ORGANIZAREA STRUCTURALA A SISTEMELOR DE PRODUCTIE

ORGANIZAREA STRUCTURALA A SISTEMELOR DE PRODUCTIE

1. Procesul de productie; notiune, tipologie, factori de influenta

1.1 Notiunea de proces de productie

Orice unitate de productie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale si servicii care se realizeaza prin desfasurarea unor procese de productie.

Continutul activitatii de productie are un caracter complex si cuprinde atat activitati de fabricatie propriu-zise cat si activitati de laborator, de cercetare si asimilare in fabricatie a noilor produse etc.

Fabricatia este o activitate de productie care transforma materiile prime in produse finite de un nivel calitativ cat mai ridicat si cu costuri cat mai reduse.

Procesul de productie este format din:

procesul tehnologic ;

procesul de munca.

Procesul tehnologic este format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifica atat forma si structura cat si compozitia chimica a diverselor materii prime pe care le prelucreaza.

Procesele de productie sunt:

elementare;

complexe.

Procesele de productie elementare sunt acele procese prin care produsul finit se obtine printr-o singura operatie tehnologica.

Procesele de productie complexe exista atunci cand asupra obiectelor muncii se executa mai multe operatii tehnologice.

Procesele de munca sunt acele procese prin care factorul uman actioneaza asupra obiectelor muncii cu ajutorul unor mijloace de munca.

Pe langa procesele de munca si tehnologice in unele ramuri industriale exista si procese naturale in cadrul carora obiectele muncii sufera transformari fizice si chimice sub actiunea unor factori naturali (industria alimentara-procese de fermentatie, industria mobilei-procese de uscare a lemnului, etc.)

1.2 Tipologia proceselor de productie

Datorita marii diversitati a proceselor de productie aceste procese trebuie grupate in grupe de procese care au caracteristici comune in functie de anumite criterii de grupare. Cele mai utilizate criterii de grupare a proceselor de productie sunt:

a)     dupa modul de participare la obtinerea produsului finit;

b)     dupa gradul de continuitate;

c)            dupa modul de obtinere a produsului finit;

d)           dupa gradul de periodicitate;

e)     dupa natura tehnologica.

a)     In functie de modul cum participa la realizarea produsului finit procesele de productie sunt:

procese de productie de baza;

procese de productie auxiliare;

procese de productie de deservire;

procese de productie anexe.

Procesele de productie de baza transforma materiile prime si materiale in produse finite care constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii: procese de prelucrare mecanica si montaj in constructii de masini, tesatorie in industria textila, etc.

Procesele de productie de baza pot fi la randul lor:

procese de baza pregatitoare;

procese de baza prelucratoare;

procese de montaj-finisaj.

Procesele de baza pregatitoare pregatesc materiile prime si materialele pentru prelucrarea propriu-zisa - procesele de turnare si forjare in industia constructiilor de masini, procesele de vopsire si filatura din industria textila, procesele de croit in industria confectiilor sau de incaltaminte.

Procesele de baza prelucratoare efectueaza operatii de prelucrare propriu-zisa a materiilor prime si a materialelor in vederea transformarii lor in produse finite -procese de prelucrari mecanice in constructia de masini, procese de tesatorie in industria textila, procese de coasere in confectii, etc.

Procesele de baza de montaj-finisaj sunt acele procese care asigura obtinere formei finale a produsului inainte de livrarea la consumator.

Procesele de productie auxiliare asigura obtinere unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii dar care asigura buna functionare a proceselor de productie de baza - procese de reparare a utilajelor si echipamentelor, de obtinere a SDV-urilor necesare in procesele de productie de baza, de obtinere a diferitelor feluri de energie, etc.

Procesele de productie de deservire asigura obtinerea unor servicii care nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii, dar ajuta la buna desfasurare a proceselor de productie de baza si auxiliare - procese de transport intern, de depozitare sau de transport a diferitelor feluri de energie pe cabluri sau conducte.

b) Dupa gradul de continuitate procesele de productie sunt:

procese de productie continue;

procese de productie periodice.

