TESTE GRILA MANAGEMENT COMPARAT

TESTE GRILA MANAGEMENT COMPARAT

Managementul comparat se concentreaza :

a.        asupra similaritatilor sistemelor de management

b.        asupra diferentelor sistemelor de management

c.        asupra similaritatilor sau diferentelor sistemelor de management

d.        asupra similaritatilor si sistemelor de management

Managementul comparat este :

a.        stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in contexte culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor.

b.        stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in contexte culturale nationale diferite, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalita

c.        stiinta care studiaza relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in contexte culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor.

d.        stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in contexte culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor.

e.        stiinta care studiaza procesele manageriale din organizatii ce functioneaza in contexte culturale nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor.

Managementul comparat este :

a.        identic cu managementul international

b.       diferit de managementul international

c.        asemanator cu managementul international

Care sunt factorii care au determinat internationalizarea activitatii firmelor?

a.        Restructurarea politica si schimbarile in politica publica a natiunilor

b.        Intelegerile comerciale internationale

c.        Revolutia in comunicatie si imbunatatirile din transport

d.        Capitalul pe piata internationala si cresterea economica rapida

e.        Toate cele de mai sus

Care sunt principalele modalitati prin care firmele pot patrunde pe pietele externe

a.        Exportul (forma comuna de patrundere pe piete externe si consta in vanzarea produselor dintr-o tara pe pietele altor tari) si importul (forma de cumparare de produse sau servicii de pe piete internationale, datorita avantajelor oferite).

b.        Barterul - forma de schimb ce apare atunci cand vanzarea nu este platita in totalitate in bani, ci in produse de care vanzatorul ar avea nevoie.

c.        Acordarea de licente si fracize - consta in autorizarea folosirii tehnologiei, a marcii sau a unei metode de a derula o afacere altei firme in schimbul unei taxe.

d.        Aliantele strategice, fuziuni si achizitii, lohn-ul

e.        Toate cele de mai sus

Care sunt cauzele care determina necesitatea managementului comparat

a.        intre diferite tari s-au dezvoltat puternice interdependente pe plan economic ceea ce determina din punct de vedere informational o analiza a culturii, politicii, situatiei economice si a procedurilor si proceselor manageriale caracteristice la nivel national;

b.        studiul diferentelor culturale permite managerilor sa-si dezvolte abilitati de apreciere si intelegere a diferentelor nationale cu o larga aplicabilitate practica in negociere;

c.        determina o largire a variabilelor de analiza a fenomenelor manageriale si organizationale, ceea ce asigura o dezvoltare a cunoasterii economice iar pe plan individual asigura o evaluare corecta a propriei culturi, a realitatilor nationale;

d.        analiza comparativa este inevitabila prin natura umana, ceea ce asigura identificarea si dezvoltarea unui standard de urmat.

e.        Toate cele de mai sus

Care sunt caracteristicile conceptului de cultura

a.        are un caracter dobandit deoarece se dobandeste prin invatare si experienta si caracterizeaza omul ca fiinta sociala si are un caracter colectiv deoarece este impartasita de membrii unei comunitati, grup social;

b.        are caracter simbolic pentru ca reprezinta reflectarea spirituala a raporturilor interumane si a relatiilor societate-natura dar are si un carcater structurat pentru ca prezinta un model specific;

c.        are caracter persistent, se transmite pe fondul unor acumulari treptate de la o generatie la alta;

d.        are caracter dinamic, se schimba in timp, se adapteaza gradual si continuu, chiar daca individul sau fortele sociale incearca sa se opuna schimbarii.

e.        Toate cele de mai sus

Care sunt factorii care delimiteaza sferele culturii?

a.        cultura nationala - definita prin raportare la un spatiu national determinat, se afla in interactiune cu culturile regionale si subregionale, configurate de factori geografici si istorici, de forte politice si economice, de limba si religie

b.       cultura industriala - evidentiaza specificul unei ramuri sau al unor subramuri, fiind determinata de factori precum: natura procesului decizional, dinamica tehnologica, gradul de inovare etc;

c.        cultura functionala - exprima valorile unei anumite specializari functionale din cadrul organizatiilor: productie, contabilitate, marketing, finaciar etc;

d.       cultura profesionala - exprima modul in care persoana este educata, pregatita, instruita si motivata pentru realizarea unui efort de munca specific;

e.        cultura organizationala - este determinata de un sistem de credinte si valori impartasite de catre toti membrii unei organizatii, care se formeaza in interiorul ei si care orienteaza comportamentul angajatilor.

Care sunt variabilele care trebuiesc luate in considerare pentru a analiza si clasifica tipurile de culturi"

a.        Perceptia identitatii si a spatiului, comunicarea si limbajul

b.        Imbracamintea si aspectul exterior, obiceiurile alimentare

c.        Timpul si perceptia acestuia, sistemul de relatii in societate

d.        Valorile si normele culturale, credintele si atitudinile, obiceiurile si procesele de munca

e.        Toate cele de mai sus

In ce consta individualismul/colectivismul ca dimensiune culturala?

a.        Masura in care indivizii prefera sa se concentreze asupra dezvoltarii lor si, repectiv, a familiilor lor, ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. Individualismul apare cand oamenii se definesc ca indivizi, in timp ce colectivismul este caracterizat de sisteme sociale fixe, rigide prin care oamenii definesc grupul lor. In tarile cu un grad ridicat de colectivism se pune accentul pe apartenenta la diferite grupuri, pe loialitatea fata de aceste grupuri in schimbul protectiei promise de grup.

b.        Masura in care indivizii prefera sa se concentreze asupra dezvoltarii lor si, repectiv, a familiilor lor, ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. Intr-o societate caracterizata prin individualism relatiile dintre oameni sunt mai reduse, fiecare urmarindu-si propriile interese. Dimpotriva, in societatile in care predomina colectivismul oamenii conlucreaza, luand in considerare interesele de grup. Individualismul apare cand oamenii se definesc ca indivizi, in timp ce colectivismul este caracterizat de sisteme sociale fixe, rigide prin care oamenii definesc grupul lor.

c.        Masura in care indivizii prefera sa se concentreze asupra dezvoltarii lor si, repectiv, a familiilor lor, ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. Intr-o societate caracterizata prin individualism relatiile dintre oameni sunt mai reduse, fiecare urmarindu-si propriile interese. Dimpotriva, in societatile in care predomina colectivismul oamenii conlucreaza, luand in considerare interesele de grup. Individualismul apare cand oamenii se definesc ca indivizi, in timp ce colectivismul este caracterizat de sisteme sociale fixe, rigide prin care oamenii definesc grupul lor. In tarile cu un grad ridicat de colectivism se pune accentul pe apartenenta la diferite grupuri, pe loialitatea fata de aceste grupuri in schimbul protectiei promise de grup.

d.        Masura in care indivizii prefera sa se concentreze asupra dezvoltarii lor si, repectiv, a familiilor lor, ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. In societatile in care predomina colectivismul oamenii conlucreaza, luand in considerare interesele de grup. Individualismul apare cand oamenii se definesc ca indivizi, in timp ce colectivismul este caracterizat de sisteme sociale fixe, rigide prin care oamenii definesc grupul lor.

e.        Masura in care indivizii prefera sa se concentreze asupra dezvoltarii lor si, repectiv, a familiilor lor, ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. Intr-o societate caracterizata prin individualism relatiile dintre oameni sunt mai reduse, fiecare urmarindu-si propriile interese. In tarile cu un grad ridicat de colectivism se pune accentul pe apartenenta la diferite grupuri, pe loialitatea fata de aceste grupuri in schimbul protectiei promise de grup.

