Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Un nou tip de economie, intreprindere si management, bazate pe cunostinte

management

+ Font mai mare | - Font mai mic



Un nou tip de economie, intreprindere si management, bazate pe cunostinte

omenirea se indreapta rapid spre un nou tip de economie, firma, management noua economie, economia bazata pe cunostinte



in cadrul firmelor dezvoltate – in special din IT – se manifesta abordari economice si manageriale noi, sensibil diferite fata de cele precedente

prin urmare, se manifesta abordari metodologico-teoretice variate ale economiei, firmei si managementului bazate pe cunostinte

Economia bazata pe cunostinte

Revolutia cunostintelor

= schimbarea fundamentala de la economia bazata predominant pe resurse fizice la economia bazata pe cunostinte

bogatia si puterea erau asociate anterior posedarii resurselor fizice; in secolul XXI ele vor decurge cu prioritate din resursele intelectuale intangibile, din capitalul de cunostinte

ne aflam in primele faze ale revolutiei cunostintelor =>

o        produsele si serviciile sunt mai intensive din punctul de vedere al cunostintelor

o        delimitarea dintre produse si servicii devine mai dificila

o        cunostintele tind sa devina principala caracteristica a activitatilor, mai mult decat produsele si serviciile rezultate

o        impactul revolutiei cunostintelor se resimte in volatilitatea pietei, incertitudinile privind locul de munca si cariera

Economia bazata pe cunostinte = rezultatul direct al revolutiei cunostintelor

Caracteristicile cunostintelor

se afla la baza revolutiei cunostintelor/economiei bazate pe cunostinte

trebuie abordate in corelare cu datele si informatiile

Data = semnal ce poate fi transmis de la un emitator la receptor – fiinta umana sau alt destinatar

Informatia = data inteligibila pentru receptor, caruia ii aduce un plus de cunoastere, perceput de acesta

Cunostintele = stocuri cumulative de informatii si abilitati generate de utilizarea informatiilor de catre receptor.

cand receptorul este o fiinta umana, cunostintele reflecta procesele de judecata si percepere asupra informatiei

se deosebesc de informatii prin aceea ca depind de capacitatile intelectuale ale receptorului, de competenta cu care acesta percepe, intelege si utilizeaza informatiile primite => aceeasi informatie – valori sensibil diferite datorita diferentelor de receptare si utilizare

capacitatea intelectuala a unei persoane si cunostintele posedate intr-un anumit domeniu fac ca datele si informatiile sa se transforme in cunostinte foarte valoroase, fie sa nu genereze cunostinte

cunostintele contin informatii pentru dezvoltarea cunostintelor si care reprezinta si forma sub care informatiile circula

la nivelul firmei, se regasesc la angajati (capitalul uman), clienti – cerinte si preferinte (capitalul clienti), produse, procese, sisteme (capitalul structural)

cresterea stocului de cunostinte este accelerata la nivel global si genereaza o diminuare a dependentelor de resursele clasice

la nivelul firmei se manifesta trei procese legate de cunostinte:

o        dobandirea (obtinerea) de cunostinte – prin procesele de invatare ale salariatilor si organizatiei

o        crearea de cunostinte (inventii, inovatii etc.)

o        utilizarea de cunostinte toate deciziile si actiunile concretizate in produse, servicii, cunostinte noi, comercializate in conditii de profitabilitate

utilizarea cunostintelor este conditionata de dobandirea si crearea de cunostinte

cunostintelor le sunt asociate doua concepte majore:

o        strictetea capacitatea de a transforma cunostintele in informatii explicite, transferabile

o        capacitatea absorbtiva usurinta cu care receptorul percepe, intelege si retine cunostintele primite. Posedarea unui stoc de cunostinte intr-un domeniu mareste capacitatea absorbtiva a persoanei/firmei referitoare la noi cunostinte din domeniul respectiv

Tipuri de cunostinte

A. A.B. Jones:

cunostinte despre ceva esentiale pentru a percepe si intelege un fenomen/proces

despre „cum se face” – know-how

B. OCDE

know what – acumulari de relatari despre fapte, cele mai raspandite si mai putin utilizabile

know who – cunostinte stiintifice referitoare la legi/principii ale naturii, stau la baza dezvoltarii tehnologice si a innoirilor de produse

know how – dau capabilitatea de a face ceva, se dezvolta si se pastreaza intr-o firma. Stau la baza dezvoltarii retelelor de firme firmele au acces la know-how-ul altor firme si combinandu-l cu cel propriu, il dezvolta si participa la procesele de valorificare a lui

know why – incorporeaza cunostinte de tipul know-what si know-how. Implica dezvoltarea de relatii speciale=> accesul la experti => solutii rapide la problemele generate de rata rapida a schimbarilor

Toate aceste tipuri de cunostinte sunt implicate in procesele de inovare prin care se genereaza noi cunostinte, comercializate direct sau indirect (incluse in produse/servicii).

