PLAN DE AFACERI SC. DOLVICA. SRL

PLAN DE AFACERI

SC. DOLVICA. SRL

CUPRINS

Plan de afaceri cresterea oilor si caprinelor

cresterea oilor

cresterea caprinelor

Plan de afaceri recoltarea si prelucrarea laptelui:

- transportul laptelui

- receptia

- racirea

- depozitarea

- ambalarea

- fabricarea smantanei

- fabricarea untului

- fabricarea friscai

- fabricarea cascavalului.

ACT CONSTITUTIV AL SOCIETATII COMERCIALE SC. DOLVICA.SRL.

SUBSEMNATELE: -Doghi Alexandrea Dorina, nascuta in Cluj_Napoca la 1 iuniei 1989 , de cetatenie romana, domiciliata in Cluj-Napoca, Str Clabucet, nr 8 posesor al buletinului de identitate seria K.X. nr. 237253 eliberat de Politia Municipiului Cluj la data de 31 mai 2003 SI -Dirlea Denisa Loredana, nascuta in Cluj-Napoca la data de 9 iulie.1989, cetatenie romana, domiciliata in Cluj-Napoca , str. Primaverii nr 7 posesor al buletinului de identitate seria K.X. nr. 298762, eliberat de Politia municipiului Cluj la data de 2 iulie.2003 , a intervenit prezentul contract de societate, convenind astfel sa ne asociem si sa infiintam societatea comerciala cu raspundere limitata denumita ,, S.C. DOLVICA S.R.L.', desemnata in cele ce urmeaza SOCIETATEA.

Capitolul I-Denumirea , emblema si forma juridica, sediul, durata

Art.1.-Partile contractante convin sa infiinteze o societate cu raspundere limitata, persoana juridica romana denumita ,,S.C. DOLVICA S.R.L' . In orice act, scrisoare sau publicatie care provine de la SOCIETATE, trebuie sa se mentioneze: denumirea, forma juridica, sediul social, numarul de inmatriculare la Registrul comertului , codul fiscal si capitalul social. Art.2-Emblema societatii:in prim plan apare

Art.3.-Forma juridica a SOCIETATII este societate cu raspundere limitata cu capital integral roman, constituita potrivit Legii nr.31/1990, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.32/1997 .

Art.4- -SOCIETATEA va avea sediul in judetul Cluj,,str.Fericirii,nr5. In baza hotararii adunarii generale a asociatilor , SOCIETATEA va putea sa-si deschida birouri si sucursale , reprezentante , agentii sau alte sedii secundare in Cluj sau in alte orase din tara sau din strainatate.

Art.5-SOCIETATEA va functiona pe o durata de timp nedeterminata , cu exeptia cazului cand adunarea generala a asociatilor stabileste altfel

Capitolul II-Obiectul de activitate

Art.6-Obiectul de activitate: In regim de productie: - . In regim de prestari: .

Art.7.-Obiectul principal al SOCIETATII. Activitatea principala ce va fi desfasurata de societatea comerciala S.C.DOLVICA S.R.L. o constituie producerea .

Capitolul III-Capitalul social si partile sociale

Art.8-Capitalul social Societatea se constituie cu un capital social in numerar de 200RON, divizat in 20 parti sociale avand fiecare valoarea nominala de 100 de lei. Participarea asociatilor fondatori la constituirea capitalului se stabileste astfel: Doghi Alexandra Dorina : 100 RON, 10 parti sociale, reprezentand un procent de 50% din capitalul social. Darlea Denisa Loredana : 100 RON, 10 parti sociale, reprezentand un procent de 50% din capitalul social. Capitalul social subscris a fost varsat in intregime la data constituirii societatii. Majorarea sau reducerea capitalului social se va face pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor cu respectarea dispozitiilor legale. Drepturile si obligatiile legate de partea sociala urmeaza partile sociale in cazul trecerii lor in proprietatea altor persoane. Detinerea partii sociale echivaleaza cu adeziunea tacita la prezentul act constitutiv cu eventualele modificari ulterioare. Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii sunt obligati numai la plata partilor sociale. Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale ale asoiatilor. Un creditor al unui asociat poate formula pretentii numai asupra partii din profitul societatii ce i se va repartiza de catre adunarea generala a asociatilor sau a cotei de parti sociale cuvenite acestuia dupa lichidarea societatii, efectuata in conditiile prezentului statut.

Art.9 Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Asociatii au dreptul de cesiune asupra partilor lor sociale cu respectarea dreptului de preferinta al asociatilor fondatori mentionati in prezentul act constitutiv . Transmiterea partiala sau totala a partilor sociale , se va face atat intre asociati , cat si fata de tertele persoane daca exista consimtamantul asociatilor care reprezinta cel putin ¾ din capitalul social cu respetarea dreptului de preferinta recunoscut celuilalt asociat. Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

Art.10-Majorarea si reducerea capitalului social Majorarea capitalului social se va face prin cooptarea de noi asociati ( persoane juridice sau fizice) individual si succesiv , noi aporturi ale asociatilor , din rezerve, etc. Prima cooptare a unui nou asociat se face cu unanimitatea voturilor asociatilor fondatori , iar valoarea aportului acestuia nu poate depasi numarul mediu de parti sociale pe asociat fondator .Pentru urmatoarele cooptari de noi asociati, adunarea generala a asociatilor poate hotari modificari in prezentul act constitutiv. In cazul majorarii capitalului social , cheltuielile aferente modificarii revin integral noului asociat . Reducerea capitalului social se hotaraste in adunarea generala a asociatilor pana la limita minima admisa de lege.