In ce consta intensitatea puterii mare/mica ca dimensiune culturala?

a.        Aceasta dimensiune masoara gradul in care membrii mai putini puternici din organizatie accepta ca seful lor sa aiba o putere mai mare, daca se accepta ca puterea sa fie inegal distribuita. Societatile care incearca sa reduca inegalitatile in putere si bogatie se caracterizeaza prin distanta mica fata de putere, ceea ce determina ca statutele si formalitatea sa aiba mai putina importanta. In tarile cu intensitate a puterii ridicata, subordonatii cred ca ocolirea autoritatilor ierarhice este un act de insubordonare.

b.        Aceasta dimensiune masoara gradul in care membrii mai putini puternici din organizatie accepta ca seful lor sa aiba o putere mai mare, daca se accepta ca puterea sa fie inegal distribuita. In tarile cu intensitate a puterii ridicata, subordonatii cred ca ocolirea autoritatilor ierarhice este un act de insubor

c.        Aceasta dimensiune masoara gradul in care membrii mai putini puternici din organizatie accepta ca seful lor sa aiba o putere mai mare, daca se accepta ca puterea sa fie inegal distribuita. Societatile care incearca sa reduca inegalitatile in putere si bogatie se caracterizeaza prin distanta mica fata de putere, ceea ce determina ca statutele si formalitatea sa aiba mai putina importanta.

d.        Societatile care incearca sa reduca inegalitatile in putere si bogatie se caracterizeaza prin distanta mica fata de putere, ceea ce determina ca statutele si formalitatea sa aiba mai putina importanta. In tarile cu intensitate a puterii ridicata, subordonatii cred ca ocolirea autoritatilor ierarhice este un act de insubordonare.

e.        In tarile cu intensitate a puterii ridicata, subordonatii cred ca ocolirea autoritatilor ierarhice este un act de insubordonare.

In ce consta gradul de evitare a incertitudinii mare/mic ca dimensiune culturala?

a.        In cadrul unor culturi, oamenii considera ca incertitudinea face parte din viata si ei pot face foarte putin pentru a o influenta, ceea ce determina o evitare redusa a incertitudinii. Aceste tari se caracterizeaza printr-o deschidere spre risc, spre elemente absolut noi si inovatoare. Dimpotriva, in alte culturi oamenii sunt incitati sa lupte pentru a influenta si controla viitorul, acestea caracterizandu-se printr-o evitare mare a incertitudinii. Aceste tari se caracterizeaza printr-o nevoie puternica de securitate, existand de asemenea incredere in specialisti, respectiv in cunostintele acestora.

b.       Dimensiunea masoara gradul in care oamenii dintr-o societate se simt amenintati de situatiile ambigue si nivelul la care ei incearca sa evite aceste situatii preferand stabilitatea si elemente cunoscute. Aceste tari se caracterizeaza printr-o deschidere spre risc, spre elemente absolut noi si inovatoare. Dimpotriva, in alte culturi oamenii sunt incitati sa lupte pentru a influenta si controla viitorul, acestea caracterizandu-se printr-o evitare mare a incertitudinii. Aceste tari se caracterizeaza printr-o nevoie puternica de securitate, existand de asemenea incredere in specialisti, respectiv in cunostintele acestora.

c.        Dimensiunea masoara gradul in care oamenii dintr-o societate se simt amenintati de situatiile ambigue si nivelul la care ei incearca sa evite aceste situatii preferand stabilitatea si elemente cunoscute. In cadrul unor culturi, oamenii considera ca incertitudinea face parte din viata si ei pot face foarte putin pentru a o influenta, ceea ce determina o evitare redusa a incertitudinii. Aceste tari se caracterizeaza printr-o deschidere spre risc, spre elemente absolut noi si inovatoare.

d.        Dimensiunea masoara gradul in care oamenii dintr-o societate se simt amenintati de situatiile ambigue si nivelul la care ei incearca sa evite aceste situatii preferand stabilitatea si elemente cunoscute. In cadrul unor culturi, oamenii considera ca incertitudinea face parte din viata si ei pot face foarte putin pentru a o influenta, ceea ce determina o evitare redusa a incertitudinii. Aceste tari se caracterizeaza printr-o deschidere spre risc, spre elemente absolut noi si inovatoare. Dimpotriva, in alte culturi oamenii sunt incitati sa lupte pentru a influenta si controla viitorul, acestea caracterizandu-se printr-o evitare mare a incertitudinii.

e.        Dimensiunea masoara gradul in care oamenii dintr-o societate se simt amenintati de situatiile ambigue si nivelul la care ei incearca sa evite aceste situatii preferand stabilitatea si elemente cunoscute. In cadrul unor culturi, oamenii considera ca incertitudinea face parte din viata si ei pot face foarte putin pentru a o influenta, ceea ce determina o evitare redusa a incertitudinii. Aceste tari se caracterizeaza printr-o deschidere spre risc, spre elemente absolut noi si inovatoare. Dimpotriva, in alte culturi oamenii sunt incitati sa lupte pentru a influenta si controla viitorul, acestea caracterizandu-se printr-o evitare mare a incertitudinii. Aceste tari se caracterizeaza printr-o nevoie puternica de securitate, existand de asemenea incredere in specialisti, respectiv in cunostintele acestora.