C. dupa natura si transferabilitatea cunostintelor:

explicite conturate la un nivel apreciabil, usor de codificat si transmis prin mesaje cu ajutorul tehnicii

implicite (tacite) insuficient conturate, greu de codificat si transmis prin mijloace tehnice. Se refera la acele elemente intelese/utilizate, dar greu de transmis prin mesaje scrise/verbale. Reprezinta ceea ce se stie, dar nu se poate comunica => sunt dificil transferabile

*      sunt complementare, intra in multiple/complexe interdependente in cadrul fluxurilor de cunostinte derulate in cadrul fiecarei firme (Nanoka – Takeuchi – spirala crearii cunostintelor).

Trasaturile economiei bazate pe cunostinte

Economia bazata pe cunostinte = (OCDE) economia bazata direct pe productia, distributia si utilizarea de cunostinte si informatii

Caracteristici:

  1. cunostintele devin primordiale in toate sferele economiei, datorita impactului decisiv asupra functionalitatii si performantelor
  2. activitatile economice se concentreaza pe cunostinte si pe producerea de bunuri-cunostinte
  3. activitatile sunt fundamentate pe resurse intangibile (cunostinte), mai degraba decat tangibile (cladiri, pamant)
  4. capitalul de cunostinte este intangibil, fluid, a carui exclusivitate este dificil de asigurat, dar poate fi preluat si utilizat
  5. proliferarea echipamentelor si produselor simbolice (bazate pe informatii), concomitent cu diminuarea relativa a produselor fizice (ex.: cardurile, internet banking-ul)
  6. productia este demasificata se elimina necesitatea concentrarii de resurse mari (fizice sau umane) intr-o firma – ex. sistemele just in time
  7. frontierele dintre activitatile firmei, dintre firme (la nivel international, reginal, national), domenii de activitate dispar treptat (in contextul internationalizarii afacerilor).
  8. generarea, exploatarea si perfectionarea tehnologiilor devin raspandite, esentiale pentru supravietuire si cresterea performantelor
  9. ponderea sectorului de servicii este in continua crestere, in detrimentul productiei
  10. exporturile se dezvolta si amplifica
  11. IMM-urile se multiplica rapid (simple si usor adaptabile la schimbare), concomitent cu reducerea relativa a firmelor mari
  12. formele de asociere intre organizatii, se prolifereaza si se diversifica

Principiile economiei bazate pe cunostinte

Valoarea organizatiilor este determinata de valoarea activelor intangibile salariatii, cunostintele si informatiile detinute de acestia). Maximum de valoare pentru firma se poate obtine prin combinarea activelor tangibile si intangibile in anumite proportii



Importanta si impactul distantelor geografice asupra amplasarii si derularii afacerilor s-a diminuat considerabil conectarea cu clientii/furnizorii se poate face aproape instantaneu

Perioadele de timp necesare inovatiei si penetrarii acesteia s-au comprimat considerabil => viteza de innoire a cunostintelor/produselor/tehnologiilor (mai ales de varf) s-a accelerat. Inovatiile se produc si se difuzeaza rapid.

Posesorii de cunostinte devin cea mai mare valoare a unei tari/organizatii, datorita faptului ca ideile valoroase contribuie decisiv la dezvoltarea actuala => retinerea acestor persoane in cadrul firmei devine o necesitate stringenta

Dezvoltarea si cresterea economica se accelereaza prin utilizarea retelelor (networking) – realizarea de retele ce integreaza diverse firme permite o viteza mare a fluxurilor tehnologice, informationale etc. ce conduc la cresterea economica.

