Consumatorul european

Consumatorul european

Cultura - determinanta majora a comportamentului consumatorului european

Alaturi de alti factori, asupra comportamentului consumatorului isi exercita influenta, in cea mai mare masura, factorul cultural care genereaza mediul cultural pe diferite zone teritoriale.

Mediul cultural - ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate. Pe baza acestor componente se formeaza comportamentul de cumparare si de consum de care va trebui sa tina cont orice intreprinzator.

Elementul cultural are un rol decisiv in delimitarea segmentelor de piata, in definirea diferitelor tipologii.

Mediul cultural contribuie la exprimarea exigentelor unei anumite piete, fapt ce impune intreprinzatorilor ajustarea componentelor mix-ului de marketing.

In evaluarea impactului mediului cultural asupra activitatii intreprinzatorilor trebuie luat in considerare faptul ca el depinde de o serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale care rezista in timp, fiecare cultura fiind compusa din culturi secundare.

Principalele valori culturale ale unei societati depind de conceptia oamenilor despre ei insisi, despre cei din jur, despre diferitele asociatii, despre natura, univers, etc.

Cultura - "ansamblul valorilor de baza, ale perceptiilor, dorintelor si comportamentelor insusite de un membru al societatii, de la propria familie sau de la alte institutii importante", cultura contine in raport de specificul acestuia mai multe culturi secundare concretizate in grupuri de oameni (grupuri etnice, regiuni geografice) care impartasesc sisteme de valori bazate pe experinete si situatii de viata.

Comportamentul de cumparare si consum al unei persoane este influentata de numerosi factori de natura sociala (gradul de apartenenta, statutul social, varsta, ocupatia, situatia materiala, stilul de viata).

Cultura este capatata, se invata si se transmite pe cale sociala, din generatie in generatie.

Elementele culturii

cultura materiala

limba

religia

valori si atitudini

obiceiuri

estetica

organizare sociala

educatie

in cazul consumatorului din cadrul spatiului Uniunii Europene, acestia prezinta diferentieri remarcabile, nu numai prin prisma caracteristicilor socio-demografice si economice, ci mai ales sub aspectul unor elemente de ordin cultural, fapt ce face dificila adoptarea de catre intreprinzatori a unor strategii standardizate si impune eforturi de adaptare teritoriala.

Operatorii de marketing din Uniunea Europeana sunt sfatuiti sa identifice deosebirile existente intre pietele nationale si sa-si adapteze produsele si serviciile in asa fel incat sa corespunda gusturilor si preferintelor locale.

Marketingul european trebuie sa-si adapteze metodele si practicile la mediul cultural.

Pentru intreprinderile care doresc sa actioneze in spatiul comunitar este de importanta majora evidentierea a ceea ce separa si ceea ce uneste culturile repective.

Privind retrospectiv, spatiul european a avut o influenta marcanta asupra istoriei popoarelor si a lumii. In prezent se remarca, pe langa unele convergente si o mare diversitate culturala europeana. Aceasta situatie reiese pregnant prin luarea in considerare a catorva dimensiuni culturale:

nivelul implicit al fenomenelor culturale (legat de sistemul de valori, atitudini, institutii)

nivelul explicit (legat de limbaj, limba, mod de consum)

In ceea ce priveste sistemul de valori si atitudini, convergentele si particularitatile valorilor europene se observa prin prisma distinctiilor culturale istorice dintre nord si sud:

aria culturala nordica pune pret pe munca, pe efortul sustinut, pe timpul economic, pe progresul stiintific; viata personala este strict separata de serviciu, zilele de munca sunt relativ scurte, puterea este repartizata in mod egal in cadrul societatii)

aria culturala mediteraneana (sudica) acorda mai putina importanta vietii interioare, mai multa vietii in grup; munca este integrata in viata cotidiana, stil baroc, sentimente exuberante, puterea este repartizata vertical, rolurile sociale ale celor 2 sexe sunt net distincte

Din analiza culturilor specifice tarilor membre ale Uniunii Europene se disting 3 grupari:

1. Scandinavia: Finlanda, Suedia, Danemarca
2. Europa Occidentala anglo-saxona: Germania, Tarile de Jos (Luxemburg, Belgia, Olanada), Marea Britanie
3. Europa Occidentala Mediteraneana: Franta, Italia, Spania, Grecia