In ce consta masculinitatea/feminitatea ca dimensiune culturala ?

a.        Pentru a caracteriza o cultura prin prisma acestei dimensiuni este necesar sa fie evidentiate scopurile urmarite in general de catre barbati si respectiv de catre femei.Femeile urmaresc sa lucreze intr-o atmosfera amicala, sa aiba siguranta de a nu fi transferate intr-un post mai putin dorit, sa aiba conditii bune de munca si relatii bune de colaborare cu colegii si cu sefii.Masculinitatea reprezinta gradul in care valorile dominante accentueaza: competitia, dominatia, castigul banesc si recunoasterea sociala. Feminitatea este dimensiunea care masoara gradul in care valorile dominante accentueaza valorile: cooperarea, dezvoltarea de relatii intre oameni, grija fata de mediu si comunitate si aplanarea conflictelor.

b.       Pentru a caracteriza o cultura prin prisma acestei dimensiuni este necesar sa fie evidentiate scopurile urmarite in general de catre barbati si respectiv de catre femei. S-a constatat ca in general barbatii urmaresc sa aiba sanse de a accede la posturi cat mai inalte, sa obtina un salariu cat mai mare, sa fie permanent la curent cu evolutiile din domeniul tehnologiilor etc. Femeile urmaresc sa lucreze intr-o atmosfera amicala, sa aiba siguranta de a nu fi transferate intr-un post mai putin dorit, sa aiba conditii bune de munca si relatii bune de colaborare cu colegii si cu sefii.Masculinitatea reprezinta gradul in care valorile dominante accentueaza: competitia, dominatia, castigul banesc si recunoasterea sociala.Feminitatea este dimensiunea care masoara gradul in care valorile dominante accentueaza valorile: cooperarea, dezvoltarea de relatii intre oameni, grija fata de mediu si comunitate si aplanarea conflictelor.

c.        S-a constatat ca in general barbatii urmaresc sa aiba sanse de a accede la posturi cat mai inalte, sa obtina un salariu cat mai mare, sa fie permanent la curent cu evolutiile din domeniul tehnologiilor etc. Femeile urmaresc sa lucreze intr-o atmosfera amicala, sa aiba siguranta de a nu fi transferate intr-un post mai putin dorit, sa aiba conditii bune de munca si relatii bune de colaborare cu colegii si cu sefii.Masculinitatea reprezinta gradul in care valorile dominante accentueaza: competitia, dominatia, castigul banesc si recunoasterea sociala.

d.        Pentru a caracteriza o cultura prin prisma acestei dimensiuni este necesar sa fie evidentiate scopurile urmarite in general de catre barbati si respectiv de catre femei. Masculinitatea reprezinta gradul in care valorile dominante accentueaza: competitia, dominatia, castigul banesc si recunoasterea sociala.Feminitatea este dimensiunea care masoara gradul in care valorile dominante accentueaza valorile: cooperarea, dezvoltarea de relatii intre oameni, grija fata de mediu si comunitate si aplanarea conflictelor.

e.        Masculinitatea reprezinta gradul in care valorile dominante accentueaza: competitia, dominatia, castigul banesc si recunoasterea sociala.Feminitatea este dimensiunea care masoara gradul in care valorile dominante accentueaza valorile: cooperarea, dezvoltarea de relatii intre oameni, grija fata de mediu si comunitate si aplanarea conflictelor.

Care sunt valorile culturii americane?

a. Individualismul si accentuarea autointeresului, realizarea si succesul,  activitatea si munca, eficienta si pragmatismul, orientarea morala, libertatea, egalitatea, patriotismul, confortul material, caracterul informal

b. Individualismul si accentuarea autointeresuui, realizarea si succesul, activitatea si munca, eficienta si pragmatismul, orientarea morala, libertatea, egalitatea, patriotismul, confortul material, caracterul formal

c. Individualismul si accentuarea autointeresului, realizarea si succesul, activitatea si munca, eficienta si pragmatismul, orientarea imorala, libertatea, egalitatea, patriotismul, confortul material, caracterul informal

d. Individualismul si accentuarea autointeresul, realizarea si succesul, activitatea si munca, eficienta si pragmatismul, orientarea morala, libertatea, egalitatea, patriotismul, confortul spiritual, caracterul informal

e. Individualismul si accentuarea autointeresului, realizarea si succesul, activitatea si munca, eficienta si idealismul, orientarea morala, libertatea, egalitatea, patriotismul, confortul material, caracterul informal

In capipalismul american proprietatea americana indeplineste doua functii:

a.        Prima se refera la plasarea puterii privind utilizarea resurselor productive in mainile firmelor. A doua consta in faptul ca ea reprezinta stimulentul pentru acumularea de valoare.

b.       Prima se refera la plasarea puterii privind utilizarea resurselor productive in mainile indivizilor. A doua consta in faptul ca ea reprezinta stimulentul pentru acumularea de valoare.

c.        Prima se refera la plasarea puterii privind utilizarea resurselor productive in mainile corporatiilor. A doua consta in faptul ca ea reprezinta stimulentul pentru acumularea de valoare.

d.        Prima se refera la plasarea puterii privind utilizarea resurselor productive in mainile indivizilor. A doua consta in faptul ca ea reprezinta stimulentul pentru acumularea de plusvaloare.

e.        Prima se refera la plasarea puterii privind utilizarea resurselor productive in mainile indivizilor. A doua consta in faptul ca ea reprezinta stimulentul pentru acumularea de experienta.

In capitalismul american  motivatia pentru profit semnifica

a.        dorinta de a desfasura o activitate economica pentru a obtine glorie.

b.        dorinta de a desfasura o activitate economica pentru a obtine putere.

c.        dorinta de a desfasura o activitate economica pentru a obtine profit.

d.        dorinta de a desfasura o activitate economica pentru a obtine siguranta.

e.        dorinta de a desfasura o activitate economica pentru a obtine stabilitate.

In capitalismul american piata si concurenta au urmatoarele tendinte:

a.        piata este libera, consumatorii au o puternica influenta asupra a ceea ce se va produce prin puterea pe care o exercita puterea, iar producatorii influenteaza productia prin noile produse sau prin activitatile promotionale.

b.       piata este libera, consumatorii au o puternica influenta asupra a ceea ce se va produce prin puterea pe care o exercita cererea, iar producatorii influenteaza productia prin noile produse sau prin activitatile promotionale.

c.        piata este libera, consumatorii au o puternica influenta asupra a ceea ce se va produce prin puterea pe care o exercita cererea, iar producatorii influenteaza productia prin noile tendinte sau prin activitatile promotionale.

d.        piata este libera, consumatorii au o puternica influenta asupra  a ceea ce se va produce prin puterea pe care o exercita cererea, iar producatorii influenteaza productia prin noile necesitati sau prin activitatile promotionale.

e.        piata este libera, consumatorii au o puternica influenta asupra a ceea ce se va produce prin puterea pe care o exercita cererea, iar producatorii influenteaza productia prin noile produse sau prin activitatile politice.

In capitalismul american natura relatiilor guvern-afaceri :

a.        este acceptat rolul guvernului in complexa societate industriala prin legislatie si actiunile executivului precum si prin agentiile administrative. Exista o serie de reglementari la nivelul statelor componente care influenteaza afacerile.

b.        nu este acceptat rolul guvernului in complexa societate industriala prin legislatie si actiunile executivului precum si prin agentiile administrative. Exista o serie de reglementari la nivelul statelor componente care influenteaza afacerile.

c.        este acceptat rolul guvernului in complexa societate industriala prin legislatie si actiunile executivului precum si prin agentiile administrative. Nu exista o serie de reglementari la nivelul statelor componente care influenteaza afacerile.

d.        nu este acceptat rolul guvernului in complexa societate industriala prin legislatie si actiunile executivului precum si prin agentiile administrative. Exista o serie de reglementari speciale la nivelul statelor componente care influenteaza afacerile.

e.        este acceptat rolul guvernului in complexa societate industriala prin legislatie si actiunile executivului precum si prin agentiile administrative. Exista o serie de reglementari la nivelul statelor componente, superioare celor federale, care influenteaza afacerile.

