Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Tipuri de comunicare

Cominicare

+ Font mai mare | - Font mai mic



Tipuri de comunicare

Comunicarea ca atare se poate exercita la mai multe niveluri sau, cel puain, poate raspunde mai multor tipuri de situaaii si este considerate ca o condiaie sine qua non a vieaii omeneati ai a ordinii sociale de catre cercetatorul Paul Watzlawick. Se fac in general trei distincaii: comunicarea verbala, non-verbala; comunicarea intrapersonala, interpersonala; comunicarea de grup , comunicarea de masa sau mediatizata.



- Comunicarea verbala este cea care foloseste vorbirea ai scrisul. Si are la baza procesului funcaia semiotica care desemneaza “capacitatea indivizilor de a uitiliza semen ai simboluri ca substituite ale obiectelor, respective acaiunilor, ai de a opera cu acestea in plan mental” . Cand ne adresam cuiva, folosim cuvinte ai fraze susceptibile de a fi intelese de catre interlocutorul nostru.

- Comunicarea non-verbala, dupa cum o indica ai denumirea, se bazeaza pe gesturi, mimica, ce traduc emoaiile ai reacaiile noastre. Ne petrecem timpul zambind sau facand grimase aplaudand sau huiduind; strangem mana unui prieten , ridicam doua degete pentru a raspunde la o intrebare etc. denumita de aceea limbajul trupului observa domnul profesor Flaviu Calin Rus .

- Comunicarea intrapersonala nu priveste decat o singura persoana : aceea care gandeste pentru ea insaai sau chiar vorbeate cu ea insaai inainte de a vorbii sau a scrie altcuiva. Acest aspect al fenomenului de comunicare este evident, dificil, de studiat din moment ce el nu este exprimat ai ramane latent. Doar un psihiatru l-ar putea aborda.

- Comunicarea interpersonala implica in mod obligatoriu minimum doua persoane care realizeaza un schimb de idei : ea se aplica deci la o comunicare intre un numar mic de indivizi puai in situaaii diverse. Cu cat legatura dintre aceste persoane este mai stransa , cu atat comunicarea va fi mai intensa ai va produce reacaii ca ai in modelul propus de Newcomb

Dupa cum se vede comunicarea interpersonala ai cea intrapersonala se limiteaza la persoane ai nu implica , cel putin in acest stadiu, un suport de comunicare adevarat. Studiul lor aine mai mult de psihologie decat de mass-media : este ai motivul pentru care nu vor fi abordate in aceasta lucrare

- Comunicarea de grup este o comunicare interpersonala care se extinde la un numar mai mare de persone: poate fi vorba de o aedinaa de lucru intre colegii de birou sau de un dialog intre profesor ai studenaii sai. Aceste doua exemple arata ca implicarea indivizilor este variabila: unii sunt foarte activi , alti pasivi; unii sunt mai atenai , alaii reacaioneaza mai rar sau viseaza. Comunicarea de grup este studiata mai ales de psihosociologii interesaai de relaaiile de autoritate sau de obedienaa , de sentimente de prietenie sau de antipatie. Ea priveate indeaproape domeniul mass-media intrucat numeroase lucrari au cautat sa explice modul in care , de exemplu, radioul sau televiziunea pot influenaa indivizii reuniai intr-un grup sau intr-o organizaaie. In acest caz, este foarte important de atiut cum se sudeaza relaaiile intre indivizii reuniai intr-o colectivitate restransa numeric.

- Comunicarea mediatizata se situeaza la un alt nivel. Ea este constituita de procesul care permite fie unuia sau mai multor emiaatori, fie unui emiaator colectiv sa difuzeze mesaje cu ajutorul unui dispozitiv tehnic (text tiparit, ecran, microfon) spre unul sau mai mulai receptori. In aceasta accepaiune, cuvantul “mediatizata ( in opozitie cu “ne-mediata”) inseamna ca ne servim de un instrument de mediere , adica de o unealta tehnologica data, numita de catre J. Dominick comunicare asistata de aparate.