Se contureaza si o a IV-a grupare - Europa Centrala si de Est

In prezent, in cadrul Uniunii Europene se remarca 2 tendinte:

omogenizarea prin raspandirea modelului nordic caracterizat, printre altele, mai ales de structura cheltuielilor de consum orientate spre locuinta, sanatate, petrecerea timpului liber. Un rezultat al acestei tendinte il constituie aparitia unui segment de consumatori denumit euroelita, avida mai ales de produse tehnice si servicii. Cel ce apartine euroelitei poseda: 2 autoturisme, un mobil, o carte de credit cu autorizatie de utilizare nelimitata, vorbeste engleza, face sport, isi tine sub control greutatea, este sensibil la problemele ecologice

tendinta catre reechilibrul mediteranean prin imbinarea modului de viata nordic si sudic

Se observa astfel, ca tinerii din Germania dau tot mai mult dovada exuberanta. In Italia, Spania, tinerii sunt tot mai mult atrasi de modelul nordic, model de reusita individuala, se manifesta o mai mare egalitate intre sexe, fapt ce dinamizeaza viata sociala.

Si in cazul demersurilor specifice marketingului european, caracterizarea si urmarirea evolutiei valorilor culturale ale populatiei comunitare trebuie sa constituie o preocupare esentiala, menita sa urmareasca impactul lor asupra comportamentului de cumparare si de consum.

Cercetarile intreprinse de o serie de institute si centre de profil urmarind cunoasterea in structura a consumatorului european, pe baza unor variate criterii de segmentare a pietei, au evidentiat existenta unor importante eurostiluri aprtinand diferitelor grupuri relativ omogene de persoane sub aspectul stilului de viata.

Necesitatea definirii notiunii de euroconsumator - era privit ca fiind un mit si nu o realitate, in conditiile existentei unor importante diferente de natura culturala, legislativa si chiar diferente referitoare a infrastructura necesara marketingului in cadrul tarilor Uniunii Europene, au determinat o analiza comparativa a modificarilor structurale survenite in timp, pe baza segmentarii pietei europene, in scopul evidentierii similitudinilor si deosebirilor comportamentale ale consumatorului european.

Aceste cercetari au evidentiat o relatie apropiata in unele domenii a comportamentului general al unor consumatori europeni, dar si mentinerea unor importante diferente generate de venituri, limba etc.

Incontestabil, modul de viata din Europa tinde sa se omogenizeze, se tinde spre o apropiere a structurilor de consum.

Eurotipologii ale consumatorilor - sintetizate pe baza valorilor si stilurilor de viata, a atitudinilor fata de modul de viata. Institutele implicate in cercetare: RISE (Franta), SINUS (Germania), CCA (Franta), SRI Europa, Europol. Rezultatul acestor cercetari s-a concretizat in 36 de categorii socio-culturale, care prin analiza de grup au evidentiat 17 eurostiluri de viata.

CCA si Europol - 15 eurostiluri

SRI Europa - 4 categorii: persoane orientate pe necesitati, persoane conformiste, persoane introvertite, persoane integrate.

SINUS - a efectuat cercetari in 5 tari si a evidentiat 8 eurotipologii: mediul conservator solemn, mediul mic burghez, mediul muncitoresc, mediul orientat progresist, mediul tehnocrat liberal, mediul hedonistic, mediul alternativ, mediul muncitoresc fara traditie.

Se evidentiaza 5 clase sociale si orientari valorice:

orientarea traditionala

orientarea materiala

valori efemere (hedonism)

valori schimbatoare (post materialism)

valori efemere postmoderniste

2 tipuri de valori

valori bazate pe munca asidua, economie, religie, onestitate, bune maniere, supunere

valori materialiste (posesia, proprietatea, nevioa de securitate)

2 curente de opinii legate de Europa

diferentele dintre consumatorii europeni sub aspectul obiceiurilor, limbii, culturii sunt si vor ramane semnificative si de aceea firmele trebuie sa abordeze strategii de marketing la nivel national sau regional

in pofida diferentelor existente pot fi identificate segmente de piata paneuropene abordabile cu o strategie de marketing uniforma

La nivelul Uniunii Europene exista 11 limbi oficiale. Dupa cel de-al V-lea val, se vor vorbi 20 de limbi.

3 nivele de grupare a consumatorilor europeni la nivelul Uniunii Europene:

gruparea tarilor si consumatorilor in cadrul acestor tari in functie de diverse criterii geografice, de nivelul de dezvoltare a tarii si de cultura (macrosegmentare) - rezulta segmente regioanale de consumatori europeni

gruparea consumatorilor europeni in cadrul tarilor si intre tari pe baza criteriilor sociodemografice (microsegmentare) - rezulta segmente de consumatori regionale si transnationale

gruparea consumatorilor pe baza unor criterii comportamentale (microsegmentare specifica) - rezulta segmente de consumatori transnationale si la nivel paneuropean

Limbi vorbite in diferite zone ale Europei

Europa de NV - engleza

Europa Centrala si de Nord - franceza si germana

Europa de SV - spaniola si portugheza

Europa Centrala si de Sud - germana, franceza si italiana

Europa de SE - greaca si italiana

Europa de Nord si Elvetia - zona multilingva - limbile scandinave, franceza, italiana, germana

Cercetarile au definit tipuri de afinitati culturale transnationale:

familia - scaderea generala a natalitatii, cresterea sperantei de viata, cresterea populatiei de varsta a III-a, dizolvarea cadrului familial, intensificarea activitatii persoanelor de sex femini, marirea puterii de cumparare

Educatia in Uniunea Europeana - exista diferente de educatie; difera prin: bugetul alocat, raportul stat-biserica, raportul de viata sociala-personala.

Concurenta - componenta definitorie a regulilor de joc din cadrul pietei unice europene

Cunoasterea consumatorului din cadrul spatiului comunitar la care urmeaza sa se ag'dreseze un produs nu este totul in cadrul unui asemenea camp de actiune.

Pentru reusita in afaceri, firmele trebuie sa acorde tot atata atentie concurentei, cat si clientilor proprii; astfel, intr-un mediu concurential deosebit de acut cum este cel din cadrul pietei unice europene, intreprinderile trebuie sa inevsteasca cat mai mult pentru cunoasterea concurentei si pentru identificarea avantajelor si dezavantajelor pe care le are in lupta cu acestia spre a putea lansa atacuri cat mai precis asuprea lor si spre a se putea apara mai bine de atacurile acestora.

Consumatorul percepe concurentii ca pe niste alternative pentru satisfacerea nevoilor lor.

Numarul concurentilor este relevant pentru specialistii in marketing in adoptarea celei mai bune strategii.

Guvernele urmaresc derularea libera a concurentei, mentinerea ei la un nivel cat mai ridicat si sunt preocupate in depistarea si eliminarea cazurilor care blocheaza libera concurenta. Exista dificultati pentru anumite firme de a patrunde pe anumite piete (ex: tigari, autoturisme)

Un producator trebuie sa cunoasca 5 lucruri (P. Kotler):

cine sunt concurentii

care sunt strategiile acestora

care sunt obiectivele lor

care le sunt punctele forte si cele slabe

cum reactioneaza l aprovocarile pietei

Intreprinderile trebuie sa-si creeze un avantaj strategic, pozitionandu-si ofertele astfel incat ele sa se diferentieze net de oferta concurentilor in mintea consumatorilor vizati.

In confruntarea in care se angajeaza firmele specifica relatiilor de concurenta, acestea cauta permanent sa obtina o pozitie mai buna decat cea a concurentilor sau chiar anihilarea acestora.

Formele pe care le imbraca aceasta confruntarea siferp in functie se potentialul si pozitia firmei pe piata, precum si de scopul urmarit. Pot aparea situatii in care unele firme aflate in relatii de concurenta se pot gasi concomitent in relatie de cooperare impotriva unei firme straine.

O influenta importanta asupra activitatii firmelor prezente pe piata si asupra metodelor de actiune in cadrul acesteia o are legislatia referitoare la practicile concurentiale. Un loc special revine reglementarilor asupra practicilor neloiale si antitrust.

Cadrul de desfasurare a concurentei in spatiul comunitar

Una dintre cheile reusitei integrarii europene a constituit-o existenta inca de la inceputul constructiei comunitare a unei politici comune in domeniul concurentei. Numai printr-o astfel de politica s-a asigurat existenta pietei interne unice care permite libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor.

Politica europeana in domeniul concurentei este bazata pe art. 3F al Tratatului de la Roma, in prezent art. 3G al Tratatului de la Maastricht care prevede necesitatea luarii unor masuri menite sa asigure ca la nivelul pietei comune concurenta sa nu fie distorsionata

Pentru aplicarea corespunzatoare a acestui orincipiu au fist prevazute in tratat o serie de cai de implementare sub forma unor reguli cu privire la concurenta care continua sa fie si in prezent pilonii centrali ai politicii concurentiale comunitare.

Promovarea liberei concurente, preocupare a organismelor abilitate, de sustinere a unei concurente pure si perfecte constituie calea cea mai potrivita de asgurare a bunastarii populatiei comunitare, a cetateanului comunitar, in tripla sa calitate: consumator, participant la piata fortei de munca si actionar.

Pentru a elimina aceste defecte, politica concurentiala urmareste limitarea, controlul si chiar interzicerea companiilor care aduc atingere concurentei perfecte.

Scopul esential al politicii de concurenta a Uniunii Europene il constituie protejarea concurentei eficiente pe piata comuna.

Efectele concurentei - 3 efecte:

printr-o concurenta libera se ridica calitatea produselor si serviciilor

se stabileste un nivel real al preturilor

se elimina intreprinzatorii care nu au capacitatea de a se adapta la cerintele mediului

Concurenta ii face pe toti cei implicati in tranzactii pe piata atat ofertantii (producatorii sau distribuitorii), cat si purtatorii cererii (consumatorii, producatorii, intermediarii) sa caute sa ajunga la o valoare de echilibru intre calitate si pret pentru a acoperi cererea intr-o masura cat mai mare.

Prin concurenta, consumatorului comunitar i se garanteaza un nivel de excelenta in ceea ce priveste calitatea si pretul produselor si serviciilor.

In ultima analiza, concurenta obliga firmele care actioneaza in spatiul comunitar sa depuna eforturi pentru a sdeveni competitive si eficiente, putand astfel sa-si asigure o pozitie de succes si pe poata mondiala.

Pentru asigurarea unei concurente eficiente pe piata, se porneste de la premiza ca piata este formata din ofertanti independenti, fiecare din ei supunandu-i pe ceilalti unui presiuni concurentiale.

Cadrul legislativ care sta la baza politicii concurentiale europene este stipulat in esenta, in Tratatul Comisiei Europene. Prin acest tratat sunt interzise practicile restrictive care afecteaza comertul dintre statele membre atunci cand acestea inlatura, distorsioneaza sau restrictioneaza concurenta in cadrul pietei unice.

In baza acestor reglementari, politicile concurentiale specifice pietei unice se concentreaza pe 4 domenii principale de actiune:

eliminarea acordurilor restrictive ale concurentilor si a abuzurilor de pozitie dominanta (intelegeri intre concurenti pentru a fixa anumite preturi pe piata)

controlul fuziunilor firmelor pentru a se evita ajungerea la o pozitie dominanta a unei firme si asigurarea cresterii gamei bunurilor oferite pe piata la preturi scazute

liberalizarea sectorului economic in care mai exista sisteme de monopol

monitorizarea subventiilor acordate de stat spre a contribui la cresterea coeziunii economice si a favoriza crearea unor noi locuri de munca mai bune si de durata in cadrul Uniunii.

Legea concurentei urmareste sa protejeze piata comuna si sa stimuleze concurenta in cadrul acestui vast spatiu eonomic, urmarind astfel apararea importiva practicilor neloiale, autoritatile competente au la dispozitie un arsenal juridic corespunzator prin: acordurile anticoncurentiale si abuzul de pozitie dominanta.

Eventualele intelegeri intre firme sunt considerate de Tratat ca fiind incompatibile cu piata comuna; sunt interzise orice fel de acorduri intre intreprinderi, orice decizie de asociere si orice practica concentrata susceptibile de a afecta comertul intre statele membre si care au ca obiectiv sau ca efect impiedicarea, restrictionarea sau falsificarea jocului concurential in interiorul pietei comune, de genul: fixarii preturilor de cumparare sau de vanzare, sau a altor conditii de tranzactionare, limitarii sau controlului productiei, dezvoltarii tehnice sau a investitiilor, partajarii pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, aplicarea de concditii inegale partenerilor comerciali provocand un dezavantaj, conditionarii incheierii contractelor de acceptare de catre un partener a unor obligatii suplimentare care nu au legatura cu obiectul acestor tranzactii.

In urma realizarii unor afaceri eficiente, unele intreprinderi ajung sa detina o putere economica deosebita care le permite sa actioneze pepiata fara a tine seama de reactia consumatorilor. Semenea firme sunt tentate sa abuzeze de pozitia respectiva pentru a-si spori venituile si pentru a-si consolida pozitia pe piata atat prin slabirea si eliminarea concurentei, cat si prin interzicerea accesului pe piata a unor firme noi.

Controlul fuziunii intreprinderilor - in ultimii ani, s-a remarcat o tendinta de intensificare a unirii intreprinderilor pe cuprinsul Uniunii Europene prin fuziuni, achizitii sau infiintarea de societati mixte care sa le asigure efecte sinergice sporite (ex: in cercetarea si dezvoltarea de produse noi) si, in final, pentru a fi mai eficiente pepiata. Tratatul interzice fuziunile care intaresc o pozitie dominanta pentri a preveni cazurile de abuz care ar distorsiona concurenta efectiva pe piata comuna.

Din aparitia unor astfel de structuri care pot mri preturile peste cele practicate, toti actorii prezenti pe piata, mai ales consumatoru pot fi rejudiciati.

Uniunea europeana a pus la punct un sistem performant de proceduri pentru interzicerea anumitor fuziuni, daca acest lucru se impune pentru pastrarea unei concurente eficiente pe piata. Criterii:

dimensiunea comunitara a unei anumite fuziui se estimeaza pe baza pragurilor stabilite de cifrele de afaceri (cel mai important este pragul mondial, precum si pragul valabil pe tot cuprinsul Uniunii - 250 mil euro; sub aceasta valoare, controlul fuziunilor se face numai la nivel national; la acelasi nivel se exercita controlul daca cel putin una dintre firme realizeaza mai mult de 2/3 din cifra de afaceri la nivelul Uniunii Europene intr-o singura tara membra)

Drepturle speciale si liberalizarea unor activtati publice - in cadrul Uniunii, unele intrerinderi de stat sau particulare pot beneficia se anumite drepturi speciale pentru a desfasura activitati in domeniul serviciilor de interes economic general (servicii postale, transporturi feroviale, aeriene, productia si distributia energiei electrice)

In acest cadru se inscrie pozitia de monopol oferita unei intreprinderi cu un astfel de profil. In contextul in care se are in vedere ca Uniunea Europeana sa beneficieze in viitor de intreprinderi capabile sa rivalizeze cu concurentii lor straini, atat in privinta calitatii serviciilor oferite publicului si a nivelului preturilor, cat si a perfectionarii lor economice, se manifesta de peste un deceniu o preocupare de punere in practica a liberalizarii acestor sectoare.

Procesul de deschidere a concurentei genereaza un impact pozitiv asupra utilizarii interne si contribuie la imbunatatirea generala a conditiilor din Uniunea Europeana.

In cadrul procesului de deschidere a pietei unor servicii se inscrie si procesul de liberalizare a transportului aerian din Europa ceea ce semnifica faptul ca liniile aeriene din tarile Uniunii sunt deschise concurentei. Una dintre primele consecinte a constituit-o un val de concentrari si rascumparari nemaintalnite (ex: Delta Airlines a rascumparat Panam-ul).

Acesta miscare de concentrare a fost oarecum temperata de intrarea pe piata a micilor companii decise sa atace monopolul detinut de marile companii si sa profite de liberalizarea generala.

Consumatorii sunt principalii beneficiari ai acestei liberalizari

Politica ajutoarelor de stat este o componenta a politicii comunitare in domeniul concurentei. In pofida faptului ca sunt interzise prin Tratat, prin aplicarea unor exceptii permise s-a ajuns ca in perioada 1996-1998 sa fie acordate astfel de ajutoare de stat in spatiul comunitar de cce. 93 mld euro, reprezentand 250 euro pentru fiecare cetatean al Uniunii.

Pe masura eliminarii barierelor fizice, reglementatorii si fiscale din calea comertului intraeuropean, subventionarea anumitor sectoare a ramas printre putinele instrumente care duc la imperfectarea liberei circulatii a bunurilor si la fragmentarea pietei.

Ca urmare a faptului ca in anumite conditii, ajutoarele de stat au si efecte pozitive contribuind la adancirea integrarii si reducerea disparitatilor teritoriale dintre ele, sunt acordate pentru a sustine dezvoltarea sau a o ajuta sa-si rezolve problemele cu care se confrunta.

Controlalele asupra ajutoarelor de stat au un impact considerabil:

limiteaza aceste ajutoare la strictul necesar si impiedica risipirea fondurilor publice

impulsioneaza cresterea economica in cadrul Uniunii Europene, precum si a gradului de ocupare a fortei de munca

contribuie la imbunatatirea standardului de viata si a cresterii calitatii vietii

Ajutoarele de stat pot fi acordate in forme variate:

scutiri de la plata dobanzilor

garantii sau transfer de stat

repartizarea de catre stat a unir marfuri si servicii in conditii preferentiale

Reglementarile Uniunii Europene cu privire la concurenta fac parte din mediul legal al oricarei intreprinderi care are in vedere sa actioneze in acest spatiu.

Dreptul european defineste regulile jocului pe piata Uniunii, el avand caracter prioritar fata de legislatia nationala a statelor membre, insa nu exclude ca aplicarea sa sa fie supusa anumitor conditii legate de:

localizare

natura comportamentala

natura activitatii

Localizarea - efectul unui act anticoncurential sa fi fost resimtit si localizat in spatiul geografic comunitar

Natura comportamentului - inainte de a stabili daca comertul intracomunitar este lezat de acest comportament

Natura activitatii - cu toate ca toate activitatile economice specifice productiei si distributiei produselor intra sub incidenta dreptului european privind concurenta, anumite sectoare beneficiind de un regim special.

Controlul concurentei

Factorii de deczie ai Uniunii Europene au constientizat faptul ca pentru atingerea celor 2 obiective majore ale politicii concurentiale (functionarea economiei de piata si a pietei unice) este necesar ca regulile de concurenta sa fie aplicate universal in spatiul comunitar, deopotriva companiilor publice, cat si celor private si ca autoritatile de implementare a regulilor de concurenta sa aiba capacitatea de aimpune penalitatile constand in amenzi pentru a descuraja incalcarea legii.

Comisia Europeana are o serie de puteri in acest sens:

poate impiedica autoritatea nationala sa subventioneze abuziv industria nationala prin incalcarea regulilor de concurenta comunitara

se ocupa de concentrarile de mari dimensiuni care isi desfasoara o parte din activitate pe teritoriul mai multor state membre

are puteri largi de investigare si are acces la toate documentele firmelor. Firmelor gasite vinovate de practici neregulamentare li se pot aplica amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri.

In prezent, Comisia Europeana si Curtea Europeana de Justitie au la dispozitie un bogat arsenal juridic improtriva practicilor neloiale privind concurenta.

In baza experientei practice a departamentelor Comisiei Europene cuprinse in cadrul Directoratului General pentru Concurenta a fost posibila inlaturarea unor abuzuri si s-a evitat proliferarea practicilor discriminatorii prin masuri preventive:

interzicerea unor carteluri (conducte de transport de energie termica; producator de zahar)

interzicerea abuzului de pozitie dominanta (distributia inghetatei furnizate gratis de congelatoare; piata serviciilor de transport aerian; lumea sportului)

controlul fuziunilor de firme

drepturi speciale si liberalizarea serviciilor publice (serviciile de telefonie mobila)

analiza ajutoarelor de stat (subventiile tranzactiilor regionale)

Prin intregul complex de masuri, reglementari si de supraveghere specifice, in vigoare, concurenta obliga firmele care actioneaza in spatiul comunitar sa depuna eforturi pentru a deveni competitive si eficiente din

De altfel, un asemenea obiectiv major a fost fixat la Lisabona, in urma lansarii procesului de transformare a Uniunii Europene pana in 2010 in cea mai competitiva economie din lume, bazata pe cunoastere, eliberarea potentialului inovativ si antreprenorial.