In capitalismul american libertatea de alegere a consumatorilor

a.        se caracterizeaza printr-o mica libertate de alegere a bunurilor si serviciilor de catre cumparatori. Acest lucru incurajeaza inovarea si schimbarea, atat in domeniul produselor cat si in cel al metodelor si procedeelor de distributie al acestora.

b.        se caracterizeaza printr-o mare libertate de alegere a bunurilor si serviciilor de catre cumparatori. Acest lucru nu incurajeaza inovarea si schimbarea, atat in domeniul produselor cat si in cel al metodelor si procedeelor de distributie al acestora.

c.        se caracterizeaza printr-o mare libertate de alegere a bunurilor si serviciilor de catre cumparatori. Acest lucru incurajeaza inovarea si schimbarea, atat in domeniul produselor cat si in cel al metodelor si procedeelor de distributie al acestora

d.        nu se caracterizeaza printr-o mare libertate de alegere a bunurilor si serviciilor de catre cumparatori. Acest lucru nu incurajeaza inovarea si schimbarea, atat in domeniul produselor cat si in cel al metodelor si procedeelor de distributie al acestora.

e.        se caracterizeaza printr-o mare libertate de alegere a bunurilor si serviciilor de catre cumparatori. Acest lucru incurajeaza inovarea dar nu si schimbarea, atat in domeniul produselor cat si in cel al metodelor si procedeelor de distributie al acestora.

Stilul de management american inseamna

a.        o tendinta puternic autoritara, determinata de ideologia ca statutul unei persoane este stabilit in exclusivitate de propriile performante in munca. Managerii americani au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional, managerii americani au pus accent pe distinctia dintre activitatile manageriale si cele de executie.

b.        o tendinta slaba autoritara, determinata de ideologia ca statutul unei persoane este stabilit in exclusivitate de propriile performante in munca. Managerii americani au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional, managerii americani au pus accent pe distinctia dintre activitatile manageriale si cele de executie.

c.        o tendinta puternic autoritara, determinata de ideologia ca statutul unei persoane este stabilit in exclusivitate de propriile performante in munca. Managerii americani nu au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional, managerii americani au pus accent pe distinctia dintre activitatile manageriale si cele de executie.

d.        o tendinta puternic autoritara, determinata de ideologia ca statutul unei persoane este stabilit in exclusivitate de propriile performante in munca. Managerii americani au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional, managerii americani nu au pus accent pe distinctia dintre activitatile manageriale si cele de executie.

e.        o tendinta puternic autoritara, determinata de ideologia ca statutul unei persoane este stabilit in exclusivitate de propriile performante in munca. Managerii americani au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional, managerii americani au pus accent doar pe activitatile manageriale.

In managementul american, participarea angajatilor la luarea deciziilor

a.        este redusa la nivel decizional si a avut rezultat formarea unui proces decizional centralizat in care predomina deciziile individuale.

b.        este foarte mare la procesul decizional a avut ca si rezultat formarea unui proces decizional centralizat in care predomina deciziile individuale.

c.        nu exista la procesul decizional si a avut ca si rezultat formarea unui proces decizional centralizat in care predomina deciziile individuale.

d.        este redusa la procesul decizional ai nu a avut ca si rezultat formarea unui proces decizional centralizat in care predomina deciziile individuale.

e.        nu exista in procesul decizional a avut ca si rezultat formarea unui proces decizional descentralizat in care predomina deciziile individuale.

Managementul american are ca particularitate a stilului de conducere faptul ca:

a.        Sunt individualisti, doresc sa negocieze singuri

b.        Nu sunt individualisti, nu doresc sa negocieze singuri

c.        Sunt individualisti, doresc sa negocieze cu structura de conducere

d.        Sunt individualisti, nu doresc sa negocieze singuri

e.        Nu sunt individualisti, doresc sa negocieze singuri 

Managementul american are ca particularitate a stilului de conducere :

a.        Se comporta familiar inca de la inceput

b.        Nu se comporta familiar de la inceput

c.        Se comporta familiar doar la sfarsit

d.        Nu se comporta familiar niciodata

e.        Se comporta familiar doar cand castiga

Managementul american are ca particularitate a stilului de conducere :

a.        Nu pun toate cartile pe masa chiar de la inceputul discutiei si apoi negociaza pe baza ofertei

b.       Pun toate cartile pe masa chiar de la inceputul discutiei si apoi negociaza pe baza ofertei

c.        Pun toate cartile pe masa doar la sfarsitul discutiei si apoi negociaza pe baza ofertei

d.        Pun toate cartile pe masa chiar de la inceputul discutiei si apoi negociaza daca le convin propunerile partenerului

e.        Pun toate cartile pe masa chiar de la inceputul discutiei si apoi negociaza pe baza ofertei daca le place secretara partenerului

Managementul american are ca o particularitate a stilului de conducere faptul ca:

a.        Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii investitiilor sau a conditiilor de obtinere a rezultatelor

b.        Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii propunerilor sau a termenului de obtinere a rezultatelor

c.        Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii investitiilor sau a termenului de obtinere a eficientei

d.       Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii investitiilor sau a termenului de obtinere a rezultatelor

e.        Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii investitiilor sau a solutiilor de obtinere a rezultatelor

O particularitate a stilului american de conducere este faptul ca :

a.        Ii deranjeaza tacerea sau momentele de pauza in timpul negocierilor

b.        Nu ii deranjeaza tacerea sau momentele de pauza in timpul negocierilor

c.        Ii deranjeaza tacerea dar nu si momentele de pauza in timpul negocierilor

d.        Nu ii deranjeaza tacerea si nici momentele de pauza in timpul negocierilor

e.        Nu ii deranjeaza tacerea dar le plac momentele de pauza in timpul negocierilor

Managementul american are ca particularitate a stilului de conducere urmatoarea situatie :

a.        Sunt insistenti si considera ca intotdeauna exista o solutie

b.        Nu sunt insistenti si considera ca intotdeauna exista o solutie

c.        Nu sunt insistenti si considera ca nu intotdeauna exista o solutie

d.        Sunt insistenti si considera ca nu intotdeauna exista o solutie

e.        Sunt insistenti si considera ca exista cateodata o solutie

Stilul de conducere american are ca particularitate faptul ca :

a. Privesc negocierea ca pe o problema ce se rezolva prin compromisuri

b.        Privesc negocierea ca pe o problema ce nu se rezolva prin compromisuri

c.         Privesc negocierea ca pe o problema ce se rezolva rar prin compromisuri

d.        Nu privesc negocierea ca pe o problema ce se rezolva prin compromisuri

e.         Nu privesc negocierea ca pe o problema ce se rezolva si prin compromisuri

