Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Documentarea bibliografica (livresca)

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



Documentarea bibliografica (livresca)

Documentarea bibliografica este o componenta mai larga a procesului cuprinzator de documentare stiintifica. Ea are o importanta hotaratoare in cercetarea stiintifica, deoarece ne da posibilitatea ca, prin intermediul literaturii de specialitate, tiparite si netiparite, sa cunoastem zestrea stiintifica, ceea ce au scris alti oameni de stiinta din cele mai vechi timpuri si pana astazi, din tara si din afara tarii, ipotezele de lucru folosite pentru explicarea fenomenelor economice, metodele de analiza si calcul, concluziile si teoriile lor stiintifice etc. Aceasta este functia particulara, specifica a documentarii bibliografice in stiinta economica.



Sursele de documentare bibliografica

Sursele de documentare bibliografica, dupa criteriul - gradul de originalitate si intermediere, se structureaza in patru categorii:

a)  documente primare;

b) documente secundare;

c) documente tertiare;

d)microformatele.

a) Documentele primare sunt acelea in care se cuprind rezul-
tatele cercetarilor stiintifice, contributiile originale ale cercetatorilor,
adica informatia stiintifica (vezi formele de comunicare stiintifica).

Documentele primare sunt impartite in doua grupe: documente primare periodice, cum sunt seriale, editoriale, reviste, ziare, publicatii, anuare si documente primare neperiodice-traditionale, cum sunt carti (tratate, manuale, monografii), brosuri, publicatii ale unor institutii si organisme nationale si internationale, congrese si simpozioane; speciale: standarde, brevete de inventii, cataloage si prospecte comerciale si tehnice, rapoarte de cercetare stiintifica, teze de doctorat si documente de evidenta a faptelor empirice: evidenta contabila si statistica, (dari de seama si anchete) evidenta operativa, analize, expertize si studii etc.

b)  Documentele secundare sunt rezultatul prelucrarii documen­telor primare in vederea facilitarii muncii cercetatorului de identifi­care, selectie si de utilizare a documentelor primare. Documentele secundare se clasifica in: periodice, ca de pilda: reviste de referate, reviste de titluri; si neperiodice, cum sunt: enciclopedii, dictionare, bibliografii, cataloage, indexuri bibliografice, sinteze documentare, ghiduri bibliografice, tezaure s.a.

c)  Documentele tertiare sunt acelea care rezulta din prelucrarea documentelor secundare. Documentele tertiare sunt: bibliografii, cule­geri de traduceri, sinteze de referate etc.

Distinctia dintre documentele tertiare si documentele secundare nu are prea mare importanta pentru beneficiarii cercetatori (studenti, economisti, ingineri) decat in fazele incipiente ale documentarii si aceasta numai in scop de informare si selectare a documentelor pri­mare. Documentele secundare si tertiare sunt elaborate de specialisti din reteaua de informare-documentare, precum si de altii din afara acesteia (in cazul dictionarelor, enciclopediilor etc).

e) Microformatele sunt inregistrari pe benzi, discuri, imagini
etc, facilitate de extinderea tehnologiilor informationale moderne si de
amplificarea schimbului international de informatie stiintifica. Intre
micro formate pot fi mentionate: microfilme, micro fise, fotocopii,
benzi si discuri magnetice, mijloace de difuzare in masa,
TV, Radio,
filme etc.

in concluzie, pentru cercetatorul beneficiar al informatiei stiin­tifice, documentele secundare si tertiare sunt instrumente incipiente ale documentarii, pentru identificarea si orientarea ferma catre documentele (sursele) primare. Altfel, orice documentare care s-ar limita la surse secundare si tertiare nu poate fi decat o pseudo-documentare.

Instrumentele specifice etapelor interne de documentare

Cele patru categorii de documente la care ne-am referit mai sus se exploreaza si utilizeaza cu ajutorul unor instrumente specifice fiecarei etape interne de documentare. Le vom prezenta in cele ce urmeaza, respectand logica inlantuirii lor.

a) in etapa informarii asupra surselor se apeleaza la
urmatoarele instrumente sau mijloace: reviste, bibliografii, liste de
semnalare, liste de titluri, buletine de informare, cataloage s.a.

in randul acestora, un rol special revine cataloagelor.

Catalogul este o lista de proportii care cuprinde toate sau o parte apreciabila din fondul de documente al unei unitati specializate. Aceasta lista (catalogul) este elaborata pe baza unor principii (criterii) care faciliteaza identificarea lucrarilor stiintifice de care are nevoie cercetatorul (student, profesor, specialisti din domeniul economic etc).

in practica se utilizeaza doua tipuri de cataloage:

Catalogul alfabetic, in cadrul caruia gruparea lucrarilor se face dupa numele autorului (primului autor daca lucrarea este colecti­va) sau initiala primului cuvant din titlul lucrarii (daca nu sunt mentionati autorii).



