Cum abordam TEMA MINIMARKET

Cum abordam TEMA proiect MINIMARKET

SCURT ISTORIC SPATII COMERCIALE

Odata cu diviziunea muncii in comuna primitiva, datorita cresterii productivitatii, apar primele schimburi de marfuri.

Marfa devine acea parte a productiei care depaseste necesitasile proprii, fiind destinata schimbului, si mai tarziu, vanzarii, odata cu aparitia monedei (o marfa cu dimensiuni reduse si valoare mare care poate inlocui orice fel de marfa).

Aparitia mestesugarilor, desprinsi dintre agricultori si concentrarea lor in centre care sa deserveasca un teritoriu mai amplu, a condus la aparitia unei noi ocupatii aceea de comerciant, care cumpara si vinde produsele mestesugarilor. Suntem deja in oranduirea sclavagista, la momentul aparitiei banilor.

Mestesugare isi construiesc cladiri durabile in care sa desfasoare activitatea, iar negustorii amenajaza spatii pentru comert, de obicei in aer liber si amplaste in puncte usor accesibile dinspre drumurile de acces in localitate.Multe dintre orasele mari de astazi isi au originea in aceste mici asezari de mestesugari si negustori, care s-au dezvoltat de-a lungul timpului.

In orasele grecesti din antichitate, agora era locul unde se desfasura viata publica dar si comertul. Agora era marginita de portice care protejau negotul de intemperii si de circulatia din piata. In afara acestei "Piete Centrale" s-a dezvoltat o serie de magazine in cartierele de locuit, indeosebi acelea specializate in vanzarea alimentelor.

Aceste magazine sunt alcatuite astfel incat sa adaposteasca 3 tipuri de functiuni

vanzarea produselor comercializate - in partea din fata, spre strada a cladirii. Deschiderea ampla la strada includea vitrina si accesul publicului. Inchiderea magazinului se facea cu obloane mari din lemn

depozitarea produselor - in partea din spate a cladirii

locuinta negustorului - la etaj cu scara de acces din magazin

Forumul roman, de mai tarziu, incepe prin a fi destinat activitatii comerciale (uneori luandusi numele dupa tipul marfurilor) urman a ramane in cele din urma numai cu caracter festiv-reprezentativ.

Dupa cum se observa inca de la acea vreme se disting doua tipuri de spatii comerciale

piata (agora, forum) un fel de supemarket al acelor timpuri

magazine grupate pe strazi comerciale

In evul mediu se dezvolta atat mestesugurile cat si comertul in interiorul cetatii, pe langa zidurile manastirilor sau ale castelelor.

Se pastreaza cele doua forme de organizare a comertului

pietele centrale pe langa care mai apar piete specializate, uneori acoperite, si hale independente sau la parterul unor institutii publice

strazile inguste comerciale care din cauza imprejmuirii cetatii devin din ce in ce mai aglomerate, cu comert specializat pe diverse marfuri asa cum se poate vedea si in Bucurestiul veacului al XVI-lea. De atunci se pastreaza denumiri de strazi precum Selari, Blanari, Matasari, care preiau numele indeletnicirii comerciantilor stabiliti pe aceste ulite.

Ca aspect magazinele situate pe strzi comerciale se aseamna cu cele din antichitate dar sunt mai incapatoare si capata deschideri mai ample la strada. Comertul se desfasoara de regula in exterior datorita protectiei la intemperii oferita de obloanele mai usoare pe schelet metalic, prin rabaterea pe orizontala a partii superioare. Prin rabaterea pe orizontala a partii inferioare se realizeaya tejgheaua de expunere a marfurilo.

Prin inchiderea cu geam a magazinelor (secolul XVI - XVII), aspectul acestora se imbunatateste substantial prin amploarea pe care o capata in acest fel vitrina.

Orasele vechi pastreaza organizarea medievala, deci si organizarea comertului.

Dezvoltarea orasulelor existente se face in exteriorul zidurilor medievale (care de cele mai multe ori dispar). Totodata apar orase noi cu trama stradala regulata, cu strazi comerciale importante si piete ample.