Stilul de conducere american are ca o particularitate faptul ca :

a.        Considera stilul american ca fiind al doilea cel mai bun dupa cel european

b.        Considera stilul american ca fiind al doilea cel mai bun dupa cel japonez

c.        Considera stilul american ca fiind cel mai bun

d.        Considera stilul american ca fiind cel mai slab

e.        Considera stilul american ca putand fi cel mai bun

Stilul de conducere american are ca particularitate a managerilor faptul ca :

a.        Folosesc rar forta ca argument, respectiv votul majoritatii, si nu isi pierd timpul sa obtina consens

b.        Folosesc rar forta ca argument, respectiv votul majoritatii, si doresc sa obtina consens

c.        Folosesc adesea forta ca argument, respectiv votul majoritatii, si doresc sa obtina consens

d.       Folosesc adesea forta ca argument, respectiv votul majoritatii, si nu isi pierd timpul sa obtina consens

e.        Folosesc adesea negocierea ca argument, respectiv votul majoritatii, si nu isi pierd timpul sa obtina consens

Managementul american are ca particularitate a politicii de resurse umane faptul ca :

a.        Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie tot atat de rapid. Insa a fi concediat nu reprezinta un stigmat. Americanii au tendinta de a schimba frecvent firma si locul de munca, din acest motiv firmele prefera sa schimbe personalul in functie de nevoi, in loc sa investeasca in pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii in resursele umane sunt orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.

b.        Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie tot atat de rapid. A fi concediat reprezinta un stigmat. Americanii au tendinta de a schimba frecvent firma si locul de munca, din acest motiv firmele prefera sa schimbe personalul in functie de nevoi, in loc sa investeasca in pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii in resursele umane sunt orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.

c.        Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie foarte greu. Insa a fi concediat nu reprezinta un stigmat. Americanii au tendinta de a schimba frecvent firma si locul de munca, din acest motiv firmele prefera sa schimbe personalul in functie de nevoi, in loc sa investeasca in pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii in resursele umane sunt orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.

d.        Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie tot atat de rapid. Insa a fi concediat nu reprezinta un stigmat. Americanii nu au tendinta de a schimba frecvent firma si locul de munca, din acest motiv firmele prefera sa schimbe personalul in functie de nevoi, in loc sa investeasca in pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii in resursele umane sunt orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.

e.        Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie tot atat de rapid. Insa a fi concediat nu reprezinta un stigmat. Americanii au tendinta de a schimba frecvent firma si locul de munca, din acest motiv firmele prefera sa schimbe personalul in functie de nevoi, in loc sa investeasca in pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii in resursele umane nu sunt orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.

Managementul american are ca particularitate a politicii de resurse umane faptul ca prima categorie de persoane angajate care poarta responsabilitatea este:

a.        managementul de nivel inferior, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca. El este ajutat de directorii executivi in stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu

b.        managementul de nivel superior, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca. El este ajutat de directorii executivi in stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu

c.        managementul de nivel superior, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca. El nu este ajutat de directorii executivi in stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu.

d.        managementul de nivel inferior, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca. El nu este ajutat de directorii executivi in stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu.

e.        managementul de nivel mediu, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca. El este ajutat de directorii executivi in stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu.

Managementul american are ca particularitate a politicii de resurse umane faptul ca a doua categorie de persoane angajate care poarta responsabilitatea este :

a.        o parte din managerii organizatiei, care pun in practica politica de resurse umane.

b.        toti managerii de nivel inalt ai organizatiei, care pun in practica politica de resurse umane.

c.        toti managerii organizatiei, care pun in practica politica de resurse umane.

d.        toti managerii organizatiei, care pun in practica politici separate de resurse umane.

e.        o parte din managerii organizatiei, care pun in practica politici speciale de resurse umane.

Managementul american are ca particularitate a politicii de resurse umane faptul ca a treia categorie de persoane angajate care poarta responsabilitatea este :

a.        departamentul de personal care are rolul activ in procesul de adoptare a deciziilor legate de resursa umana la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din perspectiva resurselor umane

b.        departamentul comercial care are rolul activ in procesul de adoptare a deciziilor legate de resursa umana la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din perspectiva resurselor umane

c.        de departamentul de personal care are rolul activ in procesul de adoptare a deciziilor legate de divertismant la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din perspectiva resurselor umane

d.        de departamentul de personal care are rolul activ in procesul de adoptare a deciziilor legate de resursa umana la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din perspectiva comerciala

e.        de departamentul de protocol care are rolul activ in procesul de adoptare a deciziilor legate de resursa umana la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din perspectiva resurselor umane

Managementul american are ca particularitate a politicii de resurse umane :

a.        Promovarea nu are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Varsta managerilor de varf sprijina concluzia conform careia experienta nu joaca un rol important in promovarea in functii de conducere.

b.        Promovarea are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Varsta managerilor de varf sprijina concluzia conform careia experienta nu joaca un rol important in promovarea in functii de conducere.

c.        Promovarea nu are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Varsta managerilor de varf sprijina concluzia conform careia experienta joaca un rol important in promovarea in functii de conducere.

d.        Promovarea are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Varsta managerilor de varf sprijina concluzia conform careia sexul joaca un rol important in promovarea in functii de conducere.

e.        Promovarea are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Varsta managerilor de varf sprijina concluzia conform careia experienta joaca un rol important in promovarea in functii de conducere.

Managementul american are ca particularitate a politicii de resurse umane urmatoarea situatie :

a.        Pregatirea in domeniul managementului se realizeaza in primul rand la nivel individual, in scoala unde se pun bazele gandirii economice. Diploma universitara este considerata de catre managerul american a fi un punct de plecare indispensabil, completat mai tarziu printr-o pregatire in afaceri

b.        Pregatirea in domeniul managementului se realizeaza in primul rand la nivel general, in scoala unde se pun bazele gandirii economice. Diploma universitara este considerata de catre managerul american a fi un punct de plecare indispensabil, completat mai tarziu printr-o pregatire in afaceri

c.        Pregatirea in domeniul managementului nu se realizeaza in primul rand la nivel individual, in scoala unde nu se pun bazele gandirii economice. Diploma universitara este considerata de catre managerul american a fi un punct de plecare indispensabil, completat mai tarziu printr-o pregatire in afaceri

d.        Pregatirea in domeniul managementului se realizeaza in primul rand la nivel individual, in scoala unde se pun bazele gandirii economice. Diploma universitara este considerata de catre managerul american a fi un punct de plecare neimportant, completat mai tarziu printr-o pregatire in afaceri

e.        Pregatirea in domeniul managementului se realizeaza in primul rand la nivel individual, in scoala unde se pun bazele gandirii economice. Diploma universitara este considerata de catre managerul american a fi un punct de plecare indispensabil, completat mai tarziu printr-o pregatire in psihologie

