Forme de exprimare a cererii alimentare (crizele alimentare cantitative si calitative)

Forme de exprimare a cererii alimentare (crizele alimentare cantitative si calitative).

Ca atare, cererea alimentara reprezinta nevoile sociale ale oamenilor pentru satisfacerea trebuintelor lor materiale legate de alimentatie. Cererea alimentara poate fi exprimata in mai multe forme:

prin valori totale ale principiilor alimentare necesare pentru satisfacerea nevoilor de hrana ale populatiei studiate (folosindu-se unitati fizice si/sau energetice);

- cuantificarea componentelor sortimentale ale cererii alimentare, prin indicarea necesarului din fiecare grupa sortimentala pe perioade;

- echivalarea, prin indicatori de conversie adecvati, a necesarului de alimente in potentialitatile de producere si distributie (tinandu-se seama de capacitatile de productie si consum, de factorii sezonieri ce influenteaza veniturile consumatorilor, posibilitatile de corelare prin intermediul unor verigi de depozitare etc.).

Crizele alimentare sunt caracterizate prin necorelarile ce apar intre consumator si cererea alimentara. Sunt frecvent intalnite si se manifesta diferit pentru anumite categorii ale populatiei, zone geografice, etc. Se pot enumera: a).Crizele alimentare cantitative, care se manifesta prin lipsa de corelatie intre volumul de alimente necesar pentru satisfacerea populatiei ce urmeaza a fi hranita si disponibilitatile de materii si produse alimentare, ceea ce duce la subnutritie. b).Crizele alimentare calitative decurg din lipsa de concordanta intre structura calitativa a cererii alimentare si consumul alimentar efectiv. Se intalnesc trei forme:

Crizele alimentare calitative de natura culturala constituie rezultatul nivelului scazut de cultura alimentara a populatiei consumatoare, care din acest motiv nu stie sa-si determine nevoile, sa-si conceapa stiluri alimentare adecvate, sa achizitioneze, sa pregateasca si sa consume alimente. Efectele acestor crize alimentare sunt malnutritia (alimentatie constituita deficitar din punct de vedere compozitional si gresit administrata), supraalimentatia (consumul excesiv de alimente, mult peste nevoile reale) si, uneori, subalimentatia (mai ales cand interesele estetice precumpanesc pe cele ale unei alimentatii rationale).

Crizele alimentare calitative de origine economica, concretizate prin carente calitative ale alimentatiei care duc la malnutritie. Ele se datoresc: insuficientei productiei, asa cum este criza mondiala de alimente proteice, care la nivel regional este diversificata si pentru alte componente utile ale hranei; veniturilor scazute, care pune populatia in inposibilitatea de a-si procura cele necesare (cantitativ si in structura calitativa ceruta).

Crizele alimentare calitative de origine ecologica, rezultate ale dezechilibrelor ivite la nivelul ecosistemelor naturale si, cu preponderenta, in ecosistemele organizate de om (sistemele agricole cu exploatare intensiva).