Amplasarea unor localitati la confluenta drumurilor comerciale, beneficiind de cai de comunicatie si resurse economice a condus la aparitia oraselor-targuri in care periodic au loc manifestari comerciale de anvergura (chiar internationale). Printre acestea putem enumera, inca din evul mediu Milano, Venetia, Lipsca, Brasov, iar mai apoi, Hamburg, Roterdam, Plovdiv, Zagreb.

Concentrarea puternica a capitalului a condus la realizarea unor mari centre comerciale, magazine universale.

Dimensiunile tot mai mari ale magazinelor precum si dezvoltarea intensa a circulatiei auto a impus scoaterea magazinelor la periferia oraselor unde terenurile sunt cotate la preturi mult mai mici. Asfel se poate rezolva mai usor problema aprovizionarii magazinului si aceea a parcarii unui numar mai mare de autoturisme.

Marile magazine universale care s-au pastrat in centrul orasului au capatat si alte functiuni pe langa cea de comert. (loisir - petrecerea timpului liber, restaurante, cafenele, sali de jocuri, sali pentru educatie fizica, sali de cinematograf, chiar gradinite)

Si in perioada socialismului s-au mentinut cele doua tipologii pentru realizarea spatiilor comerciale

spatii comerciale la parterul blocurilor de locuinte, de-a lungul unor artere importante (Bucuresti-Calea Mosilor, Pantelimon, Giurgiului precum si in multe orase de provincie)

comert in ansambluri specializate

a.       complexe comeciale, de cele mai multe ori cuplate cu piata agroalimentara (Bucuresti - Balta Alba, Drumul Taberei, Breceni s.a. sau in foarte multe orase de provincie)

b.      mari magazine universale in zonele centrale ale localitatilor sau cartierelor

In toate cazurile, proiectarea magazinelor s-a facut pe baza schitelor de sistematizare, analize complexe social economice, facute de echipe complexe multidisciplinare, arhitectul urmand a tine cont de rezultatele studiilor intocmite.

Spatiile comerciale existente sunt transformate permanent datorta mobilitatii comerciantilor care se adapteaza rapid la piata, atat functional, dar si ca aspect sau dotare.

Spatiile noi comerciale se dezvolta mai putin in centrul oraselor datorita problemelor legate de transportul de aprovizionare dar mai ales necesitatii unor parcaje mari pentru autoturismele vizitatorilor.

Sistemul constructiv pentru noile spatii comerciale este in principal alcatuit din cadre metalice cu deschideri mari (mai rar beton armat datorita timpului mai mare pentru executie).

Acoperirea acestor spatii se face de regula cu ferme metalice si placi multistrat izolate termic (in diverse alcatuiri)

Inchiderea si compartimentarile sunt realizate de obicei tot din panouri usoare multistrat, flexibilitatea spatiului interior fiind maxima, permitand cu usurinta recompartimentari ulterioare.

Ca dotari, aceste constuctii beneficiaza de tot confortul modern (alimentare cu apa, canalizare, electricitate, instalatii de frig, incalzire si aer conditionat, avertizare la incendiu si efractie, supraveghere electronica etc).

In general aspectul marilor magazine amplasate la periferia localitatilor este tratat superficial, atat la exterior cat si la interior. De o atentie sporita se bucura magazinele - supermarketurile - aflate in zone care beneficiaza de o dezvoltare complexa ( ansamlul de la Baneasa, Brasov, Sibiu)

Magazinele amplasate in zonele centrale, beneficiaza de o tratare arhitecturala proprie, pentru a se integra in amplasament. Pe langa functiunea comerciala, acestea aduna o serie de spatii publice adiacente (restaurante, cafenele, spatii de promenada amenajate peisager sau ca spatii de expunere). De obicei parcarea se rezolva subteran pentru folosirea cat mai eficienta a terenului, care in asemenea zone ajunge la preturi exorbitante.

In general arhitectul trebuie sa negocieze intre eficienta economica dictata de beneficiar si aspectul cladirii care implica costuri suplimentare in cazul tratarii cladirii ca obiect de arhitectura, reprezentativ.