Managementul american are ca particularitate a politicii de resurse umane in domeniul motivarii faptul ca :

a.        Motivarea managerilor si a salariatilor americani nu are conotatii complexe ca in cazul managerilor companiilor europene sau orientale, constand in general in recompense banesti. Acordarea de prime, de participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta principalele metode de motivare. Tinerii angajati nu sunt motivati si de oportunitatile de promovare.

b.        Motivarea managerilor si a salariatilor americani are conotatii psihice ca in cazul managerilor companiilor europene sau orientale, constand in general in recompense banesti. Acordarea de prime, de participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta principalele metode de motivare. Tinerii angajati sunt deseori motivati si de oportunitatile de promovare.

c.        Motivarea managerilor si a salariatilor americani nu are conotatii complexe ca in cazul managerilor companiilor europene sau orientale, constand in general in recompense banesti. Acordarea de prime, de participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta principalele metode de motivare. Tinerii angajati sunt deseori motivati si de oportunitatile de promovare.

d.        Motivarea managerilor si a salariatilor americani nu are conotatii complexe ca in cazul managerilor companiilor europene sau orientale, constand in general in recompense sufletesti. Acordarea de prime, de participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta principalele metode de motivare. Tinerii angajati sunt deseori motivati si de oportunitatile de promovare.

e.        Motivarea managerilor si a salariatilor americani nu are conotatii complexe ca in cazul managerilor companiilor europene sau orientale, constand in general in recompense banesti. Acordarea de prime, de participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta ultimele metode de motivare. Tinerii angajati sunt deseori motivati si de oportunitatile de promovare.

Managementul american are ca particularitate a relatiilor cu sindicatele faptul ca :

a.        In SUA exista doua tipuri de sindicate: sindicate organizate pe criteriul profesiei si sindicate organizate pe criteriul ramurii de activitate. In general sindicatele de ramura poarta negocieri la nivel national, cu reprezentantii companiilor, scopul lor final fiind acela de a stabili termenii contractului de munca colectiv. In schimb, sindicatele profesionale tind sa negocieze numai la nivel local. Organizatiile internationale ale acestor sindicate nu se implica in negocieri colective. Reprezentantii organizatiilor internationale ofera sprijin si expertiza sindicatelor locale, acestea din urma fiind cele care poarta negocierile.

b.        In SUA exista trei tipuri de sindicate: sindicate organizate pe criteriul profesiei si sindicate organizate pe criteriul ramurii de activitate. In general sindicatele de ramura poarta negocieri la nivel national, cu reprezentantii companiilor, scopul lor final fiind acela de a stabili termenii contractului de munca colectiv. In schimb, sindicatele profesionale tind sa negocieze numai la nivel local. Organizatiile internationale ale acestor sindicate nu se implica in negocieri colective. Reprezentantii organizatiilor internationale ofera sprijin si expertiza sindicatelor locale, acestea din urma fiind cele care poarta negocierile.

c.        In SUA exista doua tipuri de sindicate: sindicate organizate pe criteriul profesiei si sindicate organizate pe criteriul ramurii de activitate. In general sindicatele de ramura poarta negocieri la nivel national, cu reprezentantii companiilor, scopul lor final fiind acela de a stabili termenii contractului de munca colectiv. Organizatiile internationale ale acestor sindicate se implica in negocieri colective. Reprezentantii organizatiilor internationale ofera sprijin si expertiza sindicatelor locale, acestea din urma fiind cele care poarta negocierile.

d.        In SUA exista doua tipuri de sindicate: sindicate organizate pe criteriul profesiei si sindicate organizate pe criteriul ramurii de activitate. In general sindicatele de ramura nu poarta negocieri la nivel national, cu reprezentantii companiilor, scopul lor final fiind acela de a stabili termenii contractului de munca colectiv. In schimb, sindicatele profesionale tind sa negocieze numai la nivel local. Organizatiile internationale ale acestor sindicate nu se implica in negocieri colective. Reprezentantii organizatiilor internationale ofera sprijin si expertiza sindicatelor locale, acestea din urma fiind cele care poarta negocierile.

e.        In SUA exista doua tipuri de sindicate: sindicate organizate pe criteriul profesiei si sindicate organizate pe criteriul psihic de activitate. In general sindicatele de ramura poarta negocieri la nivel national, cu reprezentantii companiilor, scopul lor final fiind acela de a stabili termenii contractului de munca colectiv. In schimb, sindicatele profesionale tind sa negocieze numai la nivel local. Organizatiile internationale ale acestor sindicate nu se implica in negocieri colective. Reprezentantii organizatiilor internationale ofera sprijin si expertiza sindicatelor locale, acestea din urma fiind cele care poarta negocierile.

Managementul american are ca particularitate a relatiilor cu sindicatele :

a.        In SUA, relatiile sindicate-management au fost intotdeauna calde. Angajatii sunt atrasi de afilierea la aceste sindicate datorita faptului ca reprezentarea colectiva le permite sa negocieze cu managerii companiilor de pe o pozitie de egalitate.

b.        In SUA, relatiile sindicate-management au fost intotdeauna catolice. Angajatii sunt atrasi de afilierea la aceste sindicate datorita faptului ca reprezentarea colectiva le permite sa negocieze cu managerii companiilor de pe o pozitie de egalitate.

c.        In SUA, relatiile sindicate-management au fost intotdeauna tensionate. Angajatii sunt atrasi de afilierea la aceste sindicate datorita faptului ca reprezentarea colectiva nu le permite sa negocieze cu managerii companiilor de pe o pozitie de egalitate.

d.       In SUA, relatiile sindicate-management au fost intotdeauna tensionate. Angajatii sunt atrasi de afilierea la aceste sindicate datorita faptului ca reprezentarea colectiva le permite sa negocieze cu managerii companiilor de pe o pozitie de egalitate.

e.        In SUA, relatiile sindicate-management au fost intotdeauna tensionate. Angajatii sunt atrasi de afilierea la aceste sindicate datorita faptului ca reprezentarea colectiva le permite sa petreaca cu managerii companiilor de pe o pozitie de egalitate.