Valoarea produselor creste exponential cu valoarea segmentului de piata ocupat (volum de produse amplificat => pondere mai mare pe piata => valoarea lor creste

Importanta nivelurilor intermediare se amplifica aparitia unor noi categorii de intermediari (infointermediari) ce contribuie la transformarea datelor in informatii utile, chiar cunostinte

Cumparatorii dobandesc o mare putere, vanzatorii – noi oportunitati – cumparatorii au capacitatea de a alege si obtine rapid un produs/serviciu, ceea ce le ofera un avantaj asupra vanzatorilor, inversand raporturile comerciale traditionale. Vanzatorii/producatorii gasesc noi oportunitati deoarece poseda informatii detaliate asupra pietei si stiu ce sa produca/la ce pret sa vanda.

Tranzationarea produselor/serviciilor devine tot mai personalizata, datorita obtinerii rapide de informatii despre nevoile clientilor, care se reflecta in produse fabricate conform cerintelor => personalizare crescanda a ofertei care genereaza diminuarea substantiala a stocurilor si timpilor de asteptare

Disponibilitatea fiecarui produs, pretutindeni (e-commerce)

Firma bazata pe cunostinte

Teorii privind firma

A. Teoria economiei costurilor tranzactionale

(Roland Coase, 1937) – ratiunea infiintarii unei firme este evitarea costurilor implicate de mecanismele pietei pentru a descoperi care sunt preturile cele mai reduse/profitabile pentru produsele firmei. Propune un ansamblu de elemente centrate pe diminuarea costurilor, imbunatatirea calitatii si cresterea puterii de cumparare a firmei.

B. Teoria agentilor: firma = mecanism de combinare si coordonare a input-urilor unui grup de persoane interesate in realizarea unui scop comun de natura economica. Aceasta teorie abordeaza firma ca o structura contractuala (colectie de contracte cu stakeholderii luati in considerare).

C. Teoria firmei bazate pe resurse – firma = colectie de resurse productive, tangibile sau intangibile, a carei dezvoltare se asigura prin utilizarea resurselor respective. Firma obtine avantaj competitiv prin posedarea si utilizarea de resurse inimitabile de catre concurenti.

D. Teoria firmei bazate pe cunostinte – conturata recent, se bazeaza pe urmatoarele premise:

cunostintele se dobandesc de catre componentii firmei, care le si depoziteaza (in cazul cunostintelor implicite)

datorita posibilitatilor cognitive limitate si timpului redus, componentii firmei trebuie sa se specializeze in obtinerea si utilizarea anumitor cunostinte

productia este rezultatul utilizarii unor tipuri numeroase de cunostinte

Asadar, rolul firmei este de a proteja si integra cunostintele specializate.

In acest scop se proiecteaza si pun aplicare mecanisme prin care se obtin, integreaza si proiecteaza cunostintele ce ofera firmei competitivitate.

Capacitatea firmei de a utiliza cunostintele depinde de raporturile dintre cunostintele, produsele si procesele firmei.

Cele doua categorii de cunostinte – implicite si explicite – trebuie abordate diferentiat, dar complementar. Intre ele trebuie sa existe un echilibru.

Managementul firmei trebuie sa integreze aceste categorii de cunostinte, nu doar sa le prelucreze informational.

Pe termen lung, se considera ca numai cunostintele implicite (singure sau impreuna cu cele explicite) asigura firmei un avantaj competitiv.

Asadar, teoria bazata pe cunostinte = abordeaza firma ca o structura de piata, a carei resursa o reprezinta cunostintele, activitatile principale bazandu-se pe productia, protectia si integrarea cunostintelor in vederea obtinerii de performante economice.

Caracteristicile firmei bazate pe cunostinte (dupa Burton Jones)

