Management Industrial

CAPITOLUL 1 - Conceptia si selectarea produselor si a proceselor de productie

1.1. Selectarea produselor cu ocazia instalarii unei noi intreprinderi industriale

Intre in produs este o interactiune puternica in sensul ca produsul determina procesul de fabricatie dar si procesul poate influenta alegerea tipului de produs.

Deciziile strategice privesc alegerea designului produsului, adica conceptia si alegerea produsului, precum si alegerea procesului de fabricatie si ele se iau pe termen lung intervenind in urmatoarele situatii:

cu ocazia instalarii unei noi intreprinderi;

cu ocazia dezvoltarii produselor si tehnologiilor existente;

in cazul unor intreprinderi existente cu ocazia planificarii strategice a orientarilor si a activitatilor ce vor fi realizate.

Tema proiectului: O societate comerciala cu profil de productie ce urmeaza a infiintata realizand produse electrocasnice: frigidere, masini de spalat, aspiratoare; a conceput sase tipuri de produse din care trebuie sa selecteze patru (4) pentru a le lansa in fabricatie. In acest sens pot fi folosite cel putin doua metode:

metoda punctajelor (sau metoda listei de puncte)

metoda indicelui valoric al produsului (sau a eficientei economice a noului produs)

Metoda punctajelor (sau metoda listei de puncte)

Potrivit acestei metode pentru efectuarea celor patru produse se va folosi o scara de selectare a produselor care se prezinta in felul urmator:

Tabelul nr.1 Lista de puncte pentru selectarea produselor

Se vor selecta patru produse din sase care stau la baza alegerii. Se va face ierarhizarea produselor in ordine descrescatoare a punctajului.

Lista de puncte pentru produsul nr.1 ARAGAZ

Lista de puncte pentru produsul nr.2 COMBINA FRIGORIFICA

Lista de puncte pentru produsul nr.6 FIER DE CALCAT

Lista de puncte pentru produsul nr.4 FRIGIDER

Lista de puncte pentru produsul nr.5 MASINA DE SPALAT

Lista de puncte pentru produsul nr.6 MIXER

Cap2.Metoda indicelui valoric al produsului (sau metoda eficientei economice a produsului)

Pentru a selecta produsele dupa indicele valoric se va folosi urmatoarea relatie:

= indicele valoric al produsului

= probabilitatea de reusita tehnica ()

= probabilitatea de reusita comerciala ()

= volumul anual al vanzarilor

P = pretul unitar al produsului

= durata de viata a produsului (in ani)

= cheltuielile totale de asimilare (dezvoltare) a produsului

O alta relatie a indicelui valoric al produsului este urmatoarea:

Costul dezvoltarii produsului () se va incadra intre 200-800 mil ROL

Durata de viata a produsului ()se va incadra intre 1-5 ani

Volumul anual al vanzarilor () intre 400-2000 bucati

Pretul unitar al produsului (p) se va incadra intre 1-10 mil ROL

Tabelul nr.2 Valorile parametrilor pentru calcului indicelui valoric al celor 10 produse

36,4>32,1>29,7>27>24,2>20,7>19,5>19,3>17,6>15

Cele patru(4) produse in ordinea descrescatoare a punctajului sunt:

1.Frigider  2.Aragaz 3.Masina de spalat 4.Fier de calcat

1.2. Determinarea necesarului de echipament (utilaje) pentru realizarea productiei.

Se va considera ca cele 4 produse se realizeaza pe 6 categorii de utilaje (masini) si se vor lua in considerare timpii de prelucrare din tabelul urmator:

Tabelul nr.3

Se lucreaza in schimburi pe zi a cate 8 ore fiecare. Timpul aferent opririlor tehnologice se va considera ca este in medie 20 de ore pe masina pe an.

Timpul aferent intreruperilor pentru reparatii si revizii programate se va considera 2% din timpul nominal sau de regim exprimat in ore.