Procesele de productie continue se caracterizeaza prin aceea ca asigura o transformare continua a materiilor prime in produse finite in instalatii, pe tot parcursul fluxului de productie, parametrii tehnologici avand aceleasi valori.

Procesele de productie periodice se caracterizeaza prin aceea ca produsele sunt elaborate sub forma de sarje la distante de timp egale cu timpul necesar pentru elaborarea unei sarje.

c) Dupa modul de obtinere a produselor finite din materia prima procesele de productie sunt:

procese de productie directe;

procese de productie sintetice;

procese de productie analitice.

Procesele de productie directe se caracterizeaza prin aceea ca produsul finit se obtine ca urmare a executarii unor operatii succesive asupra aceleiasi materii prime - procese de obtinere a produselor lactate, de obtinere a zaharului, etc.

Procesele de productie sintetice conduc la obtinerea produsului finit dupa prelucrarea succesiva a mai multor materii prime - procese de productie din constructii de masini, confectii, industria alimentara, etc.

Procesele de productie analitice conduc la obtinerea a mai multor produse finite in urma unor prelucrari succesive a unei singure materii prime - procesele de productie din petrochimie, rafinarii, etc.

d) Dupa gradul de periodicitate procesele de productie sunt :

ciclice;

neciclice.

Procesele de productie ciclice au caracter repetitiv si sunt specifice tipului de productie de serie mare sau de masa. In cadrul acestor procese prelucrarea produselor se face pe loturi de fabricattie sau sub forma de sarje.

Procesele de productie neciclice se repeta la perioade mari de timp si sunt specifice pentru tipul de productie de serie mic sau unicate.

f)       In functie de natura tehnologica a operatiilor, procesele de productie sunt:

procese chimice;

procese de schimbare a configuratiei;

procese de asamblare;

procese de transport.

Procesele chimice se efectueaza in instalatii capsulate in cadrul carora materiile prime se transforma in urma unor reactii chimice sau termochimice - procese din industria aluminiului, a maselor plastice, a petrolului, etc.

Procesele de schimbare a configuratiei au la baza operatii de prelucrare mecanica a materiilor prime cu ajutorul unor masini sau agregate tehnologice - procese de strunjire, rectificare, frezare, etc.

Procesele de asamblare asigura sudura, lipirea sau montajul unor subansamble in vederea obtinerii produsului finit.

Procesele de transport asigura deplasarea materiilor si materialelor de la un loc de munca la altul in interiorul intreprinderii.

1.3. Factorii care influenteaza asupra modului de organizare a proceselor de productie

Modul de organizare a procesului de productie este influentat de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt:

felul materiilor prime folosite;

caracterul produsului finit;

felul procesului tehnologic utilizat;

volumul productiei fabricate, etc.

a) Felul materiilor prime folosite determina gruparea proceselor de productie in doua mari grupe:

grupa proceselor de productie extractive;

grupa proceselor de productie prelucratoare.

Procesele de productie extractive se caracterizeaza prin aceea ca factorul uman cu ajutorul mijloacelor de munca actioneaza in vederea extragerii din natura a unor minereuri, titei, carbune, lemn, etc. fapt ce contribuie la adaugarea de valoare si valoare de intrebuintare transformandu-le in materii prime.

Procesele de productie prelucratoare au ca obiect prelucrarea materiilor prime extractive si a celor din agricultura.

In functie de felul materiilor prime utilizate exista diferentieri foarte mari din punctul de vedere al organizarii proceselor de productie atat a celor de baza cat si a celor auxiliare sau de deservire.

Exemple:

In cadrul intreprinderilor care utilizeaza materii prime in cantitati sau greutati mari se ridica probleme speciale legate de modul de organizare a transportului sau depozitarii acestora. In functie de felul materiilor prime utilizate transportul va fi rutier sau pe calea ferata, iar volumul depozitelor se va determina in mod corespunzator.

In intreprinderile la care din procesul de productie rezulta cantitati mari de deseuri se vor crea conditii corespunzatoare de valorificare a acestora fie in interiorul intreprinderii, fie vor fi livrate altor intreprinderi in scopul reciclarii acestora.

