Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Propaganda versus eveniment

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic



Propaganda versus eveniment

W. Lippmann trateaza critic spatiul democratiei si spatial public, in general, cu actorul principal – presa. Realitatea, cel de-al doilea razboi mondial au solicitat eforturi mari de persuasiune a combatantilor dar si a populatiei civile (o tehnica a discursului, o arta a convingerii).



Etapa ulterioara, marcata de dezvoltarea unei retele Mass-Media, a propus un nou cadru pentru abordarea relatiei dintre opinia publica si mijloacele de comunicare care au determinat o tendinta puternica spre masificare sociala si standardizare.

Jacques Ellul consacra domeniului comunicarii speciale, 2 lucrari: „Propagandes” 1962 si „Histoire de la propagande”.   

Propaganda este strans legata de comunicarea cu actorul virtual – opinia publica. Spre deosebire de acceptarea clasica a termenului, propaganda contemporana, sociologica, opereaza cu tehnici moderne, evita formele demodate. Ea elaboreaza noi concepte: „adevarul limitat”, „adevarul pe jumatate”, „adevarul scos din context”, interactinuea, sondajul de opinie.

Noul gen de propaganda depaseste scopul initial „acela de a schimba opiniile”. Este vorba de propaganda interactiva care ii convinge pe oameni sa se adapteze la pattern-uri potrivite , aprobate social, ii stimuleaza spre actiune daca aceasta este adecvata.

Propaganda constituie un teren experimental prielnic pentru studiul comunicarii si pune in valoare mijloacele psihologice si sociologice cele mai adecvate . Se evidentiaza principiul adecvarii mesajului la realitatile complexe in termenii epocii, intr-o maniera de abordare specifica epocii.

Jacques Ellul are meritul de a adanci fenomenele de comunicare ale grupurilor, ale opiniei publice cel putin in 2 planuri:

realitatea primara (grupuri sociale) – opinia preponderenta;

realitatea secundara (societatea in ansamblu).

In grupurile primare traiesc oamenii ce se cunosc nemijlocit, au o experienta de viata comuna, se confrunta cu probleme similare. Opinia se formeaza prin intermediul contactului nemijlocit, ia nastere astfel opinia preponderenta care se impune instinctiv intregului grup.

Astfel de grupuri isi formeaza opinia, de regula, in jurul autoritatii acceptate: normele grupului devin obligatorii, grupul nu are o viata interna liberala.

A 2-a forma de exprimare a opiniei publice apare in grupurile in care indivizii nu se cunosc direct, nu au o experienta comuna, iar relatiile nu sunt nemijlocite, ci globale.

Caracteristici ale formarii opiniei:

prezenta unor puternice mijloace institutionale de informare, care suplinesc si amplifica nevoia de informare fidela a oamenilor;

persoanele particulare nu pot cunoaste direct situatiile asupra carora trebuie sa se pronunte;

opinia depinde de mijloacele de informare intermediara;

o data constituita opinia publica nu se exprima in mod spontan, prilejurile de exprimare sunt destul de rare, cum ar fi de pilda, alegerile;

persoanele care alcatuiesc societatile globale nu au aceleasi raporturi ca in cazul grupurilor, ele au experiente diferite, abordari diferite, niveluri de cultura diferite. Si totusi, o opinie comuna ia nastere intr-o realitate sociologica in care domina eterogenitatea? Cum are loc fenomenul?

Explicatia lui Ellul este urmatoarea: o multime de opinii este la un moment dat unificatia si favorizeaza o abordare comuna, anume simbolul, un simbol suficient de abstract pentru a putea fi folosit.

Persoanele nu mai opereaza cu faptele ci cu smibolurile, cele care dau faptelor o forma. Simbolurile cele mai eficiente, sunt cele mai departate de realitate. De aceea opinia publica, intotdeauna, se va organiza in jurul unor probleme care nu sunt exact cele reale.

Care este raportul intre opinia primara si cea secundara?

Raportul este de natura conflictuala, cele 2 tipuri de interese fiind opuse la nivel de grup primar, propaganda nu poate functiona pentru ca avem de-a face cu o experienta directa, problemele sunt bine cunoscute si interpretate.

Individual este protejat de efectele propagandei atunci cand este un simplu membru al grupului primar (la tara, realitatea este dominanta!).

Surprinzator, ceea ce era vazut drept un scut impotriva actiunii de propaganda si anume pregatirea intelectuala, este dimpotriva un factor favorizant. „Intelectualii au o curiozitate mai mare si mai ales cred ca detin raspunsurile la toate intrebarile”, lucru ce-i recomanda ca mediu prielnic pentru propaganda.