Managementul american are ca particularitate a relatiilor etice in afaceri :

a.        obtinerea consensului asupra a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil. In ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe elaborarea si adoptarea codurilor de etica, avand ca obiectiv principal pastrarea consumatorilor, protejarea acestora si chiar a colectivitatii.

b.        obtinerea consensului asupra a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil. In ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe schimbarea codurilor de etica, avand ca obiectiv principal pastrarea consumatorilor, protejarea acestora si chiar a colectivitatii.

c.        obtinerea consensului asupra a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil. In ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe elaborarea si adoptarea codurilor de etica, avand ca obiectiv principal pierderea consumatorilor, protejarea acestora si chiar a colectivitatii.

d.        nu conteaza consensul asupra a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil. In ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe elaborarea si adoptarea codurilor de etica, avand ca obiectiv principal pastrarea consumatorilor, protejarea acestora si chiar a colectivitatii.

e.        obtinerea consensului asupra a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil nu este esentiala. In ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe elaborarea si adoptarea codurilor de etica, avand ca obiectiv principal pastrarea consumatorilor, protejarea acestora si chiar a colectivitatii.

Managementul american are ca particularitate a relatiilor etice :

a.        Daca in SUA accentul se pune pe iresponsabilitatea sociala a firmei, Japonia promoveaza spiritul de echipa, iar Europa pune accent pe respectarea drepturilor omului.

b.        Daca in SUA accentul se pune pe responsabilitatea sociala a firmei, Japonia promoveaza individualismul, iar Europa pune accent pe respectarea drepturilor omului.

c.        Daca in SUA accentul se pune pe responsabilitatea sociala a firmei, Japonia promoveaza spiritul de echipa, iar Europa pune accent pe respectarea originalitatii.

d.       Daca in SUA accentul se pune pe responsabilitatea sociala a firmei, Japonia promoveaza spiritul de echipa, iar Europa pune accent pe respectarea drepturilor omului.

e.        Daca in SUA accentul se pune pe responsabilitatea economica a firmei, Japonia promoveaza spiritul de echipa, iar Europa pune accent pe respectarea drepturilor omului.

Una din caracteristicile negative ale managementului american este :

a.        Preferinta managerilor americani pentru castiguri masurabile si pe termen lung in defavoarea investitiilor pe termen scurt in activitatea de cercetare si in echipamente mai productive

b.       Preferinta managerilor americani pentru castiguri masurabile si pe termen scurt in defavoarea investitiilor pe termen lung in activitatea de cercetare si in echipamente mai productive

c.        Preferinta managerilor americani pentru castiguri greu masurabile si pe termen scurt in defavoarea investitiilor pe termen lung in activitatea de cercetare si in echipamente mai productive

d.        Preferinta managerilor americani pentru castiguri incomensurabile si pe termen scurt in defavoarea investitiilor pe termen lung in activitatea de cercetare si in echipamente mai productive

e.        Preferinta managerilor americani pentru castiguri masurabile si pe termen scurt in defavoarea investitiilor pe termen lung in activitatea psihologica si in echipamente mai productive

Una din caracteristicile negative ale managementului american poate fi :

a.        Dezvoltarea activitatii prin fuziuni si achizitii

b.        Dezvoltarea activitatii prin dezvoltarea si lansarea de produse noi si cucerirea de noi piete

c.        Dezvoltarea activitatii prin fuziuni si achizitii si mai putin prin dezvoltarea si lansarea de produse noi si cucerirea de noi piete

d.        Dezvoltarea activitatii mai putin prin fuziuni si achizitii si mai mult prin dezvoltarea si lansarea de produse noi si cucerirea de noi piete

e.        Dezvoltarea activitatii prin fuziuni si achizitii si mai putin prin dezvoltarea si cucerirea de noi piete

Una din caracteristicile negative ale managementului american este urmatoarea :

a.        Concentrarea managerilor asupra carierei altora si mai putin asupra bunastarii firmei ca intreg

b.       Concentrarea managerilor asupra carierei proprii si mai putin asupra bunastarii firmei ca intreg

c.        Concentrarea managerilor asupra carierei altora si mai putin asupra bunastarii concurentei

d.        Concentrarea managerilor asupra carierei proprii si a bunastarii firmei ca intreg

e.        Concentrarea managerilor asupra carierei subordonatilor si mai putin asupra bunastarii firmei ca intreg

Una din caracteristicile negative ale managementului american este poate fi urmatoarea :

a.        Pregatirea preponderent comerciala a managerilor de varf, fapt ce face ca firma sa fie condusa pe baza cifrelor, fara a lua in considerarea caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei

b.        Pregatirea preponderent statistica a managerilor de varf, fapt ce face ca firma sa fie condusa pe baza cifrelor, fara a lua in considerarea caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei

c.        Pregatirea preponderent economica a managerilor de varf, fapt ce face ca firma sa fie condusa pe baza cifrelor, fara a lua in considerarea caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei

d.        Pregatirea preponderent psihologica a managerilor de varf, fapt ce face ca firma sa fie condusa pe baza cifrelor, fara a lua in considerarea caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei

e.        Pregatirea preponderent financiar-contabila a managerilor de varf, fapt ce face ca firma sa fie condusa pe baza cifrelor, fara a lua in considerarea caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei

Una din caracteristicile negative ale managementului american este in ce priveste conflictele este :

a.        Consumul inutil de timp in conflicte cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii

b.        Consumul inutil de bani in conflicte cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii

c.        Consumul util de timp si de bani in conflicte cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii

d.       Consumul inutil de timp si de bani in conflicte cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii

e.        Consumul inutil de timp si de bani in colaborarea cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii

Cand a avut loc "primul miracol" japonez ?

a.       

b.       

c.       

d.       

e.       

In ce consta "al doile miracol" japonez ?

a.        capacitatea economiei japoneze de a se reface extrem de rapid dupa infrangerea din cel de-al doilea razboi mondial

b.        cresterea productivitatii muncii

c.        capacitatea mare de atragere a capitalului strain

d.        cresterea productiei industriale

e.        atragerea de manageri straini

Cand a avut loc "al treilea miracol" japonez ?

a.        in perioada anilor 1980

b.        in perioada anilor 1970

c.        in perioada anilor 1975

d.        in perioada anilor 1985

e.        in perioada anilor 1990

Care din urmatoatele sunt cele patru valori culturale si reguli sociale acceptate in Japonia ?

a.        respect al vietii

b.       o profunda apreciere a frumusetii si puterii naturii

c.        iubirea naturii

d.       iubirea puritatii si a curateniei

e.        preferinta pentru simplitate si simbolism

Conform culturii japoneze, individul se defineste ca :

a.        persoana

b.       membru al unui grup

c.        personalitate

d.        caracter

e.        dorinta individuala

In managementul japonez autoritatea este :

a.        absoluta

b.        relativa

c.        conditionata

d.       absoluta si respectata

e.        sincera

Managementul resurselor umane in domeniu sistemului de angajare in managementul japonez este caracterizat prin urmatoarele patru categorii de salariati:

a.        Angajatii permanenti standard - sunt cei care au fost angajati imediat dupa absolvirea scolilor de orice nivel

b.       Angajatii permanenti nonstandard - provin din companiile mici cu care firma are relatii de cooperare si sunt angajati datorita calificarii lor inalte. Beneficiaza de un tratament similar angajatilor pe viata.

