Sistemul bancar al Statelor Unite ale America

Sistemul bancar al Statelor Unite ale America!

Este determinat, in acelasi timp, de structura federala a tarii (factor de descentralizare) si de legislatia care a rezultat in urma crizei din i 929-1933 (factor de specializare).

inceputurile constituirii sistemului bancar american au gasit bancile functionand in lipsa unei legislatii specifice si a unei banci centrale, fapt care a determinat numeroase falimente si nereguli bancare. Abia in 1913, urmare a unei perioade de criza financiara extrem de severa, prin Legea Rezervelor Federale s-a infiintat Sistemul Federal de Rezerve (FED) format din 12 Banci Federale de Rezerve care au privilegiul emisiunii si sunt coordonate de Consiliul Rezervelor Federale. Bancile Nationale au fost obligate sa adere la Sistemul Federal de Rezerve si sa participe la capitalul bancilor federale de rezerva sub forma depunerilor 'ia fondul rezervelor minime obligatorii.

in urma crizei din 1929 - 1933, prin aplicarea unui sistem de stabilizare si protectie (Glass Steagail Act^[1]), s-a infiintat Corporatia Federala de Asigurare a Depozitelor (FDIC) pentru a oferi protectia depunerilor pana la o anumita suma. Legea bancara din 1935 a acordat Rezervei Federale puterea de a stabili plafoane la rata dobanzii platite de banci (Plafonul Reglementarii Q).

in 1980 s-a adoptai Legea de Control Monetar, care a anulat plafoanele la rata dobanzii (reglementarea Q) si a crescut asigurarea Corporatiei Federale de Asigurare a Depozitelor de la 40.000$ la 100.000$. Dupa unii autori, in multe privinte, legea (care a fost imbunatatita in 1991) a reprezentat inceputul activitatii bancare moderne in

Statele Unite.

in prezent, sistemul bancar american este caracterizat de urmatoarele aspecte:

puternica dispersare, in SUA existand peste 12.500 de banci^[2];

puternica specializare, intre bancile comerciale si bancile de investitii.

Aceste doua trasaturi, alaturi de restrictiile reglementate care se mai mentin (imposibilitatea implantarii capitalului in afara statului de origine si compartimentarea stricta intre bancile comerciale si cele de investitii), au actionat in detrimentul sistemului bancar si in avantajul intreprinderilorfinanciare nebancare. Reglementarea are in vedere mai degraba bancile decat operatiunile bancare.

Exista numeroase asa-zise near-banks (aproape banci) care, nefiind supuse reglementarii bancare, concureaza direct bancile pe propriul lor teren.

Bancile americane se straduiesc sa evite aceste handicapuri si aceasta concurenta, indeosebi prin constituirea unor filiale in vederea recuceririi terenurilor pierdute.

Caracteristica dominanta a sistemului bancar american a fost extraordinara sa dispersie. Nu in acelasi fel apreciem viitorul lui. Pentru aceasta, vom prezenta in continuare cateva informatii care sa ne intareasca afirmatia, analizand pe de o parte sistemul bancilor comerciale, iar pe de alta parte sistemul bancilor de investitii.

Din analiza informatiilor prezentate in tabelele urmatoare constatam ca fenomenul de centralizare bancara a fost unul puternic, producandu-se fie prin absortia bancilor mici de catre cele mari, fie prin falimentul sau lichidarea unor banci.

incepand cu anii in Statele unite ale Americii numarul falimentelor bancare s-a majorat semnificativ, ajungandu-se in anumite perioade, spre exemplu anii la dimensiuni intre falimente bancare anual^[3].

in aceste conditii, atat numarul bancilor comerciale cat si cel al bancilor de investitii s-a diminuat continuu. Astfel, numarul bancilor comerciale s-a diminuat, brusc de la 14.393 in 1985 la 12.369 in 1990, ajungand in anul 1994 la 10.489, inregistrand o rata de diminuare, pe o perioada de 10 ani, de peste 27%.

Bancile de investitii, a!iniindu-se la tendinta generala a sistemului bancar american, au cunoscut, de asemenea, o tendinta de reducere, astfel ca in intervalul conform tabelului urmator, numarul acestora s-a redus cu 406, avand o rata de diminuare mult mai mica, comparativ cu bancile comerciale, de aproximativ 16%.