  1. diminuarea activelor fizice, a activitatilor si a salariatilor utilizati, concomitent cu dezvoltarea bazei interne de cunostinte si extinderea relatiilor cu clientii, furnizorii si forta de munca interna
  1. externalizarea activitatilor neesentiale, in paralel cu internalizarea celor integrate sau complementare cunostintelor esentiale ale firmei
  1. schimbarea relatiilor cu forta de munca externa (=apelarea la aceasta pentru activitati functionaresti fara importanta majora, pentru cele de intretinere)
  1. dezvoltarea strategica a firmei va avea in vedere dezvoltarea in largime/ profunzime a cunostintelor firmei ( presupunem ca firma poseda de capacitatea necesara dezvoltarii cunostintelor si recunoasterii acelor oportunitati de cooperare in domeniul cunostintelor)
  1. modul de organizare a firmei bazate pe cunostinte este similar modelului cognitiv uman (=> retele mai putin structurate, echipe semi-autonome formate din posesori de cunostinte, disponibilitati pentru invatare – individuale si organizationale)
  1. maximizarea eficientei si eficacitatii se bazeaza pe structuri de echipe in cadrul carora trebuie maximizata coeziunea (= unitate, legaturi stranse – DEX)
  1. se observa scaderea numarului managerilor de nivel inferior si mediu, concomitent cu externalizarea persoanelor care exercita activitati periferice si cu integrarea in firma a „managerilor de cunostinte”
  1. firma isi remodeleaza capacitatile manageriale si economice, pentru a pune in valoare cunostintele, prin otpiunile, deciziile si actiunile pe care le intreprinde
  1. investitiile sunt directionate in trening si in forta de munca externa necesara inlocuirii personalului care nu progreseaza
  1. personalului din grupurile periferice ii sunt alocate mai putine resurse pentru trening si ii sunt oferite mai putine posibilitati de promovare (grupruile periferice sunt principalele responsabile pentru pregatirea individuala)
  1. sistemul de motivare este reconceput prin:
    • amplificarea recompensarii in functie de performante
    • cresterea utilizarii recompensarii personalului din grupurile periferice in functie de performantele individuale
    • intensificarea folosirii stimulentelor globale, de grup si personale, pentru personalul de baza al firmei
    • apelarea pe scara larga a promovarii personalului

Prin urmare, in tranzitia de la economia actuala la cea bazata pe cunostinte, se manifesta urmatoarele tendinte:

principalele functii ale firmei devin coordonarea, protejarea si integrarea cunostintelor

tranzactiile care implica un grad inalt de specializare si cunostinte implicite se internalizeaza

tranzactiile care presupun un nivel inalt de cunostinte explicite, puternic specializate, se externalizeaza

proprietatea si managementul firmei devin convergente

legaturile dintre invatamant, activitatea economica si pregatirea individuala a personalului se redefinesc

ca urmare, firma bazata pe cunostinte va fi mai putin ierarhizata, mai flexibila si inteligenta.

Modelul cresterii cunostintelor in firma

Rolul decisiv al cunostintelor necesita cunoasterea evolutiei abordarii acestora, pentru crearea unei firme performante pe principii noi. Modelul cresterii cunostintelor cuprinde urmatoarele sapte etape:


Recunoastere Reengineering Networking Motivarea pe baza cun. Intensificarea cun. Firma bazata pe cun. Efectele cun.

  1. Recunoasterea cunostintelor

Identificarea resurselor de cunostinte cheie

Realizarea auditului de cunostinte

Constientizarea rolului cunostintelor ca factor de productie

  1. Reengineering – ul cunostintelor

Reproiectarea sistemelor si proceselor

Internalizarea activitatilor esentiale



Externalizarea activitatilor neesentiale

  1. Networking-ul cunostintelor

Dezvoltarea colaborarii in cadrul firmei

Dezvoltarea de echipe intercompartimentale

Descentralizarea competentelor si responsabilitatilor decizionale

  1. Motivarea pe baza cunostintelor

Oferirea de optiuni de cumparare pentru asociati

Promovarea personalului si din afara firmei

Plata salariilor pe baza rezultatelor

  1. Intensificarea cunostintelor

Imbunatatirea congruentelor cunostintelor cu produsele firmei

Cresterea investitiilor in cercetare – dezvoltare

Amplificarea training-ului pentru salariatii esentiali

  1. Firma bazata pe cunostinte

Managementul cunostintelor integrate

Strategii competitive bazate pe cunostinte

Cresterea firmei bazate pe cunostinte

  1. Efectele cunostintelor

in primele trei etape se realizeaza reevaluarea si restructurarea intregului sistem al firmei, asigurandu-se dezvoltarea pe baza cunostintelor

incepand cu etapa 4, dezvoltarea firmei se accentueaza si se continua in urmatoarele doua etape.

orice greseala intr-una din etape are consecinte mai negative asupra performantelor firmei decat in etapa precedenta

modelul prezentat contribuie si la satisfacerea altor necesitati importante ale firmei:

o        modelarea abilitatilor resurselor umane din organizatie

o        elaborarea strategiilor privind internalizarea si externalizarea activitatilor firmei

o        previzionarea investitiilor in domeniul resurselor umane

o        facilitarea identificarii de catre potentialii investitori a punctelor forte si slabe ale firmei.