Cat despre comunicarea asa-zis “de masa” , ea este un process prin care profesioniatii comunicarii folosesc un suport tehnic pentru a difuza mesaje, intr-o maniera ampla, rapida ai continua, cu scopul de a atinge o audienaa larga. Astfel dupa Ch. Wright comunicarea de masa este orientata catre audienae largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de catre comunicator , mesajele sunt transmise in mod public si sunt calculate astfel incat sa ajunga repede la public, uneori chiar simultan, deobicei ele aand character de documente inregistrate Ea reprezinta deci un numar de caracteristici suplimentare in raport cu comunicarea de grup.in ceea ce priveate emiaatorul, trebuie nu doar sa fie vorba de profesioniati ai comunicarii, dar ai ca acestia sa aiba ai acces privilegiat la informaaie, sa dispuna de mijloace organizaaionale ai economice(organ de presa, un canal de televiziune etc) ai de “maaini” de comunicare (camere video, studiouri, tipografii). In privinaa receptorilor, trebuie ca audienaa sa fie compusa dintr-un numar mare de receptori anonimi(pot fi cateva sute, cateva mii sau cateva milioane ai sa nu se cunoasca intre ei) dispersaai geografic (la nivel local, regional, naaional sau internaaional) iar circulaaia mesajelor difuzate sa fie aleatorie. Comunicarea de masa este deci o forma decomunicare mediatizata.

Recunoaaterea importanaei informaaiei in viaaa sociala a condus treptat la dezvolatarea unui numar impresionant de discipline ale comunicarii.Informatia a devenit , dupa cum arata N. Naistbtt, combustibilul societatii contemporane. Conatientizarea necesitaaii indivizilor de a primi ai stoca informaaie a dus la apariaia unei forme de comunicare care largea in mod vadit orizonturile cunoaaterii: comunicarea mediata. In acest caz, medierea se realizeaza prin echipamente tehnice care “permit oamenilor sa comunice expresia gandirii lor “. Nu dupa mult timp, dezvoltarea continua a mijloacelor tehnologice cuprinse in sfera comunicarii a transformat comunicarea mediata in comunicare de masa. “Caracteristica fundamentala a comunicarii de masa este radiaaia de mesaje in jurul unei surse” . Aceasta forma de comunicare are cateva trasaturi specifice: este intotdeauna indirecta, in sensul ca intre momentul emisiei ai cel al recepaiei este un decalaj spaaial ai temporar, este unilaterala, adica fluxul informaaional are loc doar dinspre emiaator spre receptor, ai nu in ultimul rand este publica – se adreseaza tuturor celor care pot ai vor sa perceapa mesajul, fara a fi necesar ca aceatia sa fie organizaai intr-un grup clar definit



Apud Michael Kunczik, Astrid Zipfel, Introducere in tiin a publicisticii i a comunic rii, Editura Presa Universitara Clujean , Cluj Napoca, 1998, p. 12.



Apud Ioan Radu, Petru Ilu , Liviu Matei, Psihologie social Editura Exe S.R.L., Cluj Napoca, 1994, p. 185

Flaviu Calin Rus, Introducere in tiin a comunicarii si a rela iilor publice, Editura European, Ia i, 2005, p. 18.

Apud Ioan Radu, Petru Ilu , Liviu Matei, op. cit., pg. 195

Dominick Joseph, Dyinamics of Mass Communica ion, London , Adisson Wessley Publ., 1983

Wright Charles, Func ional Analysis and Mass Communica ion, in Dexter, L.A. White D.M. Editure, People, Society and Mass comunica ion, New York, Macmillian Publ., 1964

Restian A., Politologia , Editura Academiei Romane, 1997, p.

Maxim Danciu, Mass Media, Comunicare i Societate , Editura Tribuna, Cluj Napoca, 2003, p. 9





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1472
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site