CATEGORII DOCUMENTE |
Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Mediul organizational
Un aspect demn de luat in considerare este cel legat de mediul organizational al firmei, si implicit de cultura organizationala; aceasta poate fi definita ca un sistem de valori, prezumtii, credinte si norme impartasite de membrii unei organizatii care ii unesc, reflectand punctele de vedere privind "modalitatea in care lucrurile sunt executate aici".
Desi nu a fost dezvoltata o metoda definitiva de masurare a culturii organizationale, cercetarile preliminare sugereaza ca, culturile pot fi analizate prin evaluarea nivelului in care o organizatie, apreciaza urmatoarele caracteristici: initiativa individuala (gradul de responsabilitate, libertatea si independenta de care se bucura indivizii), toleranta fata de risc (gradul in care salariatii sunt incurajati sa fie agresivi, inovativi), directia (gradul in care organizatia creeaza obiective clare), integrarea (modul in care unitatile organizatiei sunt incurajate sa opereze si sa actioneze intr-o maniera ordonata), sprijinul managementului, controlul, identitatea, sistemul de recompensare, toleranta conflictului si modelele de comunicare.[1]
In ceea ce priveste definirea notiunii de cultura, literatura de specialitate cunoaste o multitudine de opinii. Cultura reprezinta o configuratie a comportamentelor invatate si rezultatele lor, care sunt impartasite si transmise de catre membrii unei societati.[2] O alta opinie este cea conform careia cultura include tot ceea ce un grup gandeste, spune, face, produce, obiceiurile, limba, atitudinile si simtirile.
Astfel,
putem descrie cultura ca fiind aceea suma de valori fundamentale dupa care se
formeaza comportamentul individual intr-o societate. Cultura se manifesta in
comportamentul invatat, pe masura ce membrii unei comunitati incep sa inteleaga
ce le cere propria cultura. Cadrul cultural cuprinde realitatea obiectiva
manifestata in institutiile si valorile sociale si o realitate subiectiva
exprimata in predispozitiile si credintele personale si sociale. Astfel,
cultura influenteaza direct ceea ce vor face si ceea ce pot face oamenii. Acest
punct de vedere este foarte important pentru managerii unor firme care vor sa
patrunda si sa aiba succes intr-o alta
Asupra afacerilor internationale,
cultura are doua efecte importante. In primul rand discutam despre impactul
culturii asupra pietei nationale. Clientii dintr-o tara au anumite nevoi,
constrangeri, criterii de alegere, norme sociale, care difera de cele din
In continuare vom incerca sa discutam despre modul in care cultura difera de la o tara la alta, principalele modele folosite la nivel international pentru a descrie cultura, precum si procesul prin care cultura influenteaza aptitudinile indivizilor si cum in acest proces sunt influentate competentele manageriale. Unul dintre cele mai cunoscute modele de evaluare pe plan international ale impactului pe care il are cultura asupra mediului de afaceri este cel elaborat de Geert Hofstede in anii 1980. Chiar daca elaborarea acestui model a fost facut in urma cu mai mult de 20 de ani, perioada in care societatea umana a cunoscut o serie de schimbari, principiile enuntate atunci se regasesc pe multe piete internationale. Conform acestui studiu (realizat pe baza unor chestionare aplicate angajatilor de la IBM) tarile pot fi grupate cu ajutorul a patru dimensiuni culturale de baza (ulterior a fost adaugata si a cincea dimensiune):
Ø Individualism versus colectivism: pleaca de la ideea ca in societatile colective, identitatea si valoarea unui individ se trage din sistemul social, si mai putin din realizarile individuale
Ø Distanta fata de putere: tarile in care societatea impune o distanta mai mare fata de putere au tendinta de a fi mai putin egalitare, in timp ce statele democrate au o distanta mai mica fata de putere.
Ø Masculin versus feminin: surprinde gradul in care o cultura este dominata si condusa de barbati mai mult decat de femei
Ø Slab versus puternic: evalueaza tarile in functie de nivelul tolerantei la risc
Ø Dinamicile confucianiste: aceasta dimensiune a fost impusa ulterior, pentru a face o distinctie intre comportamentul persoanelor asiatice, dominat de Confucius si comportamentul occidentalilor.