Organizatia care invata (Learning Organisation)

Pentru a ajunge o firma bazata pe cunostinte trebuie parcurse cele sase etape ale modelului de crestere a cunostintelor, procesele de schimbare implicate fiind multiple, de unde si necesitatea proiectarrii lor de catre manageri si profesionisti intr-o maniera holistica.

Fundamentul tuturor proceselor de schimbare il constituie transformarea firmei intr-o organizatie care invata.

transformarea firmei intr-o organizatie care invata nu se declanseaza si deruleaza spontan managementul firmei trebuie sa decida ca transformarea intr-o asemenea organizatie este un obiectiv strategic si sa conceapa actiunile necesare in acest sens, pe baza implicarii cat mai multor angajati. Constientizarea de catre angajati a necesitatii de a transforma cunostintele in principala resursa a firmei, impreuna cu implicarea managerilor, reprezinta premisele succesului

invatarea organizationala nu reprezinta numai dobandirea de noi cunostinte, ci are in vedere utilizarea lor in activitatile firmei, generand noi cunostinte. Invatarea organizationala priveste deci cunostintele in nou aacceptiune, ca stocuri de informatii si abilitati generate de utilizarea informatiilor, folosite in cadrul si in interesul organizatiie.

invatarea organizationala trebuie conceputa in toata complexitatea sa, incoporand abordarile de training tipice (= modalitati clasice – cursuri, discutii) si active (= studii de caz, simulari, jocuri). Ea mai implica si folosirea pe scara larga a metodelor manageriale participative (delegarea, echipele manageriale, cercurile de calitate), a grupelor care gandesc, a echipelor creative semi-autonome. Practica releva ca se invata foarte mult din experienta, din analiza in comun de catre salariati a performantelor pozitive sau negative. Mai mult, invatarea organizationala presupune si o anumita stare de spirit din firma deschiderea spre nou, spre acumularea de cunostinte, comunicare, dezvoltarea salariatilor, colaborare centrata pe rezultate.

organizatia care invata inseamna salariati care invata fiecare salariat trebuie sa aiba o gandire si un comportament centrate pe invatare, care se obtin prin comunicare intre salariati si prin motivarea lor pentru a dobandi, utiliza, proteja si integra cunostintele in organizatie

pe langa procese de invatare induviduale, exista procese colective de invatare organizationala, referitoare la firma in ansamblu si care se manifesta sub trei forme:

o        invatarea adaptiva: o singura bucla, are la baza schimbarea mediului de catre salariati si se rezuma la cunostinte de adaptare a firmei la evolutiile contextuale

o        „invatarea schimbarii”: bucla dublata, bazata pe procese cognitive. Presupune un intens schimb de informatii si cunostinte intre mediu si firma, firma efectuand schimbari de esenta in cadrul structurilor si proceselor sale

o        „invatarea sa inveti” sau „invatarea deutera”: cea mai evoluata, consta in invatarea in cadrul sistemului, prin concentrarea asupra proceselor de invatare in sine, astfel incat sa se genereze si utilizeze cunostinte in mod permanent, si nu doar cand se produc schimbari.

trebuie avuti in vedere si factorii majori care influenteaza invatarea organizationala:

o        mediul firmei

o        structura organizationala

o        cultura organizationala

o        stratetgia firmei

o        salariatii firmei

o        mecanismele „memoriei” firmei.

Vezi Memorandumul privind invatarea permanenta adoptat la Lisabona, 2002, cu ocazia conferintei UE privind construirea societatii bazate pe cunostinte.

Managementul bazat pe cunostinte

1. Factori care impulsioneaza dezvoltarea managementului bazat pe cunostinte

- necesitatea managementului bazat pe cunostinte este abordata din punctul de vedere al pietei

A. Factori de necesitate

exponentiala a productiei, transmiterii si utilizarii informatiilor si cunostintelor

amplificarea continutului de cunostinte din procese, produse, servicii si piete

prevalenta salariatilor/industriilor/economiei bazate pe cunostinte

cresterea rapida a supra-incarcarii cu informatii

uzura morala accelerata a datelor, informatiilor, cunostintelor

intensificarea cererii pentru acces facil si rapid la structuri relevante de date, informatii si cunostinte