Prosperitatea indeparteaza omul de propaganda? Ellul apreciaza: „bogatia este aliata propagandei, oamenii care apartin acestor cercuri nu se afla sub presiunea nevoilor materiale, ei sunt disponibili”.



George Bernanos sustine acest lucru cand precizeaza: Civilizatia a fost creata pentru a nu produce mase, ci oameni suficient de constienti incat sa nu se constituie niciodata in mase, chiar daca se aseamana intre ei. Lumea moderna acorda respect maselor si nu e departe de a le adora. Adorandu-le, se adora si se diviniza pe sine, pentru ca se recunostea in ele. Instinctul social primar s-a dezvoltat in dauna simtului social, a geniului social – constiinta sa este usor de manevrat.

Nazist sau Marxist, „animalul totalitar” este un instrument de precizie al partidului unic. Aici a fost denaturata profound notiunea de drept si nedrept, iar o asemenea degradare este opera intelectualilor.

Cel mai pregnant simptom al acestei anemii spirituale este indiferenta fata de adevar si munciuna. In comunicare „deontologia adevarului” este piatra unghiulara.

Propaganda moderna

Are loc in baza unor reguli despre cunoasterea omului in plan complet, psihologii de grup, mecanisme, aspiratii, dimensiuni psihologice, etc.

Individul, ca atare, desprins de masa nu este de interes, el depune eforturi si rezistenta actiunilor externe. A modela convingerile unui astfel de individ este dificil, a concepe propaganda moderna inseamna a tinti individul aflat in mediul sau, adica in masa.

Ex: individul nu mai este apreciat in ceea ce are el particular si il deosebeste de altii, el este abordat – „tintit” prin ceea ce are in comun cu apropiatii sai, in termeni de motivatie, sentimente, interese. Individul este vazut ca medie si nu ca unicitate. Actiunea bazata pe ceea ce este comun va fi eficienta („propaganda”). Cuprins in masa, el va impartasi emotiile acestuia de impulsivitate, de exces. Individul cuprins intr-o masa dezvolta o mentalitate de masa.

Modelul „simfonic” al persuasiunii

Propaganda moderna trebuie sa fie totala, sa apeleze la toate mijloacele de comunicare, presa scrisa, radio, TV, filme, postere, discutii.

Fiecare mijloc are o eficacitate limitata sau este potrivit pentru un anume demers propagandistic. Prin aceste mijloace, persuasiunea (propaganda) ar acoperi toata plaja de valori si interese ale individului.

Conditii de performanta ale persuasiunii

a.      opiniile existente nu trebuie contrazise , ci folosite. Actul de convingere trebuie sa porneasca de la atitudinile si opiniile preexistente;

b.     sa nu declanseze un atac direct la adresa opiniilor durabile, cliseelor acceptate, pattern-urilor existente. Opinia existenta nu trebuie contrazisa, ci utilizata;

c.      propaganda trebuie sa se asocieze cu un sentiment, cu o idee preexistenta, ea trebuie sa construiasca pe o fundatie deja existenta (campania anticoruptie);

d.     ceea ce formeaza particularitatile fundamentale ale societatii nu poate fi contrazis (onestitatea, curajul, patriotismul).

Nu poate lupta impotriva faptului, nu este indicat

Demersul de influentare pleaca de la fapte; nu trebuie intrat in coliziune cu faptul evident. Dupa infrangerea de la Stalingrad, nazistii au convertit insuccesul in eroism.

Pozitia fata de fapt trebuie stabilita in functie de vizibilitatea acestuia.

1. Daca este prea vizibil faptul, este cotraindicata o negatie ferma sau prezentarea eronata.

2. Propaganda inseamna o comunicare in care apare o pervertire a semnifiatiei evenimentului.

Ex: un eveniment este plasat intr-un context diferit, ceea ce ii schimba sensul.

Cultura este ambivalenta pentru actul de influenta. Pe de o parte reprezinta un mediu favorabil, intrucat favorizeaza intelegerea, prilejuieste compararea, este receptiva.

Cultura inseamna spirit critic mai pronuntat, ezitare si reflectare in a formula raspunsuri transante , in a avea reactii promte , dar mai presus de orice, cultura favorizeaza reactii accentuate, complexe, multiple, diverse.