Desi aceasta tendinta este generala pentru sistemul bancar american, constatam ca numarul sucursalelor bancilor comerciale a crescut continuu. Fata de anul 1985 numarul acestora a crescut in 1990 cu 7.265, iar in 1994, fata de acelasi an, cu 12.953, inregistrand o rata de crestere de peste 30%>.

in conditiile in care numarul bancilor comerciale s-a redus in perioada 1985-1994 cu 3.904 banci, iar numarul sucursalelor acestora a crescut, in perioada analizata, cu 12.953, constatam ca numarul salariatilor a inregistrat o permanenta scadere de la 1.558 mii salariati in 1985 la 1.482 mii salariati in 1994. Cu toate acestea numarul mediu de salariati aferent unei banci comerciale a inregistrat o tendinta de crestere. Astfel, daca in 1985 la o banca comerciala lucrau, in medie, 108 salariati, in 1990 media era de 122 salariati, pentru ca in 1994 sa ajunga la 141 salariati. O situatie asemanatoare s-a inregistrat si in cazul bancilor de invesitii, numarul salariatilor reducandu ~se in perioada 1991-1994 cu 42.700, dar in medie s-a inregistrat o usoara crestere, de la 118 salariati in 1991 ia 120 salariati in 1994.

In structura bilantului, principalele modificari constatate in perioada analizata sunt:

in pasiv, constatam cresterea continua a gradului de capitalizare atat a bancilor comerciale cat si a bancilor de investitii. Astfel postul bilantier capital si rezerve a inregistrat o crestere procentuala continua in total bilant, de la 6,19% in 1985 la 7,80% in 1994 pentru bancile comerciale si o crestere de la 6,11% in 1991 la 7,82% in 1994 pentru bancile de investitii;

pe fundalul scaderii permanente a depozitelor interbancare in perioada 1985-1994 si a scaderii depozitelor nebancare in perioada 1990-1994, constatam o crestere continua a resurselor procurate din alte angajamente si din emisiunea de obligatiuni;

in activ, constatam o usoara tendinta ie diminuare a plasamentelor in credite, concomitent cu cresterea plasamentelor in valori mobiliare;

in timp ce plasamentele in depozite interbancare s-au redus continuu observam o crestere permanenta a postului bilantier 'alte active'.

O alta tendinta dominanta in sistemele bancare actuale, care se manifesta cu pregnanta si in sistemul bancar american, este concentrarea bancara care isi gaseste expresia, asa cum precizam anterior, prin cresterea volumului capitalurilor si indeosebi a resurselor, astfel incat are loc o crestere a activelor si deci a dimensiunilor operatiunilor pe ansamblul retelei bancare.

Constatam, din tabelul urmator, ca un numar restrans de banci, circa 100, reprezentat de marile banci comerciale domina bilantul centralizat si desfasoara un volum important al operatiunilor.

Astfel, marile banci comerciale detineau. in 1985 o cota de peste 50% din bilantul centralizat al bancilor comerciale, acordau credite economiei in sume mai mari decat acordau toate celelalte 14.293 de banci comerciale si detineau peste 42% din capitalul total a! bancilor comerciale.

in perioada urmatorilor zece ani tendinta de concentrare s-a accentuat, astfel ca la nivelul anului 1994 primele 100 de banci comerciale americane detineau peste 56% din bilantul centralizat, creditele acordate de aceste mari banci acoperau peste 55% din totalul creditelor acordate economiei americane de catre bancile comerciale iar capitalul si rezervele acestora depasea 50% din capitalul total ai sistemului centralizat al bancilor comerciale.

Cu toate acestea, tot mai multi, specialisti din domeniul monetar- bancar acrediteaza ideea, cu care si noi suntem de acord, ca sistemul bancar american nu se situeaza la nivelul puterii dolarului, industriei sau suprematiei politice a Statelor Unite ale Americii,

Bancile americane, ca urmare a unei legislatii financiar-bancare, de multe ori contradictorii si in defavoarea lor, au fost obligate sa se specializeze, fie ca banci comerciale fie ca banci de investitii, fapt care, de multe ori, a condus fie la o activitate neeficienta fie ia fuziuni sau chiar falimente bancare. De aceea, in literatura de specialitate se aud tot mai multe voci care considera ca barierele specializarii trebuiesc inlaturate si propun o mai mare deschidere a bancilor americane catre o gama diversificata de activitati bancare.

Totusi, principala trasatura a ultimelor rezultate publicate de bancile americane^[4] ramane contrastul. Bancile se bucura de un climat favorabil de activitate si sunt implicate intr-un proces de. concentrare prin fuziuni si achizitii. Cele mm importante achizitii si fuziuni ale anului 1988 au fost cele dintre Citicorp si Travelers Group cu o valoare a tranzactiei de 72,6 miliarde dolari precum si dintre Bank of America si Nations Bank care a condus la o valoare de tranzactie de 61,8 miliarde dolari^[5].