B. Factori de posibilitate

dublarea capacitatii de procesare a computerelor la fiecare 18 luni (= legea lui Moore)

cresterea costului retelelor de computere, proportional cu marirea retelei, in timp ce valoarea retelei de amplifica exponential (= legea lui Metcalf)

dublarea la fiecare 12 luni a volumului de date detinute de firmele mari (= estimare IBM)

cresterea zilnica a numarului de pagini web cu 1 miliard si a numarului de pagini adaugate cu 3 milioane (= USA Ministry of Commerce)

amplificarea latimii benzilor pentru transmiterea electronica a informatiilor => cresterea numarului de activitati/medii economice ce folosesc mijloace multimedia



sporirea sistemelor/instrumentelor de soft managerial disponibile pentru managementul organizatiilor

C. Comertul electronic si afacerile electronice – reprezinta atat factori de necesitate, cat si de posibilitate

nu sunt luate in considerare resursele umane si alte elemente care pot reprezenta posibilitati de realizare a managementului bazat pe cunostinte: perfectionarea invatamantului, cresterea receptivitatii fata de nou, de informatii si tehnologii moderne.

Abordarile managementului bazat pe cunostinte

A. Abordarea lui Lester (= informatica):

Managementul bazat pe cunostinte = proces cheie prin care in cadrul firmelor/industriilor/tarilor se obtin performante economice superioare pentru populatia implicata, prin valorificarea deplina a transformarilor produse de tehnologiile digitale si internet.

managementul bazat pe cunostinte este abordat in relatie cu tehnologiile informatice de varf

se acorda atentie deosebita inovarii si cunostintelor asociate inovarii (=> prcesul de inovare si difuzare a cunostintelor este esential si depinde de cooperarea/colaborarea intre toate partile interesate pentru realizarea accesului la informatii si pentru utilizarea lor).

se are in vedere managementul firmei, dar si cel sectorial si national

se pune accent pe conceptul de stakeholder in ceea ce priveste contributia la valorificarea cunostintelor

B. Abordarea Thomas Clarke & Christina Rollo (= abordarea manageriala)

Managementul bazat pe cunostinte = dedicarea firmelor de a dezvolta productia si fluxul de cunostinte, de a le transmite si utiliza, pentru a genera valoare economica.

priveste cunostinte in ansamblu, indiferent de natura lor

evidentiaza existenta unor procese multiple referitoare la cunostinte (producere, transmitere, utilizare)

reliefeaza finalitatea managementului cunostintelor – crearea de valoarea economica

C. Abordarea lui Ferguson (= abordarea consultantilor)

Managementul bazat pe cunostinte = consta in:

  1. procese si solutii economice implementate intr-o organizatie pentru utilizarea cunostintelor provenite din surse interna (abilitatile si experienta salariatilor) si externe
  2. aplicatii strategice ale capitalului intelectual destinate imbunatatirii eficientei, eficacitatii si profitabilitatii

abordarea subliniaza ca tehnologiile informationale, cultura organizationala si procesele economice se combina pentru a crea un mediu in care cunostintele sunt identificare, colectate, difuzate si utilizate

se pune accent pe continutul economic al proceselor si solutiilor implicate

cunostintele sunt recunoscute ca fiind dependente de factorul uman

se realizeaza conexiunea intre cunostinte si capital intelectual

managementul este centrat pe finalitatea sa sub multiple aspecte (functionalitate, eficienta si profitabilitate).

D. Abordarea autorilor

Premise:

  1. trecerea la economia bazata pe cunostinte influenteaza continutul si modul de manifestare a managementului si a componentelor sale
  2. cunostintele sunt situate pe primul plan al managementului, ele devenind un activ major, un produs principal si un avantaj strategic pentru organizatii
  3. cunostintele sunt tratate ca obiect al managementului
  4. managementul isi mentine ratiunea – asigurarea functionalitatii, performante ridicate, competitive pentru firma.

Doua definitii ale managementului:

I. Managementul bazat pe cunostinte ca stiinta

= studierea proceselor si relatiilor manageriale bazate pe cunostinte, a legitatilor care le guverneaza, si conceperea de noi sisteme, tehnici si metode pentru cresterea functionalitatii si performantelor organizatiilor

cunostintele sunt considerate resursa a firmei, generand o modificare de fond a proceselor si relatiilor manageriale => apar noi legitati care guverneaza aceste procese si relatii, iar cele existente se modifica substantial

acelasi lucru este valabil pentru instrumentarul managerial (metode, tehnici etc.)