O cultura mai modesta inseamna o reactivitate mai ampla, odata cu depasirea unui prag si evident un numar de reactii mai limitat. Omul de rand este predictibil, reactiile sale nu sunt contradictorii sub presiunea stimulilor propagandei.

Caracteristicile noii propagande



Jacques Ellul prezinta succinct cateva :

a. propaganda s-a transformat intr-o tehnica propriu zisa – este un proces in care subiectivitatea autorilor este tot mai pronuntat inlocuita de date precise si exacte: tehnica poate fi desprinsa de orice! Ea este un algoritm!

b. propaganda nu mai urmareste sa influenteze persoane cu pozitii influente sau o elita guvernamentala , ea cauta sa modifice opinia publica in ansamblu si sa obtina comportamente de masa – standardizarea si masificarea creaza efecte favorabile propagandei;

c. propaganda devine un factor profund integrat actiunii politice si tinde chiar sa o transforme pe aceasta din urma (sa-i confere noi dimensiuni).

Daca fenomenul de propaganda este inlocuit de termenul de „comunicare”, „imagine”, „persuasiune”, „influentare”– strategiile de comunicare si de imagine din guvernarea moderna confirma intrepatrunderea intre actul politic si cel de comunicare.

Dimensiuni specifice ale evenimentului

Perceptibilitatea unui eveniment sta sub influenta unui numar de variabile.

„Evenimentul” se apropie cel mai mult de realitate, fara a o reproduce fidel;

Distanta in spatiu: un eveniment are mai multe sanse de a fi perceput daca se desfasoara intr-un loc apropiat, in „vecinatatea imediata”. Comportamentul sexual al unei personalitati americane nu va fi un eveniment important pentru un taran din Peru: o catastrofa feroviara in India nu constituie un eveniment pentru un fermier din Australia.

Categoria evenimentelor: politic, sportive, fapt divers, catastrofa naturala, accident, eveniment cultural; pasionatii de curse hipice nu se intereseaza de premiile literare! Cursul de la bursa Hong-Kong nu este, oricat de mult ar scadea, un „eveniment” pentru seful statiei CFR– Dorohoi;

Interesele specifice ale individului (legatura dintre eveniment si bunastarea individului) – interese materiale sau interese spirituale: pentru unii, interesele care pot afecta imediat bunastarea individului sunt urgente si de maxim interes (lumea a 3-a, saraca, este permanent sensibila la cresteri salariale, modificari de protectie sociala); pentru intelectualul francez, gala premiilor literare poate prezenta un eveniment, la fel pentru o tanara mondena, cocheta, un festival fashion in San Paolo inseamna un eveniment;

Ideea de eveniment inseamna codarea realitatii intr-o clasa de date de diferite grade de noutate: un eveniment poate ramane engramat pentru 3 zile, altul pentru o luna, ani, secole, milenii;

Un eveniment este important daca si consecintele sale se fac simtite, iar perceperea sa depinde de gradul de implicare al individului sau al grupului. Sunt evenimente care sunt „invizibile” in sensul ca nu trezesc interesul actorilor observatori (in state europene absentismul la alegeri);

Dimensiunile specifice unui eveniment substanta sa psihologica si ecoul planetar – pot sparge barierele de comunicare si blocajul pe interese: „Cutremurul din Asia”, „Razboiul din Irak”, „Cresterea pretului barilului de petrol”. Pe o scala de intensitate pot fi concepute evenimente de top dupa interpretarea diferitelor criterii: natura si marimea sistemelor afectate, dimensiunea sa de interes (tara, continent, regiune, zona, emisfera), intensitatea consecintelor.

Evident, teoretic vorbind, gratie mijloacelor de comunicare in masa, un eveniment petrecut intr-un punct anume al planetei, poate fi perceput – on line – orice eveniment este potential mondial.

Studiul comunicarii prin apel la conceptele de propaganda si eveniment, pun in evidenta faptul ca ne aflam in pozitia de observatori si subiecti cunoscatori,dar si in rol de actori cu interese materiale (economice) si simbolice (apartenenta la un grup, participare la un sistem de credinte).   

Interesul in comunicare se exprima in sens material (avem receptivitate fata de pozitia socioeconomica, fata de securitate) dar si in sens spiritual-intelectual (curiozitatea fata de celalalt, solidaritate, sentiment de empatie).

Comunicarea stimulate de trebuintele de integrare comunitara deschide calea unor noi abordari ale dimensiunii de cetatean interesat tot mai mult de treburile publice si de viata celorlalti, potrivit unor emergente globaliste, integrative.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1134
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site