c.        Angajatii temporari - sunt de regula angajatii pe termen scurt in locuri de munca cu nivel de calificare scazut si numai rareori in locuri de munca cu angajati permanenti.

d.       Angajatii din afara companiei - sunt cei care lucreaza in cadrul unor companii subcontractante.

e.        Corporatii - sunt de regula firme de consultanta

Managementul resurselor umane in domeniul  sistemului de salarizare si promovare are toate aceste particularitati ?

a.        In stabilirea veniturilor personalului din intreprinderi se are in vedere pregatirea si vechimea sa in munca iar diferentele de salariu intre cei cu studii superioare si medii sunt insa mici, criteriul in motivarea personalului fiind vechimea.

b.        Numarul de ani lucrati in companie reprezinta fundamentul principal pentru a stabili marimea salariilor, incadrarea pe functii si promovarile.

c.        Salariile cresc foarte rapid, odata cu vechimea in intreprindere, de regula, salariul la pensionare este de 3,5 ori mai mare decat la angajare.

d.       Toate

e.        Doar primele trei

Care este modalitatea principala de pregatire interna a personalului ?

a.        perfectionare

b.        specializare

c.        rotatia posturilor

d.        promovare

e.        pregatire psihologica

Care din urmatoarele reprezinta o caracteristica a relatiei management-sindicate in managementul japonez ?

a.        sindicatele constituite pe companie au in vedere circumstantele in care trebuie sa se realizeze performantele, intelegand ca acestea influenteaza veniturile angajatilor.

b.        Sindicatele se opun managementului

c.        Sindicatele influenteaza managementului

d.        Sindicatele colaboreaza cu managementul

e.        Sindicatele impun anumite masuri economice managementului

Este consensul un principiu utilizat in managementul japonez ?

a.        da

b.        nu

c.        rar

d.        des

e.        in functie de situatia in cauza

Cate tari au infiintat forma initiala a ceea ce este azi Uniune Europeana ?

a.       

b.      

c.       

d.       

e.       

Care au fost cele 6 tari ce au infiintat Uniunea Europeana ?

a.        Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda

b.        Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg,Spania

c.        Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Anglia

d.        Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia

e.        Belgia, Germania, Franta, Italia, Olanda, Norvegia

In ce an s-a infiintat forma incipienta a ceea ce este azi Uniunea Europeana ?

a.       

b.       

c.       

d.       

e.       

Cand a avut loc semnarea Tratatului de la Roma ?

a.       

b.       

c.       

d.       

e.       

In ce an are loc prima extindere a Uniunii Europene ?

a.       

b.       

c.       

d.      

e.       

Cate tari au facut parte din a doua extindere a Uniunii Europene ?

a.       

b.       

c.       

d.       

e.       

Care au fost tarile admise in a doua extindere a Uniunii Europene ?

a.        Danemarca, Irlanda, Marea Britanie

b.        Danemarca, Irlanda. Anglia

c.        Danemarca, Irlanda, Grecia

d.        Danemarca, Irlanda, Spania

e.        Irlanda, Marea Britanie, Portugalia

In ce an a fost admisa Grecia in Uniunea Europeana ?

a.       

b.       

c.       

d.       

e.       

In ce an au devenit Spania si Portugalia membre ale Uniunii Europene ?

a.        1985 respectiv 1986

b.       ambele in 1986

c.        ambele in 1985

d.        1986 respectiv 1985

e.        Nici una nu sunt membre ale Uniunii Europene

In ce an au intrat in Uniunea Europeana Austria, Finlanda si Suedia ?

a.       

b.      

c.       

d.       

e.       

Cate tari au intrat in Uniunea Europeana in anul 2004 ?

a.       

b.       

c.       

d.      

e.       

Cand a intrat Romania in Uniunea Europeana ?

a.       

b.       

c.       

d.      

e.       

Cate tari au intrat in Uniunea Europeana in 2007 ?

a.        nici una

b.       

c.       

d.       

e.       

Cate stele sunt pe steagul Uniunii Europene ?

a.       

b.      

c.       

d.       

e.       

Cate tari sunt membre in Uniunea Europeana ?

a.       

b.       

c.       

d.      

e.       

Cate sedii are Uniunea Europeana si unde se situeaza acestea ?

a.        nici unul

b.        1 - Bruxelles

c.        2 - Bruxelles, Strasbourg

d.       3 - Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg

e.        4 - Bruxelles, Strasbourg, Luxemburg, Roma

Este specific managementului german conceptul de economie sociala de piata ?

a.        da

b.        nu

c.        este specific Italiei

d.        este specific Frantei

e.        este specific Norvegiei

Pe ce pun accent managerii germani ?

a.        pe calitate, pe promovarea unor procese creativ-inovative si pe reducerea considerabila a costurilor.

b.        pe calitate

c.        pe costuri reduse

d.        pe tehnologie noua

e.        pe sinceritate

Care este una din caracteristicile cele mai importante a managementului englez ?

a.        nu se cere neaparat o pregatire academinca specifica pentru a deveni manager

b.        relativ slaba calificare a managerilor fata de omologii lor din alte tari

c.        pentru managerii englezi nu se cere neaparat o pregatire academinca specifica pentru a deveni manager, de aceea acestia poseda pregatiri foarte diverse

d.        primele doua

e.        primele trei

Care din cele de mai sus sunt specifice managementului italian ?

a.        managerii din intreprinderile de stat au un comportament in acord cu atitudinile si comportamentul oficialitatilor, fiind in acord cu problemele de natura politica

b.        ocuparea posturilor managerile este rezervata aproape in exclusivitate celor cu studii superioare care detin o diploma

c.        in micile intreprinderi problema ocuparii posturilor de manageri este mai usor rezolvata din cauza prezentei de obicei a familiei proprietare si a sferei mai restranse din care se poate face alegerea.

d.        functionarea intreprinderii italiene si comportamentul managerilor din cadrul acesteia face apel la traditiile familiale din contextul italian

e.        toate cele de mai sus

Este o caracteristica a managementului francez interventia statului in afaceri prin tendinta de stabilire a principalelor directii de dezvoltare economica si prin implicarea in diferite sectoare ale economiei ?

a.        da

b.        nu

c.        este o caracteristica a managementului italian

d.        este o caracteristica a managementului spaniol

e.        este o caracteristica comuna a managementului latin

Managementul spaniol are urmatoarele caracteristici ?

a.        dezvoltarea inegala a diferitelor regiuni

b.        dependenta de tehnologiile din strainatate,

c.        dependenta in sectoarele cheie de investitiile straine

d.        nici una din cele de mai sus

e.        primele trei

Managementul spaniol este asigurat de catre persoane instruite in :

a.        tari straine

b.       mai ales in SUA

c.        in Anglia

d.        in Franta

e.        in Spania