Art.11 Drepturi si obligatii ce decurg din detinerea partilor sociale Fiecare parte sociala subscrisa si varsata de asociati confera acestora dreptul la cate un vot egal in adunarea generala a asociatilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de participa la distribuirea profitului a activului social , la dizolvarea societatii , conform prezentului act constitutiv si dispozitiilor legale. Asociatii vor participa la beneficii si pierderi in functie de aportul adus la capitalul social.

Capitolul IV-Excluderea si retragerea din societate

Art.12-In cazul excluderii sau retragerii unuia dintre asociati din societate , cel in cauza nu are dreptul la o parte proportionala cu valoarea partilor sociale detinute in societate din patrimoniul social ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acestora. Exluderea din societate opereaza in cazurile prevazute de lege .

Capitolul V-Conducerea, administrarea si controlul societatii

Art.13 Societatea va fi condusa de adunarea generala a asociatilor. Administratorul societatii va avea calitatea de angajat, scop in care se va incheia un contract de munca intre societate si acesta. Toate actele care angajeaza patrimoniul societatii vor fi semnate de administratorul societatii.

Art.14-Administrarea societatii si reprezentarea ei in relatiile cu tertele persoane se va face de catre asociatul Stratulat Valerica , puterile lui fiind nelimitate. Mandatul administratorului este pe o durata de 4 ani de la data constituirii societatii, mandat care poate fi prelungit de adunarea generala a asociatilor , in mod expres sau tacit . Administratorul poate fi revocat de adunarea generala a asociatilor ori de cate ori acesta nu-si indeplineste atributiile ori le indeplineste necorespunzator. Partile contractante convin ca gestiunea societatii sa fie controlata de asociati si, la nevoie de un cenzor desemnat de adunarea generala a asociatilor . Capitolul VI-Participarea la profit si pierderi

Art.15- Societatea isi va deschide conturi in devize liber convertibile si in lei la bancile autorizate din Romania , conturi asupra carora are drept liber de dispozitie . Persoanele care vor semna in numele societatii documentele pentru operatiuni bancare vor avea specimene de semnatura la bancile cu care lucreaza societatea. Evidenta contabila bilantul si contul de profit si pierderi se vor tine potrivit reglementarilor in vigoare in Romania si statutului societatii. Evidenta activitatii economico-financiare a societatii se tine in conformitate cu prevederile legislatiei romane in vigoare si cu metodologia stabilita de Ministerul Finantelor. Administratorul intocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli si se supune spre aprobare adunarii generale a asociatilor. Profitul si pierderile vor fi repartizate asociatilor in proportii corespunzatoare cotei de contributie la capitalul social, dupa plata impozitelor si constituirea fondului de rezerva stabilit de adunarea generala a asociatilor pe baza bilantului anual. Determinarea profitului net se face conform dispozitiilor legale si a prevederilor din statut. Repartitia si incasarea dividendelor se va face la incheierea exercitiului economio-financiar , dar si pe parcursul anului in functie de rezultatele finaniare ale societatii.

Capitolul VII- Forta de munca

Art,.16-Personalul societatii Partile contractante convin ca angajarea personalului societatii sa se faca de administratorul societatii pe baza de contract individual de munca sau de colaborare in conditiile Codului Muncii si a Legii nr.83/1995. Asociatii convin ca activitatea societatii se poate realiza si prin aportul lor nemijloit , existand posibilitatea ca ei sa fie salarizati de societate pentru activitatea depusa. In aceasta situatie, intre societate si persoanele in cauza se va incheia un contract de munca cu respectarea legislatiei din Romania. Adunarea generala va decide asupra necesarului de personal anual si asupra nivelului general de salarizare. Adunarea generala poate hotari acordarea de premii, gratificatii, indemnizatii si alte plati in functie de posibilitatile societatii si de rezultatele individuale ale salariatilor.

Capitolul VIII -Amortizarea fondurilor fixe

Art.17- Cotele de amortizare a mijloacelor fixe se stabilesc de adunarea generala. Duratele de amortizare nu vor depasi duratele de serviciu stabilite de legislatia romana pe categorii de mijloace fixe

Capitolul IX-Forta majora

Art.18-Prin forta majora se inteleg situatiile survenite dupa incheierea prezentului contract, imprevizibile si insurmontabile , cum ar fi calamitatile naturale, distrugerile de razboi, inundatiile , cutremurele, catastrofele, sau alte cazuri similare. Prin notificarea fortei majore catre cealalta parte, in termen de cinci zile, partea afectata va fi exonerata de raspundere numai in masura si pentru perioada in care executarea obligatiilor sale este dependenta de forta majora invocata.

Capitolul X-Litigii

Art. 19- Solutionarea litigiilor Eventualele litigii dintre parti (asociati ) se vor rezolva pe cale amiabila si doar in subsidiar , pe cale judiciara. Litigiile dintre societate si personalul angajat vor fi solutionate conform prevederilor legislatiei in vigoare.

Capitolul XI-Dizolvarea, lichidarea

Art.20- SOCIETATEA se dizolva in urmatoarele situatii: -imposibilitatea realizarii obiectului social; -incapacitatea de plata; -incapacitatea ,excluderea, retragerea unui asociat, daca nu se poate continua activitatea cu asociat unic. Moartea unui asociat nu este cauza de dizolvare a societatii caci activitatea se va continua cu mostenitorii celui decedat, daca acestia vor accepta mostenirea. -pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor; -in orice alte situatii prevazute de lege. Conditiile de dizolvare si procedura de lichidare a societatii sunt prevazute in statutul societatii cu raspundere limitata.