In ramurile industriale in care rezulta cantitati mari de noxe, se vor crea conditii de captare a acestora si de conditionare continua a aerului.

In intreprinderile care utilizeaza materii prime corozive se vor utiliza instalatii de prelucrare din materiale rezistente la coroziune, dupa cum in intreprinderile care folosesc materiale perisabile se vor crea conditii de pastrare a calitatii acestora.

b) Felul produsului finit prin particularitatile de ordin constructiv sau prin forma si proprietatile sale determina o anumita organizare a procesului de productie.

Produsele finite pot fi grupate in doua mari grupe:

produse omogene, care au caracteristici identice in toata masa produsului;

produse eterogene, cu proprietati diferite in masa produsului.

Produsele omogene pot fi fluide cu livrare continua in cadrul unor retele de conducte, sau cu livrare discontinua - livrare in butelii sau ambalate sub forma de pudra in cutii sau saci; produsele omogene pot fi si sub forma solida cu una, doua sau trei dimensiuni si in acest caz livrarea lor se face sub forma solida.

Produsele eterogene sunt de uz curent sau de uz exceptional.

Gradul de complexitate a produsului finit precum si dimensiunile acestuia determina un anumit mod de organizare a procesului de productie sau altul. Astfel in functie de aceste proprietati se va face o aprovizionare cu materii prime si materiale in cantitati mai mari sau mai mici, procesul tehnologic este mai simplu sau mai complex, utilajele sunt mai complexe sau fotta de munca are o calificare mai mare sau mai redusa.

c) Felul procesului tehnologic utilizat determina un anumit fel de operatii tehnologice, executate intr-o anumita succesiune, anumite utilaje si forta de munca de un anumit nivel de calificare. Deoarece un anumit produs poate fi realizat prin doua sau mai multe variante de proces tehnologic, se pune problema alegerii acelei variante de proces tehnologic , care sa conduca la obtinerea unor produse de calitate superioara si cu cheltuieli cat mai reduse.

In mod similar se pune problema influentarii procesului de productie si de catre ceilalti factori de influenta ai acestuia.

2 Structura organizatorica a unei intreprinderi de productie

Una dintre cele mai importante functiuni ale managementului unei intreprinderi de productie este functiunea de organizare. Aceasta se caracterizeaza printr-un ansamblu de actiuni care vizeaza toate domeniile de activitate ale intreprinderii, precum si relatiile de interdependenta dintre acestea.

Functiunea de organizare de ansamblu a intreprinderii se desfasoara la nivelul ei cel mai superior si se materializeaza in structuri organizatorice, prin care se combina, ordoneaza si actualizeaza componentele umane, materiale si financiare ale acesteia.

In concluzie, structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii.

Structura organizatorica este componenta principala a structurii generale a intreprinderii. Locul ei in cadrul structurii generale este prezentat in fig.1.

Fig.1 Structura generala a unei intreprinderii de productie industriala

Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si al compartimentelor (tehnice, economice si administrative), modul de constituire si grupare al acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si de executie.

Structura de productie si conceptie, din punct de vedere organizatoric, reflecta locul de desfasurare a activitatii de productie, de control tehnic de calitate si de cercetare in cadrul unor verigi organizatorice bine delimitate.

1 Structura de productie si conceptie; notiune, verigi structurale de baza

Structura de productie si conceptie a unei intreprinderi de productie industriala se refera la numarul si componenta unitatilor de productie, de control si cercetare, marimea si amplasarea lor pe teritoriul intreprinderii, modul de organizare interna a acestora si legaturile functionale care se stabilesc intre ele in cadrul procesului de productie si cercetare.

Structura de productie si conceptie este formata dintr-un numar stabilit de verigi organizatorice de productie dintre care cele mai des intalnite sunt urmatoarele:

sectii de productie, montaj sau 'service';

ateliere de productie, montaj, proiectare;

laboratoare de control si cercetare;

sectoare de productie;

locuri de munca.

Sectia de productie este o veriga de productie, distincta din punct de vedere administrativ, in cadrul careia se executa un produs, o parte a acestuia sau o faza de proces tehnologic. Constituirea unei sectii de productie isi propune organizarea si coordonarea unitara a activitatilor corelate din punct de vedere tehnologic.

In functie de felul proceselor tehnologice care se desfasoara in cadrul sectiilor de productie exista:

sectii de baza;

sectii auxiliare;

sectii de deservire;

sectii anexa.

Sectiile de baza sunt acele verigi de productie in cadrul carora se executa procese de productie care au drept scop transformarea diferitelor materii prime si materiale in produse finite ce se constituie in obiecte ale activitatii de baza al intreprinderii, cum ar fi procese de prelucrari mecanice si montaj in industria constructiilor de masini, procese de filatura si tesatoriie in intreprinderile textile, etc.

Sectiile de productie de baza ale unei intreprinderi de productie industriala se pot grupa in mai multe categorii de sectii in functie de principiul care a stat la baza organizarii sectiei:

sectii de baza organizate dupa principiul tehnologic;

sectii de baza organizate dupa principiul pe obiect;

sectii de baza organizate dupa principiul mixt.

Sectiile de baza organizate dupa principiul tehnologic presupun amplasarea utilajelor si a locurilor de munca astfel incat sa asigure executarea unui stadiu sau a unei faze de proces tehnologic. Conform acestui principiu exista sectii de productie de turnatorie, forja, prelucrari mecanice sau de montaj in industria constructiilor de masini, de filatura si tesatorie in industria textila, etc.

Sectiile de baza organizate dupa principiul tehnologic, in functie de operatiile tehnologice care se executa in cadrul acestora se grupeaza in:

sectii de baza pregatitoare;

sectii de baza prelucratoare;

sectii de baza de montaj - finisaj.

Sectiile de baza pregatitoare sunt acele sectii in care se executa faze pregatitoare ale procesului tehnologiccum sunt: turnare si forjare de piese in constructii de masini, filatura in industria textila, croire in industria de confectii, etc.

Sectiile de baza prelucratoare sunt acele sectii in cadrul carora are loc transformarea propriu-zisa a materiilor si materialelor in produse care constituie obiectivul de baza al intreprinderii. Aceste sectii sunt cele de prelucrari mecanice in constructii de masini, cele de tesatorie in industria textila sau cele de confectionat din industria confectiilor.

Sectiile de baza de montaj - finisaj cuprind procese de productie in cadrul carora are loc asamblarea diferitelor produse din ansamblele si subansamblele componente sau de finisare a produsului finit, cum ar fi sectiile de montaj si probe tehnologice din constructii de masini si sectiile de imprimare sau apretare din industria textila.

Sectiile de baza organizate dupa principiul pe obiect sunt astfel organizate incat sa asigure transformarea completa a materiilor si materialelor in produs finit sau componente ale acestuia. Astfel in cadrul acestor sectii sunt reunite un ansamblu de operatii tehnologice care vor prelucra produsul de la stadiul de materie prima la stadiul de produs finit. Exemple de astfel de sectii pot fi sectiile de pompe si compresoare din constructii de masini sau sectia pentru confectii femei sau barbati din industria de confectii.

Sectiile de baza organizate dupa principiul mixt presupune acel mod de organizare in cadrul caruia anumite sectii (de regula cele pregatitoare) sunt organizate dupa principiul tehnologic, iar alte sectii dupa principiul pe obiect (sectiile de prelucrari mecanice).

Sectiile auxiliare sunt verigi de productie in cadrul carora se executa produse sau lucrari ce nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii, dar care sunt absqolut obligatorii pentru buna desfasurare a proceselor de productie de baza. Sectiile auxiliare cele mai des intilnite in cadrul intreprinderilor industriale sunt sectia energetica (centralele producatoare de diferite feluri de energie - energie electrica, abur, aer comprimat, etc), sectia de SDV-uri, sectia de reparatii, etc.

Sectiile de deservire sunt acele verigi structurale in cadrul carora se executa activitati de productie ce se constituie ca servicii atat pentru sectiile de baza, cat si pentru sectiile auxiliare, cum ar fi spre exemplu sectia retele energetice (pentru transportul diferitelor tipuri de energie catre diferitii consumatori din cadrul intreprinderii industriale), sectia depozite si sectia transport intern.

Sectiile anexa sunt verigile organizatorice destinate valorificarii deseurilor in acele intreprinderi in care rezulta o cantitate mare de materiale refolosibile. Se constituie ca sectii anexa ale intreprinderii si standurile de prezentare a produselor din expozitii si targuri sau magazinele proprii de desfacere.

Atelierul de productie este o veriga organizatorica care isi poate desfasura activitatea ca subunitate de productie a unei sectii de productie sau in mod independent si atunci se deosebeste de sectia de productie doar prin volumul de activitate care se desfasoara in cadrul acestuia.

In primul caz, atelierul de productie este o veriga structurala delimitata teritorial , in cadrul caruia se executa fie acelasi proces tehnologic, fie acelasi produs sau componenta a unui produs. In cel de-al doilea caz, atelierul este o veriga structurala delimitata din punct de vedere administrativ, cu aceleasi caracteristici din punct de vedere al procesului de productie ca si in primul caz. Activitatile de productie care pot sa aiba loc in cadrul unui atelier pot fi activitati de productie, montaj, service, etc.

Atelierul de proiectare este veriga structurala a carei activitate este orientata in executarea acelor lucrari de proiectare de dimensiuni mai reduse si care nu au fost executate de institutele de specialitate. De altfel existenta acestui atelier, impreuna cu cea a laboratorului de control si cercetare este impusa de situatiile in care trebuiesc gasite solutii rapide in urma numeroaselor modificari ce pot surveni la cererea consumatorilor. Consideram de aceea ca este pe deplin justificata denumirea de structura de productie si conceptie.

Laboratorul de control si cercetare este veriga organizatorica in cadrul careia se executa diferite analize si masuratori a calitatii produselor, a materiilor si materialelor.

Sectoarele de productie sunt subunitati ale atelierului, delimitate teritorial unde se executa o anumita faza de proces tehnologic sau anumite componente ale unui produs. Intr-un atelier de prelucrari mecanice poate exista sectorul de strunguri, de freze, etc.

Locurile de munca sunt verigile organizatorice de baza ale intreprinderii industriale. Acestea ocupa o anumita suprafata de productie dotata cu utilaj si echipament tehnologic corespunzator destinat executarii unor operatii tehnologice sau servicii productive.

Locurile de munca pot fi specializate in realizarea unei operatii, sau universale, cand executa o varietate mare de operatii.

2 Tipuri de structuri de productie si conceptie

In functie de particularitatile fiecarei intreprinderi industriale, acesteia ii corespunde un anumit tip de structura de productie si conceptie. Activitatea de proiectare si organizare a intreprinderilor industriale evidentiaza trei tipuri de structuri, si anume:

a)     structura de productie si conceptie de tip tehnologic ;

b)     structura de productie si conceptie de tip pe obiect;

c)            structura de productie si conceptie de tip mixt.

Structura de productie si conceptie de tip tehnologic

Caracteristici:

organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul tehnologic, denumirea sectiilor de baza fiind data de procesul tehnologic care se executa in cadrul acestora (turnatorie, forja, filatura, tesatorie, etc.)

in cadrul sectiilor de productie locurile de munca sunt universale a caror functionare este asigurata de forta de munca de inalta calificare;

amplasarea acestor locuri de munca se face dupa principiul grupelor omogene de masini.

Avantajele acestui tip de structura:

permite realizarea unei varietati mari de produse;

are loc o incarcare completa a locurilor de munca;

are un grad mare de flexibilitate, datorat caracterului universal al locurilor de munca;

acest tip de structura este caracteristic tipului de serie mica sau individuala. Dezavantajele acestei structuri:

datorita faptului ca fiecare faza de proces tehnologic se realizeaza in sectii diferite, transportul intern in intreprindere este foarte ridicat;

deoarece locurile de munca trebuie sa se adapteze la fabricatia unei varietati mari de produse, timpul pentru reglare al acestora este uneori foarte mare ducand la cresterea timpilor de intreruperi in functionarea utilajului;

micsoreaza raspunderea pentru obtinerea unei calitati ridicate, datorita faptului ca produsele se prelucreaza in mai multe sectii de productie;

produsele au un ciclu lung de fabricatie si deci exista stocuri mari de productie neterminata, care vor influenta negativ costul produselor si viteza de rotatie a mijloacelor circulante.

Structura de productie si conceptie pe obiect

Caracteristici:

organizarea sectiilor de productie este realizata dupa principiul obiectului de fabricatie;

in fiecare sectie se fabrica un singur produs sau componente ale acestuia, iar sectiile poarta denumirea produsului pe care-l fabrica;

locurile de munca sunt specializate in realizarea unei singure operatii sau a unui numar foarte mic de operatii;

amplasarea locurilor de munca se face sub forma de linii tehnologice specializate in fabricatia unui produs sau a unor componente ale acestuia;

acest tip de structura este specific tipului de productie de serie mare sau de masa.

Avantaje:

asigura organizarea liniilor de productie in flux cu eficienta ridicata;

permite o crestere a specializarii in productie;

reduce volumul de transport intern;

reduce durata ciclului de fabricatie si a costurilor de productie;

determina o reducere substantiala a stocurilor de productie neterminata.

Dezavantaje:

este tipul de structura de productie cu o flexibilitate foarte redusa la schimbarile sortimentale;

nu poate fi folosita in mod eficient decat pentru tipul de serie mare sau de masa.

Structura de productie si conceptie mixta

Caracteristici:

organizarea sectiilor de productie se face dupa principiul mixt, o parte a sectiilor de productie organizandu-se dupa principiul tehnologic (cele pregatitoare), iar celelalte dupa principiul pe obiect;

acest tip de structura este specific tipului de serie mica si mijlocie;

acest tip de structura imbina avantajele celorlalte doua tipuri si le elimina dezavantajele

Analizand aceste tipuri de structuri, se observa cum particularitatile fiecarei intreprinderi influenteaza asupra structurilor de productie determinand numarul si tipul subunitatilor de productie de baza.

3 Posibilitati de perfectionare a structurii de productie si conceptie; indicatorii care reflecta eficienta economica a unei structuri rationale

Asigurarea unei structuri de productie si conceptie rationale are loc in doua situatii si anume:

in momentul proiectarii intreprinderii;

in momentul functionarii intreprinderii in functie de modificarile care survin in nomenclatorul de produse, in tehnologiile de fabricatie sau in organizarea productiei si a muncii.

Indiferent de situatia in care are loc perfectionarea structurii de productie si conceptie exista un ansamblu de masuri care trebuie adoptate pentru atingerea acestui obiectiv:

a)           cresterea ponderii subunitatilor de productie (sectii, ateliere) organizate dupa principiul pe obiect in totalul subunitatilor de productie ale intreprinderii;

b)    adancirea specializarii subunitatilor de productie si extinderea relatiilor de cooperare dintre acestea;

c)          cresterea ponderii volumului de productie pentru activitatea de baza a intreprinderii de catre intreprinderi specializate si reducerea activitatii sectiilor auxiliare si de deservire proprii;

d)         asigurarea proportionalitatii dintre capacitatile de productie ale subunitatile de productie ale intreprinderii;

e)           sistematizarea intreprinderii prin care se va realiza un flux tehnologic continuu, pe traseele cele mai scurte.

Toate aceste masuri de perfectionare a structurii de productie si conceptie vor influenta in mod pozitiv o serie de indicatori ai intreprinderii dintre care mai importanti sunt:

volumul si costul aferent activitatilor de transport intern;

numarul, felul, marimea, locul de amplasare si costurile aferente depozitelor intreprinderii;

numarul de personal si fondul de salarii aferent aparatului administrativ;

durata ciclului de productie al produselor intreprinderii, marimea stocurilor de productie neterminata si viteza de rotatie a mijloacelor circulante, etc.

Perfectionarea structurii de productie si conceptie trebuie sa tina seama de imbunatatirea permanenta a tuturor acestor indicatori, atat in momentul proiectarii intreprinderii, cat si pe tot parcursul functionarii ei.