II. Managementul bazat pe cunostinte ca practica manageriala

= consta in abordarile, metodele, tehnicile din firme, centrate pe producerea si utilizarea cunostintelor, prin care se asigura o valorificare superioara, plurivalenta, a cunostintelor, comparativ cu perioada anterioara

se constata doua tendinte:

o        de proliferare a practicilor manageriale

o        de teoretizare a acestora

Principii si precepte generale cu privire la managementul bazat pe cunostinte

A. 1. (Keong, Willet, Yap) tehnologiile informationale sunt integrate in procesele manageriale, de comanda, comunicare, control si obtinere a informatiilor

A.2. natura cuprinzatoare a abilitatilor umane este luata in considerare

B.1. (Davenport) managementul bazat pe cunostinte este scump, la fel este si ignorarea lui

B.2. managementul bazat pe cunostinte nu se sfarseste niciodata, are accente politice si obtine mai multe rezultate din crearea unor „harti” ale cunostintelor decat din modele

Autorii:

cunostintele sunt tratate ca determinant al functionalitatii si performantelor organizatiei (=> cunostintele vor reprezenta o prioritate in toate componentele esentiale ale managementului – obtinere resurse, formulare strategii, dimensionare activitati etc.)

cunostintele sunt abordate si utilizate in functie de varietatea si dimensiunile lor, cu accent pe cele de importanta strategica pentru organizatie

managementul este focalizat pe tratarea complexa a cunostintelor din organizatie (previzionarea, obtinerea, folosirea, valorificarea lor)

tehnologiile informationale si comunicationale sunt integrate in procesele de POCACE (previziune, organizare, coordonare, antrenare si control-evaluare) prin asigurarea unor structuri informationale si comunicationale la nevelul firmei si a managerilor care poseda cunostinte de utilizare a acestora

identificarea, utilizarea si valorificare cunostintelor necesita combinarea personalului specializat cu tehnologiile informationale/comunicationale performante

salariatii trebuie sa constientizeze ca accesarea si obtinerea cunostintelor trebuie urmate de utilizarea, valorificarea si protejarea acestora

salariatilor trebuie sa le fie induse conceptia si comportamentele prin care impartirea si utilizarea cunostintelor reprezinta o abordare normala si eficace (valoarea cunostintelor creste)

valorificarea cunostintelor se realizeaza nu prin abordari de tip ierarhic, ci prin crearea de retele si mecanisme orizontale si pe diagonala, interne si externe organizatiei

persoanelor/zonele/proceselor de munca in care se produc si utilizeaza intens noi cunostinte trebuie sa primeasca o atentie speciala

managementul bazat pe cunostinte este un demers continuu, iar cunostintele reprezinta o sursa principala de putere pentru indivizi si firme

acest tip de maangement este costisitor, dar mult mai costisitoare este ignorarea lui

necesita manageri si organisme manageriale specializate

firma trebuie sa se transforme intr-o organizatie care invata permanent si sa protejeze cunostintele individuale si organizationale din cadrul sau

aprecierea necesitatii si eficientei managementului bazat pe cunostinte si a managerilor care il exercita se face pe baza performantelor realizate

Componentele specifice ale managementului bazat pe cunostinte (functiile si fazele sale)

sunt grupate in 5 faze principale:

  1. evaluarea cunostintelor disponibile si accesibile firmei (ale salariatilor, ale firmei –organizationale, ale stakeholderilor si potentialilor parteneri de retea) => determinarea cunostintelor disponibile pentru firma
  2. previzionarea necesitatilor si surselor de cunostinte, acordandu-se o atentie deosebita alocarii resurselor necesare asigurarii de cunostinte suplimentare
  3. obtinerea cunostintelor necesare firmei – din surse interne si externe, precum si din generarea de noi cunostinte cand nu pot fi obtinute din cele doua surse
  4. gestionarea, utilizarea si dezvoltarea cunostintelor asupra cunostintelor se realizeaza operatii complexe, concretizate in produse si servicii
  5. valorificarea cunostintelor – ofera finalitate fazelor precedente. In aceasta faza firma obtinere rezultatele economice ale proceselor de munca anterioare (de deruleaza pe piata, prin comercializare)

Pe langa acestea, se manifesta si o alta functie a managementului bazat pe cunostinte: protejarea cunostintelor organizatiei – primordiala, dar dificila, deoarece multe cunostinte nu sunt tangibile sau sunt individuale. Implica procese de trening, cultivarea unui cadru favorabil dezvoltarii individuale, motivarea complexa a salariatilor (inclusiv prin participarea la distribuirea profitului) etc.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1911
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site