CLASIFICAREA UNITATILOR COMERCIALE

a.       Fata de limita teritoriala a localitatii

Magazin intravilan - situat in interiorul limitei teritoriale

Magazin extravilan - situat in afara limitei teritoriale

b.      Fata de marimea teritoriului deservit de magazin

magazin de interes local -

magazin de cvartal de locuit

magazin de cartier

magazin de sector

magazin de interes orasenesc

c.       Dupa tipul de cladire in care este amenajat

in constructii cu alta destinatie (la perter de bloc de locuinte, eventual si subsol, mezanin, etaj 1- Magazinul EVA, Romarta Copiilor, sau la parterul unor constructii hoteliere, gari, etc )

in constructii independente

d.      Dupa gradul de independenta in functionarea magazinelor

magazine izolate - care functioneaza independent chiar daca se invecineaza cu alte spatii comerciale

magazine grupate - cu marfuri deci si gestiuni diferite ce functioneaza in acelasi spatiu. Din punct de vedere al marimii acestor tipuri de magazine grupate se disting

o       punctul comercial

o       complexul comercial

o       centrul comercial de cartier

o       centrul comercial de sector

o       centrul comercial de interes orasenesc

o       piata in aer liber sau in spatii inchise

COMPLEXUL COMERCIAL

categorie in care se incadreaza MINIMARKET-ul

Este destinat unei grupari de locuinte cu o populatie cuprinsa intre 3.000 - 10.000 locuitori.

Este amplasat in zona centrala a ansamblului de locuit adiacent retelei de transport auto si pietonale.

Raza de servire cca 3-400m

Cuprinde

o       magazin general alimentar (paine, carne, mezeluri, oua, lapte si preparate din lapte, legume fructe,

o       sector semipreparate

o       ziare - reviste

o       tutun

o       unitate de alimentatie publica (mic restaurant / pizzerie, cafenea, cofetarie)

o       produse nealimentare - (cosmetice, igiena, accesorii bucatarie, electronica, etc.)

o       spatii anexa pentru personal (vestiare, birouri)

o       spatii pentru depozitarea marfurilor

o       spatii de reclama/expunere a marfurilor - adiacent zonei de acces

o       spatiu pentru caasele de marcaj

o       grupuri sanitare pe sexe, pentru public

o       spatii pentru aprovizionare (curte de serviciu)

o       spatiu pentru parcare autoturisme vizitatori

a.       Unitati comerciale ambulante (pentru manifstari ocazionale -competitii sportive, festivitati, sarbatori).

Mobile - permit deplasarea prin impingere, remorcare sau prin forta proprie - rulote

Imobile (tonete, chioscuri) - trebuies transportate pe platforme de transport

b.      Unitati comerciale fixe (beneficiaza de un amplasament fix permanent)

a.       magazine strict specializate (incaltaminte copii)

b.      magazine specializate (incaltaminte)

c.       magazine combinate (articole pentru copii)

d.      magazine generale (alimentare, nealimentare cu produse diferite - Penny, Bila)

e.       magazin universal (o gama bogata de sortimente de produse alimentare si nealimentare )

f.        magazine mixte (produse alimentare si nealimentare cu volum redus de marfuri - magazine satesti)

g.       magazine de mic gros (destinate aprovizionarii societatilor comerciale)

h.       magazine tip "consignatie" -desfac marfuri achizitionate de la populatie, spre vanzare

a.       Magazine cu marfuri de cerere zilnica (lapte, paine, tutun, ziare)

b.      Magazine cu marfuri de cerere periodica (menaj, chimicale, confectii, etc.)

c.       Magazine cu marfuri de cerere ocazionala (mobila, aparatura radio tv, lustre, blanuri)

a.       vanzatori pentru serviciu si plata la casa

b.      vanzatori pentru serviciu si plata la vanzator

c.       autoservire si plata la casa

d.      sistem mixt ( plata la vanzator pentru anumite produse si plata la casa pentru altele)

a.       magazine de desfacere - cu vanzare direct din magazin

b.      magazine de prezentare - cu livrare la comanda (direct acasa sau din depozit). - autoturisme, placi ceramice,

a.       Sectorul ALIMENTAR

Magazin alimentar general

Magazin alimentar general cu autoservire

Bacanie

Magazin de mezeluri branzeturi

Magazin de carne

Magazin de lapte si produse lactate

Magazin de peste

Magazin de bauturi

Magazin de cafea si produse zaharoase

Magazin de dulciuri

Magazin de paine

Magazin de ape minerale

Magazin de legume fructe

Chiosc alimentar

Chiosc de legume fructe

Depozit de bauturi varsate

b.      Sectorul NEALIMENTAR

Bunuri de larg consum

Tehnice

Cultura

Medical - sanitar

Diverse

RASPUNSUL LA CERINTELE TEMEI DE PROIECTARE

Amplasamentul a fost stabilit prin intocmirea unui studiu urbanistic asa cu este prezentat in planurile anexa la tema de proiectare.

Magazinul ce face obiectul prezentului studiu de arhitectura se incadreaza in tipul de constructie independenta .

Forma, dimensiunile si configuratia terenului sunt date de tema, iar structura geomorfica se presupune ca nu creaza probleme pentru adoptarea unei structuri de rezistenta in conditii normale.

Proiectantul va trebui sa analizeze

o       relatia functionala a cladirii cu drumurile de acces auto (aprovizionare si vizitatori) precum si legatura la calea de acces pietonal

o       orientarea cladirii in raport cu conditiile de insorire

o       posibilitatile de racoradre a cladirii la retelele edilitare din zona (apa, canalizare, alimentare cu electricitate, telefonie, etc)

o       posibilitatea de parcare pentru autoturisme

o       posibilitatea de aprovizionare

o       posibilitatea unei eventuale extinderi ulterioare

o       integrarea constructiei in situl existent (ansamblul de locuinte)

Fiind vorba de un magazin izolat, acesta trebuie sa functioneze independent, chiar daca ansamblul este compus dintr-o serie de unitati comerciale.

Unitatea de ansamblu este data de partiul de arhitectura care trebuie legat de fluxul tehnologic. Aspectul arhitectural (volumetria, decoratia, coloritul) si chiar rezolvarea anexelor, a spatiilor pentru depozitare, si a curtilor de serviciu trebuie subordonate unei conceptii unitare. In tema de proiectare sunt cuprinse spatiile necesare pentru unitatile comerciale componente si anexele lor. Modul de asamblare depinde de abilitatea proiectantului de gasi solutia potrivita, astfel incat sa rezolve armonios toate problemele legate de buna functionare a unitatilor in cadrul ansamblului precum si incadrarea obiectivului in ansamblul de locuinte existent.

Posibilitatile de aprovizionare sunt dictate de

o       servitutile impuse de amplasament (accese obligate, marimea cailor de acces)

o       posibilitatile de depozitare

o       viteza de circulatie a marfurilor (perioada de stationare in magazin) care impune periodicitatea aprovizionarii.

este vorba despre

o       sistemul constructiv - tine de eficienta economica si necesitatile spatial volumetrice

o       alegerea materialelor de finisaj - tine de eficienta economica, cerinte tehnologice si dorinta de a conferi spatiului o plastica deosebita

o       elemente de decoratie interioara si exterioara - alegerea de materiale cu rol decorativ, vitrine de prezentare, conditii de iluminare speciala, panouri sau alte elemente de reclama sau promovare

o       colorit

o       alegerea echipamentelor care sa asigure o buna functionare in exploatare

o       incalzire, ventilare, climatizare

o       instalatie electrica de forta pentru functionarea utilajelor si agregatelor

o       instalatia electrica de iluminat (iluminat general, iluminat de siguranta, de veghe,

o       telefonie, radioficare, supraveghere video

o       avertizare alarmare (incendiu, efractie)

Partiul este rezovarea compozitionala in trei dimensiuni a unui program de arhitectura, pe baza unei teme.

Pe langa raspunsul la cerintele unei bune functionari, partiul trebuie sa conduca si la rezolvarea plasticii compozitiei de ansamblu.

datele de tema

configuratia terenului

mediul inconjurator (construit sau natural)

fluxul tehnologic

o       legaturi directe intre anumite functiuni

o       circulatie fluenta

o       de evitat intreruperea sau incrucisarea fluxurilor

respectarea normativelor (masuri PSI )

o       Suprafata utila     360mp/1000 loc

o       Sala de vanzare     45% din suprafata utila - alimentar

55% din suprafata utila - nealimentar

o       alimentatie publica    3,5mp / loc masa - Sutila

posibilitatile tehnico-economice de realizare

eventuale extinderi sau remodelari ale obiectului

plastica arhitecturala (volumetie, materiale folosite, culori, vegetatie) - de urmarit ancadrarea armonioasa in mediul ambient.

Din punct de vedere functional se disting urmatoarele categorii de spatii

Spatiul pentru public

Spatiul de depozitare a marfurilor

Incaperi speciale si de lucru

Incaperi anexa

SPATIUL PENTRU PUBLIC (SPATIUL DE VANZARE)

Elementul functional principal (aici se intalnesc marfurile, cumparatorii si vanzatorii.

Poate lua orice forma.

Elementele structurii de rezistenta cat mai departate si cat mai mici, pentru o buna utilizare a spatiului.

Daca se opteaza si pentru o iluminare naturala, trebuie tinut cont ca adancimea pana la care patrunde lumina este de 7,00m.

La stabilirea inaltimii se va tine cont de deschiderea spatiului (o incapere foarte mare are nevoie si de o inaltime corespunzatoare) precum si de modul de prezentare a marfii la vanzare (in cazul rafturilor mai inalte desigur si inaltimea haleo va fi mai mare)

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sala de vanzare

o       sa asigure buna circulatie a marfurilor, cumparatorilor si vanzatorilor

o       sa asigure o intensa ocuparea a spatiului prin amplasarea judicioasa a mobilierului

o       sa beneficieze de dotarile tehnice necesare coferirii gradului de confort specific unitatii

o       sa aiba o buna iluminare si ventilare

o       sa puna cat mai bine in valoare marfurile ce trebuiesc vandute

o       sa asigure o ambianta placuta

o       sa ofere posibilitati de reclama

SPATIUL DE DEPOZITARE A MARFURILOR

Spatiul de depozitare este un element important din partiu data fiind amploarea sa (50-100% din spatiul de vanzare).

Daca depozitul nu se gaseste la acelasi nuvel cu magazinul, trebuie prevazute lifturi de marfa, iar la nivelul spatiului de vanzare trebuie prevazut un mic depozit de zi..

Pentru decarcarea marfii la transport se prevad rampe de descarcare.

Suprafata depozitului depinde de

o       volumul desfacerii de marfa

o       volumul, gabaritul si felul ambalajului

o       timpul de stocare in depotit

o       sortimentul de marfa

Camerele frigorifice - un alt spatiu pentru depozitare

mentin marfurile alterabile la temperaturi constante specifice conditiilor de pastrare in bune conditii a alimentelor depozitate (carne, peste, produse lactate). Depozitarea se face pe rafturi sau carlige montate in perete.

Camerele frigorifice sunt grupate in jurul unui sas comun care este si tampon pentru a impidica intrarea aerului cald in interior. Agregatele frigorifice trebuiesc montate in vecinatatea camerelor frigorifice dare trebuie tinut cont ca degaja caldure si deci trbuie bine ventilate.

Mai trebuie avut in vedere ca intretinerea camerelor implica spalarea peretilor si pardoselii ceea ce presupune realizarea unei pante a pardoselii catre un sifon de pardoseala.

Ca masura de siguranta pentru cazul in care cineva din personal, din gresala a fost inchis in camera frigorifica, aceasta va fi dotata cu un buton de avertizare sonora.

Depozitul de ambalaje si navete - va fi amplasat in vecinatatea acesului de marfa, in apropierea recpeptiei, si va fi dimensionat corespunzator volumului de ambalaj ce se aduna pana in momentul colectarii de firmele specializate.

INCAPERI SPECIALE

PRIMIRE RECEPTIE - zona de intrare / inregistrare a marfurilor, poate fi incapere sau nisa in holul de acces serviciu/circulatie. Dotata cu cantar si legata de biroul administrativ si depozitele de marfa.

PREAMBALAREA - este o incapere in care preoduse receptionate in vrac de la producator sunt cantarite si impachetate spre vanzare in cantitati mai mici (produse alimentare, faina, malai, orez, fructe)

TRANSAREA - Camera de transare se afla in legatura cu camerele frigorifice. Pentru mentinerea conditiilor de igiena impuse de norme, camera de transare arata ca un laborator, fiind de altfel vizibila si din sala de vanzare datorita peretelui vitrat care le separa. Asfel cumparatorul poate fi increzator in calitatea carnii pe care o cumpara. Finisajul incaperii, gresie si faianta precum si mobilierul din inox sunt usor de curatat mai ales ca incaperea are si un sifon de pardoseala. Circuitul carnii proaspete si cel al resturilor si oaselor sunt distincte

INCAPERI ANEXA

Toate incaperile care fac posibila buna desfasurare a procesului tehnologic

BIROUL ADMINISTRATIV

Destinat activitatii administrative

Dimensionarea se face in fuctie de numarul de persoane care lucreaza aici

Este un spatiu incalzit

Luminata si ventilata natural

Mobilata cu dulapuri si birouri

VESTIARE PENTRU PERSONAL

Amplasate de regula in apropierea accesului de marfa si personal.

Aici se schimba imbrcamintea de strada cu echipamentul de lucru si sunt diferentiate pe sexe

Ele trebuie sa fie iluminate si ventilate natural si sunt echipate cu dulapuri si banchete.

Pentru personalul care lucreaza la carmangerie, vestiarele sunt tip filtru cu acces obligat din exterior pentru satisfacerea conditiilor de igiena impuse

Vestiarele sunt in legatura cu grupurile sanitare cu dusuri si cabine de WC

GRUPURILE SANITARE pentru PERSONAL

Sunt in legatura cu vestiarul dar permit si accesul independent din circulatia personalului

Ele sunt diferentiate pe sexe, fiind de preferat sa fie ventilate natural

SE PASTREAZA REGULA CELOR TREI USI de la cabina de WC pana la circulatia pesonalului.

DEPOZITUL DE GUNOI

El va fi dimensionat in functie de numarul de pubele necesar

Finisajul nu va fi pretentios dar va trebui sa permita o buna intretinere si ventilatie

El va avea acces din exterior

CURTEA DE SERVICIU

Pe aici se face accesul marfurilor si al personalului care este OBLIGATORIU difarie de accesul cumparatorilor

Dimensionarea se face in functie de posibilitatiole de manevra ale autovehiculelor

Pentru descarcare se vor prevedea rampe in zona de primire marfa

Aceasta curte mascheaza activitatea de primire a marfii si expediarea deseurilor

Tratarea imprejmuirii trebuie facuta in asa fel incat sa creeze o unitate cu ansamblul construit, fara ca functia curtii de serviciu sa fie sesisata din exterior

CAI de CIRCULATIE si EVACUARE

Caile de circulatie si evacuare se dimensioneaza dupa numarul maxim de persoane aflate in magazin, personal si cumparatori

Astfel se vor dimensiona conform Normativului PSI (P-118) :

o       caile de evacuare

o       scarile

o       usile de intrare inclusiv evacuarea in caz de pericol

SPATII DE PARCARE

Ele trebuie dimensionate astfel incat sa tina cont de normele cerute si anume 1loc de parcare pentru 20mp construiti de spatiu de vanzare

Locurile de parcare pentru personal vor fi separate de cele pentru cumparatori

Ele vor avea acces facil din circulatia carosabila fara ao stanjeni