Necesarul pe diferente de categorii de utilaje se va determina cu relatia:

Unde: - necesarul de masini de tipul "j"

- cantitatea din cele 4 produse

- timpul unitar de prelucrare a produsului "i" la utilajul "j"

- timpul maxim disponibil de functionare a utilajului "j" in decursul unui an.

Timpul maxim disponibil de functionare a unui utilaj in timp de 1 an se determina asfel: Aflam timpul nominal in zile (in zile) si timpul nominal in ore (in ore).

Timpul nominal in zile este dat de relatia:

(in zile) in care:

(in zile)- timpul nominal in zile

- timpul calendaristic (365 zile)

D - duminicile (52 zile)

S - sambetele (52 zile)

Sl - sarbatorie legale (7 zile)

Timpul nominal in ore este dat de relatia:

(in ore) (in zile)

- numar de schimburi (3)

- durata unui schimb

(in zile) - timpul nominal in zile (254 zile)

(in ore)=3x8x254=6096 ore

Timpul maxim disponibil de functionare este dat de relatia:

in care:

- timpul maxim disponibil de functionare

- timpul nominal in ore (6096 ore)

- timpul opririlor tehnologice (20 ore)

- timpul pentru reparatii si revizii (2%x6096)

ore/utilaj/an

-va fi luat in considerare pentru toate cele 6 categorii de utilaje.

Calculam pentru ficare masina, necesarul de utilaje:

CAPITOLUL 3 - Determinarea pragului de rentabilitate a punctului critic sau punctului de echilibru

Pragul de rentabilitate, punctul critic sau punctul de echilibru () sau () reprezinta acel volum al productiei pentrucare volumul vanzarilor () sau cifra de afaceri din activitatea de baza este egala cu costul total de productie(CT)

Pentru o productie omogena pragul de rentabilitate se determina cu relatia

unde:

CF - costuri fixe anual

CV - costuri variabile pe unitatea de produs

p - pret pe unitatea de produs

Daca avem o productie eterogena in care cantitatile din diverse produse nu pot fi insumate atunci pragul de rentabilitate se determina valoric sub forma cifrei critice de afaceri, fiind data de relatia:

unde:

ponderea cifrei de afaceri aferenta produsului i in cifra de afaceri totala a firmei;

- ponderea costului variabil in pretul unitar al produsului;

CF - costul fix total

Ponderile si se determina cu relatiile:

si unde:

- cifra de afaceri aferenta produsului

- cifra de afaceri totala

Firma in studiu avand o productie eterogena, pragul de rentabilitate se va calcula valoric sub forma cifrei de afaceri critice folosind a doua relatie (

a)     calcului cifrei de afaceri pe produse si pe total si a ponderii "

b) determinarea profitului pe unitatea de produs () si a costului unitar (c) plecand de la rentabilitatea profitului () aferenta fiecarui produs in parte. Se va considera ca rentabilitatea profitului este cuprinsa intre 9% si 20%. Rentabilitatea profitului pe unitatea de produs se determina astfel:

; calculele fiind efectuate in tabelul urmator:

unde  p - pretul unitar

- rentabilitatea profitului

- profit unitar

c - cost unitar

c) determinarea costurilor variabile a costurilor fixe unitare si costurilor fixe totale. Admintem ca in costul unitar al produsului, costurile variabile reprezinta 70-80% iar diferenta pana la 100% o reprezinta costurile unitare fixe.

Calculele corespunzatoare se efectueaza in tabelul urmator:

unde: c - costul unitar care se masoara in lei pe bucata

- ponderea costului variabil

cv - costul variabil unitar

cf - costul unitar fix cf=c-cv

- cantitatea

- costuri fixe totale

d) determinarea pragului de rentabilitate

Valoarea data de este determinata in tabelul urmator:

Ca urmare vom avea

milioane lei

Ponderea cifrei de afaceri critica in cifra de afaceri totala:

Dupa cum se observa ponderea in cifra de afaceri totala este de 59,318%, ceea ce inseamna ca totalitatea costurilor reprezinta 59,318% din cifra de afaceri .

CAPITOLUL 4- Determinarea necesarului de investitii

In evaluarea sistemelor de productie o problema importanta este determinarea investitiei initiale tinand seama de elementele de cheltuieli din care se compune. In general investitia initiala este compusa din mai multe categorii de costuri astfel:

costurile de conceptie a produselor si tehnologiilor

costurile aferente elaborarii diferitelor proiecte

costuri de achizitie a resurselor (masini, instalatii, echipamente)

costuri de instalare

costuri de formare a personalului

costuri pentru studii de piata

Valoarea investitiei initiale () se va determina astfel:

unde:

- costul total al dezvoltarii produsului

- costul utilajelor

- costul cladirilor

- cheltuieli de instalare

- alte cheltuieli

este valoarea adoptata la selectarea produselor

in care

- numarul de utilaj rezultat din calcului pe cele 6 categorii

- pretul unitar al unui utilaj de tipul "i" si va fi adoptat cu valori cuprinse intre 500 si 800 de milioane lei

Celelalte categorii de costuri se vor adopta astfel:

=20%*  =8%* =5%*

Admitand ca s-a obtinut o valoare la costul utilajelor egala cu 10 miliarde atunci vom avea:

=10 miliarde lei

=2 miliarde lei

=800 milioane lei

= 500 milioane lei

De la subcapitol referilor la selectarea produselor se cunoaste ca:

= 300 milioane lei

In aceste conditii investitia initiala totala va fi:

=300+10000+2000+800+500(milioane)= 13,6 miliarde lei

CAPITOLUL 5 - Evaluarea economica a sistemului de productie proiectat (determinarea eficientei economice a noului sistem de productie)

In evaluarea economica a proiectelor de instalare a unor noi sisteme de productie pot fi utiliazate doua metode:

1.Metoda clasica traditionala

2.Metoda noua

1.In metodele clasice sau traditionale se incadreaza in principal doua metode:

a)metoda bazata pe timpul necesar pentru recuperarea investitiei initiale (pay back method)

b)metoda ratei de rentabilitate interna (internal rate of return)

a)Metoda timpului necesar (pay back method) sa metoda recuperarii investitiei initiale pentru rambursarea investitiei efectuate.

Numarul de perioade () sau termenul de recuperare a investitiei trebuie sa fie mai mic decat un numar (T) de perioade astfel incat , unde este fluxul de trezorerie sau cash-flow-ul in cursul perioadei t care se calculeaza cu relatia: unde reprezinta ansamblul veniturilor in perioada t iar reprezinta ansamblul cheltuielilor in perioada t.

Cash-flow-ul poate fi pozitiv sau negativ.

Un cash-flow negativ se inregistreaza de obicei in cursul primelor perioade. Acest cash-flow devine apoi pozitiv si continua sa creasca pana atinge maximum.

Modalitatea de evaluare a eficientei economice este urmatoarea:

- se accepta un proiect daca unde este un numar maxim de perioade elementare fixate de specialistii in finante.

- daca exista doua proiecte indentice sau concurente si se alege unul din cele 2 care satisface una din relatiile:

de pe se alege in caz contrar se va alege .

Exemple de calcul:

Din tabelul cu calcului cifrei de afaceri rezulta ca cifra de afaceri este de 34,220 miliarde lei.

Din tabelul aferent calculului costurilor unitare se iau valorile acestor costuri si cantitatile corespunzatoare pentru a putea calcula costul total anual redat in tabelul urmator:

ct - costuri totale anuale pe fiecare produs si pe total produse, unde: ct=c*Q

5,399

Specialistii in finante apreciaza ca termenul necesar de recuperare a investitiilor de acest gen nu trebuie sa depaseasca 3 ani. Ca urmare vom avea:

de aici rezulta ca intestitia nu este eficienta d.p.d.v. economic.

b)Metoda ratei de rentabilitate interna (internal rate of return)

Potrivit acestei metode se considera ca incasarile (cash-flow-ul) pierd din importanta lor pe masura ce se indeparteaza in timp (influenta factorului timp). Ca urmare se corecteaza cash-flow-ul cu un factor, numit fator de actualizare. Prin actualizarea valorilor se asigura comparatia in timp a acestora.

