficienta orientare a firmei moderne. Adoptarea ei este rezultatul a doua premise fundamentale: abundenta (supraoferta relativa) de servicii in agroturism, care confera clientului posibilitatea impunerii punctului sau de vedere in fata ofertantului si intensificarea concurentei care ii da clientului posibilitatea de a alege intre mai multe oferte, facandu-l astfel mai puternic in fata ofertantului.

Optica de marketing se caracterizeaza prin aducerea clientului, a necesitatilor si dorintelor sale in centrul atentiei pensiunii turistice, acordarea unei atentii cu totul speciale concurentei, deschiderea firmei spre piata si spre toate celelalte elemente ale mediului ei extern, asigurarea unei flexibilitati deosebite ofertei, in asa fel incat ea sa poata fi adusa usor la cererea in continua schimbare, adoptarea unui management suplu, bazat pe descentralizare, pe cresterea raspunderii individuale si pe principii de conducere participativa.

Lansarea pe piata interna si internationala a ofertei agroturismului romanesc se realizeaza prin organizarea de manifestari si realizarea de materiale promotionale de catre asociatiile si organizatiile nationale ale agroturismului, cu sprijinul prestatorilor individuali de servicii turistice, al firmelor specializate si al agentiilor de turism si turoperatorilor din turismul romanesc.

De asemenea, se iau in calcul si actiuni de marketing in cadrul programului promotional al Ministerului Turismului, colaborarea cu firme straine specializate interesate in organizarea de circuite rurale in Europa Centrala si de Est si introducerea ofertei romanesti in catalogul acestora, editarea unui catalog al ofertelor gospodariilor taranesti atestate din zonele etnografice selectionate.