Catalogul pe materii se constituie pe principiile Clasificarii Zecimale Universale (C.Z.U.). Domeniile stiintifice sunt impartite in 10 clase (de la 0-9); fiecare clasa se imparte in alte 10 subdiviziuni (in subclase) si asa mai departe.

b) in etapa culegerii surselor se folosesc urmatoarele instru-
mente: fisa bibliografica, explorarea globala a sursei si referatul
documentelor.

Fisa bibliografica este un instrument de culegere a sursei docu­mentare care cuprinde informatii generale despre sursa, cum sunt: numele autorului, titlul lucrarii, denumirea editurii (tipografiei), locul aparitiei, anul aparitiei, numarul de pagini.

Alcatuirea fisei bibliografice trebuie sa respecte un minim de reguli: numele autorului se noteaza incepand cu cel de familie si apoi prenumele;

nu se admit prescurtari ale numelui autorului pentru care se face fisa bibliografica, in afara celei folosite de autor in volumul care este fisat;

titlul volumului sau studiului se noteaza in intregime, fara nici o schimbare sau prescurtare. Daca lucrarea este tiparita intr-o limba straina, titlul se trece in limba respectiva, eventual si cu traducerea lui in limba romana (intre paranteze drepte); fisa bibliografica pentru un volum se alcatuieste dupa indicatiile continute in pagina de titlu a cartii (nu pe coperta sau pe cotorul cartii), chiar daca s-au strecurat greseli; daca locul si anul aparitiei cartii nu se cunosc, in fisa bibliografica se va mentiona: sine anno (fara an sau f. a.); sine loco (fara loc sau f. 1.). Explorarea globala a sursei este o tehnica specifica de munca intelectuala, deosebit de pretioasa in toate cazurile, dar mai ales atunci cand volumul de documentare este prea mare, iar timpul nu permite un studiu aprofundat.

Explorarea globala presupune:

O lectura rapida limitata, in principal, la cuprins, prefata sau cuvant inainte, la rezumat sau la lectura „in diagonala' a unor pagini;

Sesizarea mesajului, a menirii lucrarii (de ce a elaborat-o autorul si de ce a publicat-o editorul); pozitia de principiu a autorului, solutia avansata; ce reprezinta ea in raport cu alte solutii, alte carti, alti autori, c) in etapa studierii surselor, toate sursele rezervate studiului apro­fundat se citesc integral si cu atentie pentru a se descifra bine fondul de idei.

In aceasta etapa, studiul se poate concretiza in urmatoarele forme intermediare, pana la elaborarea lucrarii, si anume: • Note de lectura;

Referate documentare;

Referate documentare de sinteza.

Notele de lectura pot lua forme concrete foarte diferite, si anume: rezumat, conspect, adnotari, extrase si citate (fise).

Fisa se scrie doar pe o parte a hartiei; pe fise se consemneaza o singura idee principala; se lasa spatii sus, jos si in stanga paginii pentru eventuale mentiuni ale cititorului. Fiecare fise trebuie sa contina cota cartii, autorul, titlul cartii (articolului si revistei), editura, localitatea si anul aparitiei, pagina de la care s-a retinut ideea. Pentru fiecare tema se poate realiza si pastra un fisier de idei.

Referatul documentar reprezinta o prezentare sumara (rezu­mativa), de regula, a continutului unei singure surse bibliografice, si anume: caracterul sursei (teoretic, metodologic etc.); documentar-infor-mativ pe care-1 contine; rezultate, concluzii, solutii si propuneri.

Referatul documentar de sinteza reprezinta un alt elaborat intermediar (uneori chiar final, putandu-se valorifica inainte de terminarea cercetarii stiintifice), care sintetizeaza continutul mai multor surse documentare si, in acest caz, se cere asigurat un spirit critic corect asupra ideilor autorilor odata cu alte date si informatii utile privind anul aparitiei, editia, editura si editorul, date despre autor, alte lucrari ale acestuia etc.

d) in etapa utilizarii documentatiei stiintifice se distribuie intreaga informatie pe parcursul tematicii lucrarii pentru a putea confrunta teoria economica cu datele empirice, pentru sustinerea, confirmarea sau infirmarea unor ipoteze, pentru formularea conclu­ziilor si solutiilor, ca si pentru definitivarea planului de redactare a lucrarii.

in urma studierii tuturor surselor documentare, cercetatorul trebuie sa poata realiza o ierarhie a acestora si a autorilor in ceea ce priveste contributiile sau minusurile, metodele de cercetare, lacunele acestora si ale datelor. Toate acestea sunt posibile numai daca cercetatorul realizeaza confruntarea autorilor si surselor, a ideilor, daca se asigura compatibilitatea si comparabilitatea datelor etc.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3515
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site