Rata de actualizare se alege tinand seama de urmatoarele criterii:

eficienta medie a fondurilor fixe si cirulante in ultimii 3-5 ani.

efieineta medie a sectorului sau ramurii din care face parte firma respectiva

rata dobanzii la credite bancare mai ales atunci cand va fi necesara obtinerea de credite

alta rata aleasa aleatoriu.

Fluxul net de trezorerie se calculeaza cu relatia:

Decizia privind varianta de investire in instalarea unui sistem de productie se alege in felul urmator:

se accepta un proiect daca FN<0

se va alege un proiect intre si astfel:

Daca fluxul net pentru este mai mare decat fluxul net pentru se va alege in caz contrar se va alege .

Cunoscand fluxurile de trezorerie anuale situatia se prezinta in urmatorul tabel:

In aceste conditii fluxul net de trezorerie va fi considerand rata de actualizare la un orizont de timp de 5 ani si factorul de catualizare a=0,2 (a=rata de actualizare=20%) astfel vom avea:

Concluzia: Invetitia este inveficienta si in cazul in care fluxurile de trezorerie anuale sunt actualizate deoarece fluxul net de trezorerie FN<0

CAPITOLUL6 - Determinarea amplasamentului optim pe baza minimizarii cheltuielilor de transport

5.1. Determinarea cantitatilor de materii prime si materiale necesare realizarii produselor

Pentru realizarea produselor din portofoliul stabilit se utilizeaza cinci categorii de materii prime si materiale. Consumurile de materiale sunt prezentatea in tabelul urmator:

cs - consum specific fabricarii unui kg de produs (30-150kg)

ca - consum annual

Greutatea produselor finite se va considera 80% din totalul consumului de materiale pe bucata, restul de 20% reprezentand materialele refolosibile rezultate din procesul de fabricatie.

Ca urmare greutatea neta a produselor finite va fi cea redata in tabelul de mai jos:

Pentru asigurarea necesarului de materii prime si material, firma urmeaza sa se aprovizioneze din 3 centre(surse): , , , in proportii de 30%, 30% si 40% din totalul de 1062120kg (adica 1062,12kg).

Vanzarea produselor se face prin intermediul a trei mari depozite situate in centrele de consum , si in proportie de respectiv 40%, 30% si 30% din cantitatile aferente fiecarui produs.

Ca urmare cantitatile de materii prime ce trebuiesc transportate de la centrele de aprovizionare catre locul de amploare vor fi:

De la : 1062120x0,3=318636

De la : 1062120x0,3=318636

De la : 1062120x0,4=424848

5.2. Determinarea greutatii produselor finite ce trebuiesc transportate catre centrele de consum.

Cantitatile ce urmeaza sa fie transportate catre cele trei centre de consum sunt calculate in tabelul:

Ca urmare cantitatea de produse finite ce trebuiesc transportate catre centrele de desfacere , si vor fi:

Catre centru :

Catre centrul :

Catre centrul :

5.3.Determinarea coordonatelor de amplasament a firmei proiectate pentru a obtine o valoare minima a cheltuielilor de transport

Pentru efectuarea calculelor se vor trasa axele de coordonate pe harta Romaniei, fixandu-se originea intr-o anumita localitate bine determinata avand in vedere regiunile istorice ale tarii: Moldova, Bucovina, Ardealul, Muntenia, Oltenia, Banatul. Centrele de aprovizionare si cele de consum vor fi fixate in catranul intai al axelor de coordonate.