Capitolul XII- Dispozitii finale

Art.21- Prevederile prezentului contract se completeaza cu dispozitiile legislatiei romane in vigoare. Cheltuielile efectuate de asociati pentru constituirea societatii vor fi inregistrate in bilantul aferent primului an de activitate. Partile au convenit ca eventualele modificari ale contractului de societate sa fie materializate sub forma unor acte aditionale cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Prezentul contract are ca anexa statutul societatii comerciale S.C. DOLVICA S.R.L, care face parte integranta din contract. Subsemnatii asociati adoptam si semnam prezentul contract redactat si dactilografiat in limba romana de catre noi astazi , 30 mai 2007, intr-un numar de 5( cinci) exemplare, dintre care 4(patru) exemplare s-au remis partilor ,astazi, 30 mai 2007 .

ASOCIATI FONDATORI, -DOGHI ALEXANDRA DORINA--DARLEA DENISA LOREDANA

PLAN DE AFACERI

SC.DOLVICA.SRL

Societatea Comerciala BOOVINA. SRL a luat fiinta in 2007.

Obiectul de activitate al societatii il constituie: colectarea, transportul, prelucrarea, depozitarea, conservarea si comercializarea laptelui, produselor lactate si a inghetatei, operatiuni de import-export in activitatea proprie.

Situata in inima Transilvaniei, DOLVICA este continuatoarea unei traditii vechi de un secol in domeniul procesarii laptelui .Societatea DOLVICA are sediul in Cluj-Napoca si fabrici in principalele localitati ale judetului:

- in Cluj-Napoca : Fabrica de produse lactate Baciu
Fabrica de branzeturi fermentate si framantate

- in Dej : Fabrica de produse lactate Dej

- in Taga: Fabrica de branzeturi Taga

DOLVICA detine cinci magazine proprii in Cluj-Napoca, depozite en-gros in Cluj-Napoca si Bucuresti.

Pentru a tine pasul cu tehnologia la nivel mondial societatea investeste si modernizeaza in permanenta. Extinderea si modernizarea Fabricii de branzeturi Taga-fabrica etalon-a condus la agreerea acesteia pentru exportul in Uniunea Europeana, SUA.
Fabrica Dej este agreata pentru export SUA.
Fabrica de produse lactate Baciu- cea mai mare sectie a DOLVICA-a suferit continuu modernizari, mariri de capacitate si retehnologizari de ultima ora.

In laboratoarele autorizate ale firmei se controleaza in permanenta calitatea materiei prime si produselor finite, calitatea operatiilor tehnologice.
La DOLVICA s-a implementat pentru prima data in Romania sistemul de calitate H.A.C.C.P.

Portofoliul produselor DOLVICA acopera toate grupele principale de produse lactate:

Lapte de consum : cu diferite procente de grasime 1,%, 2,5%, 3% si in diverse tipuri de ambalaje : punga, pahar plastic, cutie carton.

Produse lactate acide :

smantana fermentata- cu 14% si 25% grasime ;

smantana dulce ;

iaurt, intr-o gama diversificata:

iaurt clasic

iaurt dietetic

iaurt cu fructe de padure

iaurt cu capsuni

iaurt cu caise

iaurt cu visine

Branzeturi proaspete : branza proaspata de vaca, branza proaspata de vaca cu smantana Fagaras, urda ;

Unt : cu 65% si 74% grasime ;

Branzeturi :

in saramura , telemea Huedin - din lapte de vaca, bivolita oaie si capre.

cu pasta filata: cascaval din lapte de vaca

cascaval din lapte de oaie

Mozzarella

fermentate : cu pasta moale

cu pasta semitare

branzeturi tari pentru razuit Parmezan, Romano oaie

Inghetata - inghetata pe baza de lapte proaspat si frisca, intr-o paleta extrem de variata : cu ciocolata si vanilie, cu fructe; cu struguri ; pe bat, in cornet si pahar, in caserole, rulade de inghetata ; Marcile de inghetata produse de DOLVICA : familia LATINO Premium ( ciocolata, struguri), LATINO, White DOLVICA, DOLVICA de Lux, DOLVICA, PRICHINDEL, TANDA..

Firma va exporta continuu, fara intrerupere branza telemea din lapte de oaie, bivolita si vaca, cascaval de oaie, Parmezan, Romano oaie, cascaval de vaca, principalele destinatii fiind : S.U.A., Australia, Liban.

Piata interna este piata locala a judetului Cluj si din afara judetului. DOLVICA va comercializeaza produse in toata tara, devenind o marca cunoscuta, un lider in domeniul industriei laptelui din Romania.

STANDARDE EUROPENE

Transportul

Laptele se transporta la fabrici cu cisterne dimineata la ora 7 jumate si seara la ora 18 00 iarna, ora 20 00 vara . Transportul se face repede si in conditii de igiena.

Transportul de lapte de la unitatile agricole la cele de colectare trebuie sa fie insotite de un act care trebuie sa contina:

Numarul curent si data

Denumirea unitatii producatoare

Denumirea unitatii beneficiare

Felul laptelui

Cantitatea

Numarul ambalajelor

Semnatura predatorului

LAPTELE DE CONSUM

Tehnologia de fabricare a laptelui de consum si a produselor lactate cuprinde urmatoarele operatii comune:

Receptia calitativa
Receptia cantitativa
Filtrare
Racire
Depozitare
Curatire centrifugala
Normalizare
Omogenizare
Pasteurizare
Racire
Depozitare

5.1. Receptia calitativa

Numarul de analize de efectuat este relativ redus, indicii fizico-chimici si bacteriologici determinati permitand sa se traga concluzii asupra calitatii laptelui intr-un timp relativ scurt. Frecvent, se determina: aciditatea (titrabila sau activa), continutul de grasime, substanta uscata (indirect prin determinarea densitatii) gradul de impurificare si indicii bacteriologici -; proba reductazei.

Aciditatea este unul din indicii calitativi importanti care orienteaza asupra gradului de prospetime a laptelui.

Aciditatea se determina prin titrarea a 10 ml lapte cu solutie de NaOH 0,1 n. In tara noastra aciditatea se exprima in grade Thorner (0T) si reprezinta numarul de mililitri de solutie NaOH 0,1 n folositi pentru neutralizarea aciditatii a 100 ml lapte.

Aciditatea limita admisa pentru laptele destinat prelucrarii este de 200T; o aciditate mai ridicata atrage dupa sine coagularea proteinelor in timpul tratamentului termic.

Determinarea continutului de grasime se face in mod curent prin metoda acidobutirometrica Gerber, care este rapida si are o precizie satisfacatoare.

Substanta uscata a laptelui materie prima se determina densimetric cunoscand corelatia stransa existenta intre continutul in substanta uscata si densitate.

Densitatea minima admisa este de 1,029.

5.2. Receptia cantitativa

Receptia cantitativa, consta in masurarea cantitatii sau volumului de lapte sosit la societate.

Receptia este volumetrica.

Procedeele volumetrice prezinta avantajul ca necesita aparatura de volum si cost redus (galactometre), care practic poate fi montata in orice punct al traseului tehnologic permitand un control permanent si continuu fara sa afecteze continuitatea procesului tehnologic.

5.4. Racirea

Pentru racire, se utilizeaza schimbatoarele de caldura cu placi, racite cu apa gheata, a caror capacitate este corelata cu capacitatea de receptie. Temperatura de racire este de 2-4C.

5.5. Depozitarea

Depozitarea laptelui crud racit, se face in tancuri izoterme de mare capacitate instalate in incaperi speciale, in sectia de receptie a societatii, pe platforme speciale construite.

5.6. Curatirea centrifugala

Indepartarea impuritatilor din lapte Se face prin separare centrifugala cu ajutorul unui curatitor centrifugal.

Curatitoarele moderne de care dispune societatea functioneaza(sunt eficiente) atat cu lapte rece cat si cu lapte preincalzit. In acest din urma caz, aparatul este racordat la sectorul de recuperare al instalatiei de pasteurizare.

5.7. Normalizarea

Normalizarea este operatia prin care se aduce continutul de grasime al laptelui la o anumita valoare, in vederea asigurarii unei calitati constante produsului finit.

Aceasta presupune in majoritatea cazurilor o reducere a continutului initial de grasime cu ajutorul separatoarelor centrifugale.

Deoarece practic continutul in grasime al laptelui integral receptionat variaza in limite destul de largi normalizarea se face prin amestecarea laptelui integral cu o anumita cantitate de lapte smantanit, in tancuri.

5.9. Pasteurizarea

Pasteurizarea are ca scop principal, igienizarea materiei prime.

Procedeele de pasteurizare sunt alese in functie de produsele ce urmeaza a fi fabricate.
Pasteurizarea este inalta in instalatii de pasteurizare cu placi constand in incalzirea laptelui la temperatura de minim 72C timp de minim 15 secunde (procedeul HTST).

5.10. Racirea

Racirea laptelui urmeaza intotdeauna operatiei de pasteurizare, temperatura de racire fiind conditionata de instalatia de pasteurizare si de destinatia laptelui pasteurizat.

Instalatiile de pasteurizare cu placi asigura o racire rapida si profunda pana la temperatura de 2-4C.

5.11. Depozitarea

Laptele pasteurizat, evacuat din instalatia de pasteurizare de la temperatura 2-4C este depozitat in tancuri izoterme (asa numite tancuri tampon) pana la urmatoarea operatie de prelucrare specifica produsului ce urmeaza a fi fabricat.

5.12 Ambalarea
Ambalarea laptelui de consum se realizeaza in:ambalaje nerecuperabile - pungi de polietilena sau cutii de carton complex.

Ambalarea in ambalaje de tip pierdut (nerecuperabile) se face in pungi de polietilena confectionate simultan cu operatiunea de ambalare. Masinile folosite sunt relativ simple si sunt alimentate cu folie de polietilena sub forma de rola.

Dispozitivul de dozare a laptelui este amplasat la partea superioara a masinii. Folia de polietilena este lipanta sub forma de tub, sudata longitudinal si transversal la unul din capete pungii, urmeaza operatiunea de dozare a laptelui, a doua sudura transversala pentru inchiderea ambalajului simultan cu taierea si indepartarea pungii.

IAURTUL

Este un produs proaspat fabricat din lapte de vaca normalizat la un continut de 2,8% grasime cu adaos de lapte praf degresat si zahar.

Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze principale:

Receptia calitativa si cantitativa a laptelui.
Filtrare.
Racire si depozitare (facultativ).
Curatire.
Normalizare la un continut de grasime de 2,8%.
Introducerea laptelui in vana cu pereti dubli si agitatori unde se face dizolvarea laptelui praf degresat in proportie de 4% si zahar in proportie de 6%.
Pasteurizarea amestecului la temperatura de 95C timp de 20 minute.
Racirea amestecului pana la temperatura de 42- 45C.
Adaugarea de coloranti si arome sub forma de solutie apoasa sau alcoolica dupa caz.
Insamantarea cu maia pentru iaurt in proportie de 0,5-1,5 %.
Ambalarea produsului in recipienti pahare nerecuperabile.
Termostatarea produsului la 42- 45C timp de 2-3 ore.

Termostatarea se considera terminata cand aciditatea produsului a atins 85- 95T.

Racirea produsului in doua etape
Racirea pana la temperatura de 20- 22C timp de 3-4 ore
Racirea profunda la 3- 4C.
Depozitarea produsului pana la livrare, la temperatura de 4-8C in camere frigorifice.

SMANTANA

Smantana de consum

• smantana dulce (frisca) Smantana dulce la randul ei se poate prezenta sub forma fluida sau sub forma de spuma (frisca batuta) si are un continut de grasime de peste 30%;
• smantana fermentata(de consum) se fabrica cu un continut mai redus de grasime - minimum 20%.

Pasteurizarea smantanii destinata consumului se face in instalatii de pasteurizare cu placi, la temperaturi de 90- 95C cu mentinere la aceasta temperatura timp de 30 de secunde.

Pasteurizarea smantanii dulci se face la temperaturi mai joase: la 85C urmata de o racire profunda la 4C.

7.1. Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze principale:

Receptia calitativa si cantitativa a materiei prime.
Materia prima pentru smantana de consum este smantana dulce care trebuie sa aiba grasime minimum 26% (respectiv minim 31%). aciditate maxima 200T.
Normalizarea la continutul de grasime corespunzator sortimentului
Pasteurizarea smantanii la temperatura de 90- 95C in aparate cu placi.
Racirea smantanii la temperatura de 25- 26C si trecerea in vana de fermentare.

Insamantarea smantanii cu fermenti selectionati specifici (sreptococcus cremoris, streptococcus citrovorus si streptococcus paracitrovorus care produc aroma specifica -; diacetil) in proportie de 3-5%.
Amestecarea timp de 10-15 minute pentru distribuirea in masa de smantana.

Fermentarea la temperatura de 25- 26C pana la atingerea aciditatii de 50- 60T care corespunde fazei de maturare biochimica.
Racirea smantanii la 4- 6C.
Ambalarea.
Depozitarea la temperatura de 2- 40C, 18-48 ore

FRISCA

Este un produs proaspat fabricat din smantana dulce pasteurizata.

Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze principale:

Receptia calitativa si cantitativa a materiei prime.
Materia prima pentru frisca este smantana dulce obtinuta prin normalizare cu un continut de 32% grasime si aciditate maxima 200T.

Pasteurizarea la temperatura de 85C in aparate cu placi.
Racire la temperatura de 4C.
Ambalare.
Depozitarea produsului la temperatura de 2- 8C.

UNTUL

Potrivit normei FAO/OMS, untul este definit ca "un produs gras derivat exclusiv din lapte" care trebuie sa contina minim 80% in greutate materie grasa si cel mult 2% in greutate substanta uscata negrasa provenind din lapte.

In conformitate cu aceeasi norma sunt autorizati ca aditivi pentru unt:

clorura de sodiu; culturile de microorganisme lactice; coloranti vegetali.

Materia prima pentru fabricarea untului este smantana care se prezinta sub forma unei emulsii de grasime in plasma.

Pentru un unt de buna calitate se practica smantanirea laptelui in fabrica, asigurandu-se o materie prima cu indici fizico-chimici corespunzatori.

Principalele faze tehnologice de fabricare a untului sunt urmatoarele:

Pasteurizarea smantanii

Temperatura de pasteurizare a smantanii este de 92- 95C cu mentinere 30 secunde.

Pentru pasteurizarea smantanii se folosesc instalatii de pasteurizare cu placi care in circuit sunt prevazute cu dezodorizator.

Smantana din sectorul de pasteurizare trece in recipientul de dezodorizare unde sub un vid potential, se elimina mirosurile straine.

Dupa dezodorizare, smantana revine in circuitul normal al pasteurizatorului.

Racirea smantanii Operatiunea se realizeaza in sectorul de racire al instalatiei de pasteurizare.

Maturarea smantanii

Procesul de maturare cuprinde doua faze:

Maturarea fizica caracterizata prin racirea smantanii si mentinerea ei la temperatura scazuta

Faza de maturare fizica are loc fie imediat dupa pasteurizare.

Maturare biochimica: smantana este adusa la temperatura de dezvoltare a microflorei specifice si se insamanteaza cu fermenti selectionati specifici (streptococcus lactis si streptococcus cremoris producatori de aciditate si streptococcus diacetillactis producator de aciditate si aroma, streptococcus citrovorus si paracitrovorus producatori de aroma).

8.3. Fabricarea propriu zisa a untului

Baterea smantanii

Este faza in care sub agitare mecanica, globulele de grasime din smantana sunt partial sparte apoi aglomerate producandu-se totodata indepartarea peliculei protectoare, alegerea untului sub forma de bobite, lecitina si celelalte substante trecand in zara.

Spalarea untului

Dupa batere, zara este evacuata, bobul de unt este spalat pentru indepartarea cat mai completa a zarei in vederea obtinerii unui unt de calitate cu conservabilitate ridicata. Practic prin procesul de spalare se urmareste inlocuirea zarei din masa untului, cu apa.

Temperatura apei de spalare influenteaza in mod hotarator asupra consistentei untului. Se recomanda folosirea de apa de spalare racita la 5- 80C in timpul verii si la 11-13 0C iarna.

Malaxarea untului

Prin aceasta faza se urmareste legarea bobului de unt intr-o masa compacta, repartizarea cat mai uniforma a apei in masa de grasime si eliminarea excesului de apa.

BRANZA SI CASCAVALUL

Laptele destinat fabricatiei casului sau a branzei se introduce in vana de cas. (Vana prevazuta cu agitator de turatie reglabila, cu posibilitate de incalzire, supapa pentru eliminare coagul.)Dupa adaugarea culturilor, coagulare si spargere coagul, continutul vanei se introduce prin supapa si tub din material plastic in caruciorul de cas, care este prevazut cu pompa de zar, conectat prin conducte flexibile la rezervorul de zar

In cazul branzei dulci, coagulul se introduce in carucioare de branza, carucior executat din table perforata pentru eliminare rapida si totala a zarului, se ambaleaza si depoziteaza in camera frigorifica.

La fabricatia diferitelor tipuri de cas dupa scurgerea zarului, coagulul se introduce in forme se preseaza, si se aseaza in baie de saramura. Datorila reactiei exoterme la dizolvarea sarii, este necesar racirea continua a baii de saramurare. Bucatile de cas se ambaleaza cu ajutorul utilajului de ambalat in vid, si se intrudece in camera de maturare.

Instrumente necesare:

vana de cas, cu posibilitate de incalzire, agitate de incalzire, agitator cu turatie variabila, prevazut cu supapa de eliminare coagul
carucior de cas

carucior de branza rezervor ptr. acumulare zar
presa de cas

presa de branza vana de saramurare
instalatie de ambalat cas

instalatie de ambalat branza
vas pentru termocontractie folie de ambalat cas

vas pentru termocontractie folie de ambalat branza mese de lucru
cutie de comanda

INGHETATA

Cele mai importante ingrediente ale inghetatei provin din lapte. Lactatele sunt cruciale in determinarea caracteristicilor produsului final inghetat.

Folosirea diferitelor procentaje de grasime afecteaza gustul, finetea, culoarea, textura si valoarea nutritiva a produsului finit. Inghetatele gurmet sau superpremium contin cel putin 12% grasime de lapte, dar de obicei chiar mai mult.

Indulcitorii folositi la inghetata variaza de la zaharul de trestie sau de sfecla pana la miere. Stabilizatorii, precum derivatele din plante, sunt de obicei folositi in cantitati mici pentru a preveni formarea cristalelor mari de gheata si pentru a face inghetata mai fina. Emulsificatorii - precum lecitina, mono-gliceridele si digliceridele - sunt folosite de asemenea in cantitati mici. Ei ofera o inghetare uniforma a inghetatei, precum si un corp si o textura mai fina si uscata in forma finala.

Aceste ingrediente de baza sunt amestecate si mixate intr-o cisterna speciala. Compozitia este apoi pompata intr-un pasteurizator, unde este incalzita si tinuta la o temperatura dinainte determinata.

Compozitia fierbinte este apoi 'impuscata' intr-un aparat de omogenizare, unde grasimea din lapte este dispersata in particule mai mici, oferind astfel mixurei posibilitatea de a ramane neteda si cremoasa.

Compozitia este apoi racita rapid prin intermediul unei metode de 'racire continua', folosind un flux regulat de mixare care ingheata o anumita cantitate de inghetata in anumite intervale de timp.

In timpul procesului de inghetare, mixarea este aerata de un dispozitiv special. Bulele mici de aer sunt incorporate de aceasta actiune de invartire continua, prevenind astfel ca inghetata sa devina o masa solida de ingrediente inghetate. Cantitatea de aer este limitata prin standarde.

Urmatorul pas este adaugarea aromelor cum ar fi: fructele, alunele, ciocolata. Aceste ingrediente sunt adaugate in inghetata semi-solida dupa ce aceasta paraseste racitorul.

Apoi, inghetata este impachetata in diverse recipiente, si este transferata rapid intr-o camera speciala, unde temperaturi sub 0 grade ingheata produsul .

PRETURI:

Lapte de consum

Smantana fermentata

Iaurt

Inghetata

UNT

Cascaval

Cifra de afaceri care se extimeaza pentru primul an de functionare

Pentru primul an de functionare firma prognozeaza un venit de 9 milioane euro, care se datoreaza:

calitatii produselor

bunei amplasari a pietelor de desfacere,

seriozitatii fimei

diversitatii de produse.

Pentru al doilea an firma prognozeaza o crestere pana la 20 % a veniturilor, fapt ce va fi realizat prin:

diversificarea continua a produselor

satisfacerea cat mai mare a clientilor,

deschiderea unor noi fabrici

tehnologie moderna.

Pentru urmatorii ani se prognozeaza cresterii continue, prin:

castigarea fidelitatii clientilor

satisfacerea cerintelor lor.

Personalul de care va dispune:

Ferma va dispune de 20 de angajati calificati, care vor asigura buna functionare a fermei.

Firma va dispune de 350 de angajati toti calificati care vor asigura buna desfasurare a firmei.

PLAN DE AFACERI

CRESTEREA DE OVINE,CAPRINE

Cresterea ovinelor.

Ferma noastra detine 200 capete de ovine si 200 capete de caprine, 60 ha de teren pentru pasunarea acestora, norme adaptate la normele europene care solicita 2 ha teren pentru 15 capete de ovine/ 15 capete caprine.

Pregatirea oilor si berbecilor pentru monta

La oi pregatirea pentru monta are in vedere aducerea oilor intr-o stare buna de intretinere. In furajarea oilor se folosesc finuri, grosiere, suculente, masa verde, in functie de sezon.

Necesarul anual (kg/cap)

Se asigura sare bulgari pentru lins si apa la discretie. La oi se recomanda intarcarea cu minimum 3-4 saptamini inainte de monta pentru a se putea reface si a fi aduse in conditii optime de reproductie. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de intretinere corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Berbecii de reproductie se vor folosi prin rotatie asigurindu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Oile depistate pentru monta (sau insamintate artificial) se pasuneaza separat in ziua montei pe parcele in apropierea stinei, gospodariei sau fermei. In perioada montei pasunatul se face numai pe racoare, dimineata cit mai devreme si seara tirziu. Pentru monta naturala se repartizeaza 20-30 oi pentru un berbec tinar si 30-40 oi pentru un berbec adult.

Gestatia la ovine

Gestatia la oaie dureaza 150 de zile, cu variatii de la 140-160 de zile. In prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de ingrijire si hranire din perioada de monta, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente in aceasta perioada. In luna a 2-a si a 3-a de gestatie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat in perioada de pregatire pentru monta si de monta. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporala, cu o productie de 4 kg lina :

* Vara - 10 kg masa verde, in cazul unor pasuni mai slabe se administreaza un supliment de 0 - 5 kg concentrate;

* Iarna - 1,4 kg fin, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate in perioada de pregatire pentru monta si gestatie (300-500 g/cap/zi).

In perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite de ingrijire si furajare, data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Oile vor fi supravegheate permanent in perioada de gestatie; este interzisa inghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu doua saptamini inainte de fatare se scot din furajare furajele insilozate (murate).

Fatarea la ovine

Cu 2-3 saptamini inainte de fatare oile se pregatesc, prin tunderea linii din jurul ugerului, de pe coada si din jurul cozii, pentru asigurarea igienei suptului si mulsului. Se pregatesc adaposturile pentru fatare realizind un compartiment pentru oi gestante, o maternitate si un compartiment pentru mieii nou nascuti(de la 0 - 30 zile). In maternitate se vor amenaja boxe individuale de fatare, cu dimensiunile de 1,20 m/0,6-0,8 m. Compartimentul de intretinere a oilor fatate cu miei nou nascuti se amenajeaza in boxe comune, asigurind pentru fiecare oaie cu mielul respectiv, o suprafata de 1,6 mp.

Ingrijirea mieilor sugari

In momentul fatarii se intervine pentru curatirea mucozitatilor de pe nari si bot, se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen si se tamponeaza cu tinctura de iod. Se ajuta apoi mieii sa suga obligatoriu in primele 3-4 ore de la fatare. Mielul se lasa sa fie lins de mama timp de o jumatate de ora. Dupa virsta de 8-10 zile mieilor li se administreaza in locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) si fin de lucerna de cea mai buna calitate. In cazul mieilor orfani sau gemeni in cazul in care oaia a murit sau nu are lapte, crescatorii vor apleca mieii la doici, fatate aproximativ in acelasi timp sau la date cit mai apropiate ori vor recurge la alaptartea artificiala cu lapte de vaca. Perioada de miel crud dureaza de la 0-7 zile, cea de miel mijlociu de la 7-30 zile, iar cea de miel zburat de la 30-65 zile.

Intarcarea mieilor

Se face in functie de rasa, virsta si greutate corporala si destinatia pe care o primesc mieii (pentru prasila sau ingrasare). Se recomanda ca intarcarea mieilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile; mieii se vor tine izolati de mame peste noapte, iar dimineata oile se mulg. In zilele urmatoare mieii se lasa cu mamele citeva ore in timpul zilei,dar oile se mulg seara, in felul acesta se diminueaza stresul de intarcare.

Virsta si greutatea corporala a mieilor la intarcare.

Cind intarcarea mieilor se face brusc, mieii prezinta o stare de indispozitie, slabesc si uneori se pot imbolnavi.

Norme de crestere a tineretului ovin

In ce priveste furajarea pentru un miel de 65 de zile, la intarcare avind o greutate medie de 15-17 kg, prevazindu-se a inregistra un spor de 170 g/zi, se recomanda tinind seama de sezon, urmatoarele cantitati de furaje zilnice :

* Vara - 2 kg masa verde, 80 g nutret combinat si 2 g sare;

* Iarna - 0,5 kg fin, 80 g nutret combinat, 2 g sare si apa 0,5 l (apa e bine sa fie la discretie).

Pentru tineretul de reproductie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesara cantitatea de 6,5 kg masa verde vara sau 1 kg fin 0,5 kg grosiere, 2 kg suculente si 80 g furaj concentrat pe timp de iarna. La aceasta se adauga 5 g sare/zi, indiferent de sezon , care ca si apa, este bine sa fie asigurata la discretie, adica se vor asigura bulgari de sare pentru lins.

Hranirea si ingrijirea ovinelor adulte

Oile in timpul iernii se cresc in general in adaposturi speciale Marimea turmelor se stabileste in functie de suprafata pasunilor si de cantitatea de masa verde ce se obtine pe aceste pasuni. In conditiile tarii noastre oile se pot pasuna 6-7 luni/an. Oile care se urca pe pasunile alpine pot pasuna circa 2-3 luni. Trecerea de la perioada de stabulatie la consumul de furaje verzi prin pasunat se face treptat, de la 1-2 ore in prima zi, pina la pasunarea si furajarea exclusiva pe pasune, cu masa verde, dupa circa 12 zile de la iesirea din stabulatie. Pasunatul este bine sa se faca dupa ce se usuca roua, sa fie facut rational, pe parcele; numarul de oi pe o parcela se stabileste in functie de suprafata si productia de masa verde asigurata. Oile nu se tin mai mult de 5-6 zile pe o parcela, care se lasa apoi libera circa 20 zile pentru regenerare si se poate refolosi cind iarba ajunge la minimum 8-10 cm.

Mulsul Oilor

Mulsul se incepe dupa indepartarea mieilor si iezilor de langa oile mame prin intarcarea sau sacrificarea lor.
In functie de varsta de intarcare a produsilor si directia de exploatare a oilor (lana, lapte, carne), perioada de muls dureaza intre 30-180 de zile.
Numarul de mulsuri pe zi variaza in functie de sezon si nivelul cantitativ al productiei de lapte, iar perioda de muls la noi in tara coincide, in general, cu perioada de pasunat.
La inceput oile se mulg de trei ori pe zi (dimineata, la pranz si seara), iar catre sfarsitul lactatiei de doua ori pe zi (dimineata si seara) si apoi o singura data (dimineata) pana cand oile sunt intarcate. .

MULSUL MECANIZAT

Mulsul se va face mecanizat, in mod obligatoriu, drept pentru care adapostul va fi prevazut cu o sala de muls, la care oile vor fi introduse prin trei coridoare de acces, unul central si doua laterale In interior, adapostul este impartit in boxe a cate 48 de oi, care se mulg odata (24 se mulg, 24 se introduc la muls)

Principiul de functionare este prin producerea de vacuum iar cu ajutorul pulsatoarelor, se asigura in spatiul dintre ciorap si paharul de muls o variatie ciclica a vacuumului care asigura recoltarea in jeturi a laptelui, cu pauze intre jeturi, ceea ce corespunde specificului fiziologic de cedare a laptelui (la ovine si caprine).
Laptele, astfel muls, este transportat prin conducte din plastic in grupul tampon pentru colectare, instalatiile fiind prevazute cu sistem propriu de spalare si dezinfectare.

Depozitarea laptelui

Laptele muls se colecteaza in recipienti speciali,se depoziteaza in tancuri de racire tip cisterne. apoi se raceste la 4 grade C.Un tanc avand capacitate de 1000l, firma dispune de 2 tancuri pentru depozitarea laptelui de ovine.

Cresterea caprelor

EXTENSIV pe pasune

Planificarea si organizarea pasunatului
Dupa o prima sarja de pasunat primavara, la care se adauga cositul, insilozatul sau trecerea altor animale parcelele intra pe rand in repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lasate mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 zile) si mananca iarba precoce, scurta apoi pe masura ce iarba va creste parcelele se micsoreaza: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha in martie si numai 3 ha in aprilie.
Pasunatul poate fi facut pe parcele evitandu-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcela (pasunat rotativ) sau se poate pasuna timp de 70 zile pe aceeasi pasune (pasunat continuu) In perioada de crestere maxima a ierbii, incarcatura pe pasune variaza intre 20-40 capre /ha. Decizia in estimare este data de datele oferite in urma masurarii ierbii si aspectului covorului vegetal. In general pe pasuni naturale (preerii) sau artificiale se practica urmatoarea incarcatura:

-pasuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitati la ha primavara: 15 capre/ha cand iarba este mica si 35-45 capre /ha in timpul perioadei de crestere masiva a ierbii (aprilie- mai);

-pasuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la inceput si 25 capre/ha in apogeul pasunatului.

Trecerea de la stabulatie la pasune cu respectarea tranzitiei alimentare

Iesirea la pasune dupa perioada de stabulatie reprezinta pentru capre o dubla bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar.

. Trecerea de la un regim hibernal pe baza de furaje uscate (80-90% substanta uscata) la iarba foarte apoasa (85% apa), bogata in azot solubil, determina o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesara integrarea progresiva a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapida conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierba).

SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19

MULSUL

Productia de lapte este in medie de 450 - 500 kg, cu variatii intre 250 - 1350 kg, intr-o lactatie de 7 - 10 luni.

Mulsul se va face mecanizat, in mod obligatoriu, drept pentru care adapostul va fi prevazut cu o sala de muls, la care caprele vor fi introduse prin trei coridoare de acces, unul central si doua laterale In interior, adapostul este impartit in boxe a cate 48 de capre, care se mulg odata (24 se mulg, 24 se introduc la muls)

Caprele se mulg de doua ori pe zi, intr-o sala prevazuta cu instalatii moderne, care functioneaza simultan.

Depozitarea laptelui

Laptele muls se colecteaza in recipienti speciali,se depoziteaza in tancuri de racire tip cisterne. apoi se raceste la 4 grade C.Un tanc avand capacitate de 1000l, firma dispune de 2 tancuri pentru depozitarea laptelui de ovine.

FURAJE

In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora

FURAJE GROSIERE: fanuri

FURAJE SUCULENTE: iarba, frunze, lucerna, trifoi,

CONCENTRATELE: porumb, grau, orz, secara, mazare furajera, reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere

APA: la discretie

REPRODUCTIE

Activitatea de reproductie se imparte in doua sezoane strans legate de durata zilei lumina. Sezonul principal este cel de toamna, cand lumina descreste pana la atingerea raportului de 1:1 intre zi si noapte, iar cel secundar este primavara cand lumina creste ca durata pentru a ajunge la acelasi raport.

Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa

Ciclul scurt de 5-7 zile poate sa apara (foarte rar) la tineret si la caprele supraovulate in vederea producerii si recoltarii de embrioni..

Estrul sau caldurile propriu-zise se manifesta intr-o perioada de timp ce variaza intre 24 si 72 ore (3 zile) la caprele mature. Principalele semne sunt: voce plangacioasa; scade pofta de mancare; scade drastic productia de lapte; salt pe alte capre; