COMPONENTELE ACTULUI DE COMUNICARE - FUNCTIILE COMUNICARII

COMPONENTELE ACTULUI DE COMUNICARE - FUNCTIILE COMUNICARII

Termenul a comunica deriva din latinescul communicare, care semnifica a fi in legatura cu, iar comunicarea in limba romana este actiunea de a comunica si rezultatul ei.

Roman Jakobson in Essais de linguistique generale, stabileste sase functii ale limbajului, in care sunt angajati factorii comunicarii. Functiile limbii corespund situarii comunicarii lingvistice in perspectiva unuia dintre factorii comunicarii:

emitent     - functia expresiva sau emotiva

receptor - functia persuasiva sau conativa

mesaj - functia poetica sau conotativa

cod     - functia metalingvistica

referent, (context)- functia informativa, denotativa sau referentiala

canal de transmitere - functia fatica, interactionala

1. EMITATORUL este un individ, un grup uman sau o institutie care transmite un mesaj pentru care are o motivatie si un scop. Functia corespunzatoare centrarii mesajului pe emitator este functia EXPRESIVA, emotiva sau personala, care tradeaza starea afectiva, sentimentele, valorile morale, capacitatile cognitive si cultura emitatorului. Functia emotiva a comunicarii consta in evidentierea starii interne a emitatorului. Functia expresiva se refera, cum bine se stie, la capacitatea pe care o avem, ca Emitatori, sa marcam pozitia noastra fata de informatia pe care o contine enuntul nostru.

Ea se se realizeaza la nivelul emotive al limbajului prin interjectii, al exclamatii, prin lungirea emfatica a sunetelor. Este semnificativ ca intonatia are un rol deosebit de important in exprimarea pozitiei Emitatorului. Alte procedee: folosirea diminutivelor si augmentativelor, preferinta pentru un anumit termen din seria de sinonime aflata la dispozitia vorbitorului.

RECEPTORUL este destinatarul unui mesaj, in mod concret un individ, un grup uman sau o institutie care intra in mod voit sau intamplator in posesia unui mesaj. Functia orientata spre receptorul mesajului este cea CONATIVA, persuasiva, retorica, de apel sau instrumentala si serveste la incitarea acestuia la actiune/respectiv la incetarea actiunii prin ordine, indemnuri, rugaminti, interdictii, etc. Prin acesta functie se urmareste un anumit raspuns de la receptor. Functia conativa se concentreaza pe strategia lingvistica a contactarii receptorului, bazata pe marci ale vocativului (la substantive, pronume, numerale si adjective) si imperativului (mod verbal personal), de propozitii imperative, exclamative, afirmative si negative. Constructia mesajului este la modul imperativ prin excelenta.

3. MESAJUL include datele transmise si codul de simboluri care intentioneaza sa ofere un mesaj specific, particular acestor date. Functia aferenta mesajului este functia POETICA, estetica sai imaginativa, care orienteaza limbajul spre sine, spre propria organizare. Limbajul poetic pune accentul pe modul cum se spune, cum se vorbeste, spre deosebire de limbajul stiintific, care pune accentul pe ce se spune. Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, in special reclamele pentru serviciile turistice. Functia poetica presupune modul in care este concentrat mesajul poetic de la emitator spre receptor si constituie functia esentiala a artei verbale. Ea nu apare singura: in poezia epica, unde se intrebuinteaza formulari la persoana a treia, apare si functia referentiala; in poezia lirica, in care enunturile sunt la persoana intai, apare si functia emotiva, iar in poezia liric-adresativa, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira), apare si functia conativa. In opera dramatica, se exploateaza din plin resursele oferite de functiile limbajului, mai ales factorii de perturbare a comunicarii, care creeaza atmosfera specifica.

4. CODUL vizeaza elemntele din care se construieste mesajul. Semnele codului pot apartine limbajului verbal, nonverbal si paraverbal, dar si altora: semnele de circulatie, simbolurile matematice, etc. functia corespunzatoare codului este cea METALINGVISTICA, ce are in vedere intelegerea corecta si completa a mesajului. Ea presupune interventii prin care se verifica folosirea si intelegerea cuvintelor, a sensului lor, a implicatiilor colaterale ale semnelor din cod. Este necesar sa se atraga atentia asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie in perifraze explicative (explicatii de genul glumesc, desigur). Functia metalingvistica are in vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul in care functionarea nivelurilor limbii (morfologic, sintactic, lexico-semantic etc.) favorizeaza si faciliteaza comunicarea. Comicul de situatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistica a comunicarii

5. CONTEXTUL e compus dintr-un ansamblu de factori care afecteaza semantica enunturilor, este o anumita situatie de comunicare. Functia limbajului corespunzatoare contextului este cea REFERENTIALA. Aceasta ilustreaza modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, o interpretare personala, o imagine, o parere sau o ide, asa cum o percepe emitatorul. Functia referentiala transmite informatii despre lumea reala sau imaginara, trimite la context si stabileste referentul. Ea poate fi denotativa sau cognitiva, avand in vedere informarea, contextul lingvistic si extralingvistic (social, cultural,) al comunicarii.

6. CANALUL este o suma a tuturor posibilitatilor fizice si mentale de comunicare, constituind cale ape care se difuzeaza mesajul.la nivel fizic, canal poate constitui aerul (vorbirea), impulsurile electrice (telefonul), luminozitatea (farurile, semaforul), cablul (TV), hartia (scrisoarea), impulsurile electronice (calculatorul), dar este nevoie si de o conexiune de ordin psihologic intre emitator si receptor pentru realizarea si mentinerea comunicarii.canalul presupune o cale coerenta de comunicare dintre cei doi colocutori. La nivelul canalului pot aparea factori perturbatori, producatori de bruiaje. Functia limbajului corespunzatoare canalului este cea FATICA, interactionala. Ea serveste la stabilirea relatiei de comunicare si la cultivarea interesului pentru aceasta pana la incheierea mesajului, prin verificarea functionarii optime a circuitului.     La nivelul contactului social functia fatica asigura comunicarea de succes prin amprenta lingvistica degajata.

Majoritatea textelor indeplinesc mai multe functii, dar hotarator pentru includerea intr-un stil sau altul, este functia dominanta. De pilda:

expresiva in memorii, confesiuni, comentarii, interpretari critice 

persuasiva in ordine, decizii, regulamente, discursuri politice, predici, reclame 

poetica in operele literare, dar si in unele mesaje publicitare

metalingvistica in analize gramaticale, in dictionare, in texte cu caracter didactic 

referentiala e dominanta in comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, cronici 

fatica in saluturi si formule de convenienta, texte de receptare a mesajului telefonic 

Bibliografie:

1. F. Puscas, Comunicare (Limba si litaratura romana), ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2004;
2. Ion Toma, Elena Silvestru, Sinteze de limba romana, ed. Niculescu, Bucuresti, 2007;