Centrele de aprovizionare:

= Miercurea Ciuc

= Botosani

= Vaslui

Centre de consum (desfacere):

= Piatra Neamt

= Bacau

= Iasi

Intreprinzatorul a incheiat un contrac cu o firma de transport cu auto-utilitare de 16 tone care asigura atat aprovizionarea cu materii prime cat si distributia produselor finite.

In acest contract este precizat faptul ca taxarea se face in lei pe tona-km, iar pretul este de 13000 lei/tona-km.

Greutatile de transport sunt urmatoarele:

318,636 tone

318,636 tone

424,848 tone

424,848 tone

318,636 tone

318,636 tone

Toleranta pentru determinarea amplasarii optime (parametrul T=5km)

Harta utilizata: Harta fizica a Romaniei

Scara hartii: 1:2250000

Asadar: 1km=1000m=1000000mm

Rezulta ca pe harta 1mm=2,25km; 1cm=22,5km.

Sistematizarea informatiilor privind centrele de aprovizionare si desfacere

1mm harta ....... 2,25 km reali

11mm harta ....... =11x2,25=24,75

22mm harta ....... =22x2,25=49,5

38mm harta ....... =38x2,25=85,5

89mm harta ....... =89x2,25=200,25

75mm harta ....... =75x2,25=168,75

34mm harta ....... =34x2,25=76,5

30mm harta ....... =30x2,25=67,5

50mm harta ....... =50x2,25=112,5

48mm harta ....... =48x2,25=108

31mm harta ....... =31x2,25=69,75

70mm harta ....... =70x2,25=157,5

61mm harta ....... =61x2,25=137,25

Pentru a determina coordonatele de amplasare in conditii de optim trebuie ca relatia cheltuielilor de transport S(x,y) sa fie optimizata, adica:

Pentru a afla valorile lui x si y care minimizeaza functia cele doua variabile S(x,y); se calculeaza derivatele partiale si se egaleaza cu 0, adica:

Acest sistem nu poate fi rezolvat pe cale analitica, de aceea se fac transformarile urmatoare:

Se aplica metoda aproximarilor succesive care permit sa ajungem la o solutie optima prin pasi succesivi.

Se pleaca de la o prima aproximare a localitatii optime si se inlocuiesc valorile coordonatelor sale si aflate in membrul drept. In acest mod se obtin in partea stanga noile valori ale lui x si y care reprezinta coordonatele unei noi aproximari, mai buna decat precedenta.

In continuare se introduc din nou aceste valori in partea dreapta a sistemului de ecuatii si se obtin valori pentru x si y din partea stanga a sistemului de ecuatii. Se introduc deci de fiecare data in membrul din dreapta coordonatele furnizate de membrul stang, la precedenta iteratie.

Procesul este oprit in situatia in care diferenta dintre ultima si penultima aproximare, atat pentru   cat si pentru este inferioara tolerantei T=5km.

Problema care se pune este gasirea unei aproximatii. Se adopta pentru aceasta prima aproximatie, coordonatele centrului de gravitate a sistemului care se calculeaza cu relatiile:

;

Ca urmare se vor calcula valorile:

318,636 x 13000=4142268

318,636 x 13000=4142268

424,848 x 13000=5523024

424,848 x 13000=5523024

318,636 x 13000=4142268

318,636 x 13000=4142268

,,,,,=costurile de transport pentru a transporta greutatile ,,,,, pe distanta de 1km. Se calculeaza prima aproximatie folosind relatiile corespunzatoare:

Elementul de calcul:

rezulta ca solutia este optima ;
CAPITOLUL 7 - Alegerea modului de amenajare si de organizare spatiala a sistemului de productie

Exista patru tipuri de amenajare sau de organizare spatiala a productiei:

a)     amenajarea functionala sau pe grupe emogene de masini, numita si amenajarea pe sectiuni functionale sau pe sectiuni omogene. Acestei forme ii corespund organizarea dupa sistemul in flux discontinuu sau sistemul job-shop;

b)     amenajarea spatiala in linie sau dupa produsul fabricat careia ii corespunde organizarea dupa sistemul in flux continuu sau flow-shop;

c)      amenajarea dupa pozitii fixe care este tot de tipul organizarii in flux discontinuu sau job-shop;

d)     amenajarea celulara care apartine de asemenea organizarii in flux discontinuu sau job-shop.

Intreprinderea organizata realizeaza patru produse ce sunt prelucrate fiecare la 6 tipuri de utilaje (,,,,,) in aceeasi succesiune.

Ca urmare se pot adopta urmatoarele tipuri de amenajare spatiala si respectiv de organizare spatiala a productiei.

Amenajarea functionala sau pe grupe omogene de masini, respectiv organizarea in flux discontinuu sau job-shop. In functie de spatiul disponibil acesta se poate prezenta astfel:

- mijloc de transport discontinuu

Se pot prelua simultan cele patru tipuride produse sau in mod succesiv, in functie de comenzile primite de la clienti.

Amenajarea celulara, respectiv organizarea productiei de atelier sau de sectie in celule sau echipe autonome (organizarea in "insulite" de productie)

Cele patru tipuri de utilaje pot fi grupate in 4 celule, in 3 celule, in 2 celule de fabricatie, astfel:

a)     organizarea in 4 celule, fiecare fabricand un produs;

b)     organizarea in 3 celule: 2 celule fabricand cate un singur produs si o celula care sa fabrice 2 produse;

c)      organizarea in 2 celule, fiecare fabricand cate 2 produse.

De exemplu varianta c) ar putea arata in felul urmator:

Repartizarea masinilor pe celule ar trebui facuta in functie de cantitatile de productie care se fabrica anual si cu tipuri de prelucrare. Ar trebui sa se faca un calcul al necesarului de utilaje pe fiecare celule. In cadrul fiecarei celule trebuie aleasa ce mai buna amenajare a utilajelor.

Amenajarea spatiala in linie sau dupa produsul fabricat, respectiv organizarea dupa sistemul in flux continuu sau flow-shop.

Pot fi organizate 4 linii de productie mono-obiect cu flux continuu sau discontinuu, care sa fabrice fiecare cate un singur produs. De asemenea se pot organiza 2 linii multi-obiect, fiecare prelucrand cate 2 produse cu fluxcontinuu, sau discontinuu si, in sfarsit se pot organiza o singura linie tehnologica multi-obiect cu flux discontinuu.

Admintand ca se organizeaza 4 linii tehnologice mono-obiect cu flux discontinuu, schema aranjarii arata in felul urmator:

Frigider:

Aragaz:

Masina de spalat:

Fier de calcat:

Determinarea parametrilor organizatorici de functionare a liniilor tehnologice:

Calculul tactului sau cadentei fiecarei linii tehnologice.

Se va considera ca liniile lucreaza intr-un singur schimb pe zi, a cate 8 ore. Durata schimbului 8 ore:

ore / bucata ; in care:

- timpul disponibil in ore pe an de functionare a liniei

Q - productia anuala programata

- tactul fiecarei linii

; in care:

- numarul de schimburi/zi

- durata unui schimb in ore

- zile lucratoare/an

k - procentul intreruperilor reglementate (pauze pentru odihna), (operatii de deservire tehnico-organizatorica), care se va considera 20%

ore/an

ore/buc.

ore/buc.

ore/buc.

ore/buc.

Numarul de masini sau numarul locurilor de munca

Frigider

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

TOTAL 42,77 43 masini

Eficacitatea liniei:

in care: ti - timpii unitari de prelucrare

Tu - timpul de utilizare a locurilor de munca

Tu=Na.l.m.:tc unde:

Na.l.m = numarul total adaptat al locurilor de munca (al masinilor)

tc=tactul sau cadenta liniei

Aragaz

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

TOTAL 22,61 24 masini

Masina de spalat

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

TOTAL 29,83 30 masini

Fier de calcat

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

; masini

TOTAL 5,79 6 masini