Pe baza acestor dimensiuni, Hofstede
a realizat mai multe grupari ale tarilor, oferind astfel informatii folositoare
vis-a-vis de distantele culturale dintre acestea, si implicit posibilitatea
anticiparii gradului in care o anumita afacere trebuie adaptata unei zone /
tari. Analizarea acestor informatii de catre o firma multinationala este
importanta in ceea ce priveste deciziile referitoare la negocierile purtate,
contractele semnate, linia de produse introdusa, etc.; astfel, managerii pot
evalua cat de dificil este sa faci afaceri intr-o
Figura nr. 2.1
Pozitionarea tarilor dupa individualism versus colectivism si distanta fata de putere
Sursa: Hofstede, Geert - "The position of the 40 countries on the uncertainty avoidance and masculinity scales", Culture s Consequences, Bervely Hills, CA Sage, 1980
Figura
2.1 ilustreaza clasificarea a 50 de tari (adaptare a modelului celor 40 de tari) dupa criteriile individualism versus
colectivism si distanta fata de putere;
dupa cum se poate observa tarile cu cele mai mari diferente sunt
Figura nr. 2.2
Pozitionarea tarilor dupa criteriile masculin versus feminin si slab versus puternic
Sursa: Hofstede, Geert - "The position of the 40 countries on the uncertainty avoidance and masculinity scales", Culture s Consequences, Bervely Hills, CA Sage, 1980
Figura nr. 2.2 prezinta pozitionarea
acelorasi tari dupa criteriile masculin versus feminin si slab versus puternic;
pe aceasta harta tarile cu deosebiri majore sunt Danemarca si Japonia. In ceea
ce priveste
Privind cele doua harti, putem concluziona ca dificultatile, pe care le-am putea avea in calitate de manageri ale unor afaceri desfasurate intre cele doua tari, pot sa apara din caracteristica individualismului si a diferentelor in folosirea puterii.
Daca
ar fi sa analizam aceste harti ale lui Hofstede comparativ pe cele trei mari
blocuri economice: UE, America de Nord si Japonia putem afirma ca si in
interiorul unei regiuni / zone apar deosebiri majore (vezi tabelul nr.2.6).
Astfel, tarile europene sunt impartite intre Europa de Nord (Finlanda,
Danemarca, Norvegia, Olanda) si Europa Continentala (cu exceptia Marii Britanii
care apartine culturii anglo-saxone alaturi de
Tabel nr. 2.6
Determinantii culturii pentru zona Triadei
Determinanti |
Japonia |
Zona anglo saxona
- |
Europa de Nord |
Europa continentala |
Individualism / colectivism |
Scazut |
Inalt |
Inalt |
Inalt |
Distanta fata de putere |
Inalt |
Scazut |
Scazut |
Inalt |
Masculin / feminin |
Inalt |
Inalt |
Scazut |
Inalt |
Toleranta la risc |
Scazut |
Inalt |
Inalt |
Scazut |
Contextul confucianist |
Inalt |
Scazut |
Inalt |
Scazut |
Sursa:
Hofstede, Geert - Culture s Consequences,
Aceste nivele ale culturii se transpun in practica in comportamentul unor manageri in strainatate; in timp ce europenii continentali doresc programari clare si organizari ale sedintelor, japonezii insista asupra pregatirilor atente ale intalnirilor protocolare, luand destul de incet o decizie, managerii occidentali sunt mai siguri pe ei, au incredere in capacitatea lor de a rezolva problemele luandu-si responsabilitatea asupra lor.
Este de la sine inteles ca, orice cultura organizationala influenteaza modul de aplicare a competentelor manageriale - felul in care managerii planifica, decid, actioneaza si controleaza. Nu numai ca exista implicatii evidente ale modului in care managerii ii trateaza pe subordonati sau trateaza alte persoane; inclinatiile culturale influenteaza eficacitatea in multe aspecte subsidiare de management si zone de implementare a strategiilor internationale
Analiza
diferentelor culturale sugereaza ca vor fi necesare diferite tipuri de
competente de leadership in a conduce o afacere intr-o
Aceste
aspecte ale culturii si impactul pe care le poate avea asupra unei afaceri internationale
ne sugereaza faptul ca modalitatea de a face afaceri difera de la o
De cele mai multe ori, deosebirile
culturale sunt responsabile pentru anumite inconveniente aparute pe piata
internationala. Managerii trebuie sa inteleaga ca incursiunea intr-o cultura noua
ii ofera un repertoriu larg de competente si o sensibilitate crescuta la
comportamentele alternative. Managerii globali trebuie sa fie pregatiti sa
plece de la zero in fiecare
Ionescu, Gh. Gh. - Dimensiunile culturale ale managementului, Ed. Economica, Bucuresti, 1996, p. 51-54
Bradley, F. - International
Marketing Strategy, Second Edition, Prentice
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1780
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved