Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Diferentierile calitative ale produselor alimentare

Marketing



+ Font mai mare | - Font mai mic



Diferentierile calitative ale produselor alimentare

Fata de notiunea de calitate a produselor in general, calitatea produselor alimentare prezinta anumite particularitati: caracterul lor instabil si alterabil, actiunea lor asupra sanatatii, placerea de a le consuma (determinata de calitatile lor organoleptice).



In optica consumatorului, calitatea unui aliment reprezinta sinteza asa ziselor calitati partiale ale acestuia: [69]

Calitatea igienica (sau sanitara), care este data de faptul ca un aliment nu trebuie sa fie nociv. Pentru a asigura un inalt nivel de protectie a consumatorilor este necesar ca regulile de igiena sa priveasca toate verigile lantului alimentar: locurile de productie (de stocare, de refrigerare si congelare etc.), locurile de vanzare (piete, targuri, rulote, etc.), mijloacele de transport si echipamentele necesare, igiena vanzatorilor etc.

Calitatea nutritionala si dietetica, reprezinta acea aptitudine a unui aliment de a satisface nevoile fiziologice necesare existentei oamenilor. Masurate prin continutul in proteine, glucide, lipide, vitamine, saruri minerale, ele reprezinta o dimensiune cantitativa si calitativa. Aspectul cantitativ este valoarea energetica exprimata in kilocalorii sau in kilojouli. Aspectul calitativ este dat de compozitia alimentelor, si in special de echilibrul dintre proteine, lipide, glucide si de originea lor (animala, vegetala, biologica).

Calitatea organoleptica, este aptitudinea alimentului de a produce placere celor care-l consuma. Aceasta rezulta din senzatiile vizuale, tactile, gustative si olfactive care variaza de la individ la individ in functie de obiceiurile alimentare. Este esentiala pentru produsele care fac obiectul unor mese festive, dar ele sunt importante in egala masura si pentru celelalte produse.

Calitatea de folosire, este data de comoditatea in utilizare a alimentului, usurinta de preparare si de conservare. Ea este foarte importanta pentru 'alimentele service', specifice restaurantelor de tip 'fast food' si cateringului.

Calitatea reglementata, este data de obligatia produsului alimentar de a respecta normele in vigoare, impuse de statul roman sau de tarile importatoare, in materie de igiena, de pret, de ambalare, de etichetare etc.

Cei 4 S (Sanatate, Securitate, Service, Satisfactie) fig.6.l. pe care trebuie sa-i satisfaca orice aliment consumat exprima in mod sintetic plurivalenta calitativa a produsului alimentar.

S-ul privind securitatea, corespunde calitatii igienice, cel privind service-ul calitatilor de folosire. S-ul privind sanatatea, calitatilor nutritionale iar cel privind satisfactia calitatilor organoleptice ale produsului.


A

X

Satisfactia celor 5 simturi: gust, atingere, vedere, miros, auz

SATISFACTIE    AXA

 

SECURITATE

Fara riscuri sau riscuri reduse privind toxinele, anumite reziduri, trichineloza, etc.

VIZIBILA

 
A

SERVICE

Usurinta in manipulare, ambalaj, informatii (universul de marketing)

 


Usurinta in manipulare, ambalaj, informatii (universul de marketing)

SANATATE

 
I

N

V

I

Z

I

B

I

L

A


Figgura 6.l. Conditiile de calitate a alimentelor

Sursa: Zahiu Letitia, si colab., Management-marketing agroalimentar, 1998

Calitatea reglementata este mai greu de pozitionat in aceasta schema, ea vizand in mod special S-ul sanatatii.

Calitatea comerciala, este data de capacitatea produsului de a se vinde. Trebuie facuta distinctie intre calitatea comerciala a produselor agricole destinate prelucrarii si calitatea comerciala a produselor alimentare.

Pentru calitatea comerciala a produselor agricole destinate prelucrarii de catre industria alimentara este esentiala o aptitudine a acestora: calitatea tehnologica. Aceasta este data de 'valoarea' de panificatie a graului, de continutul in ulei a florii soarelui sau in zahar in cazul sfeclei de zahar etc.

Calitatea comerciala a unui produs alimentar trebuie sa fie apreciata in raport cu asteptarile (dorintele) distribuitorilor si consumatorilor. Cercetarea produsului alimentar (in sens de diagnoza) in ce priveste calitatea sa comerciala de catre distribuitori vizeaza:

respectarea normelor reglementate sau a prevederilor din caietele de sarcini;

atractivitatea produsului expus vanzarii;

usurinta manipularii si stocarii;

marimea profitului pe care-l poate realiza prin vanzarea sa.

In functie de tipul de consumatori (utilizatori) si categoria de distribuitori (en-grosisti sau detailisti) carora li se adreseaza produsul, calitatea comerciala a acestuia este perceputa in mod diferentiat.

Calitatea si pretul produselor agricole si alimentare. Un produs agricol sau alimentar cu o calitate mai buna este in general platit mai scump. Agricultorul trebuie sa stie, insa, daca avantajul pretului de vanzare superior nu este anulat cumva de catre cheltuielile suplimentare pentru 'majorarea calitatii' sau, in anumite cazuri, randamentul inferior obtinut la ha.

O adevarata politica a calitatii, nu permite totdeauna producatorilor agricoli sa creasca preturile de vanzare la produselor lor, ea asigurand in general o securitate a desfacerii si o fluctuatie redusa a preturilor de vanzare.

Introducerea sistemelor moderne de calitate in intreprinderile agroalimentare si a celor de distributie va duce la ameliorarea competitivitatii pe piata, fie prin reducerea costurilor, fie prin ameliorarea caracteristicilor intrinseci si acorporale ale produselor, care le permite diferentierea fata de concurentii lor.

De regula, insa, cresterea calitatii unui produs este insotita de cresterea costului de fabricatie a acestuia si implicit, a pretului de vanzare. Costurile noncalitatii produselor alimentare sunt legate de produsele declasate, de stocurile nevandabile, de rupturile in aprovizionare, de litigiile dintre clienti, de opririle in fabricatie etc.

Un produs alimentar de o calitate mai buna este vandut mai scump consumatorilor, caci el necesita costuri de productie si de transformare superioare. Politica calitatii trebuie gandita in functie de costurile suplimentare pe care le genereaza si de pretul suplimentar pe care consumatorul ar fi dispus sa-1 plateasca pentru calitatea superioara.

Consumatorii sunt dispusi sa plateasca mai scump un produs de calitate, dar ei trebuie sa stie: - in ce consta calitatea, care si cati sunt consumatorii produsului respectiv, pana la ce pret accepta ei cumpararea lui.

Consumatorii vor sa stie in ce masura calitatea si pretul produsului sunt in echilibru, sau, altfel spus, daca diferentierea pretului unui produs corespunde diferentierii calitative a acestuia.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1803
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved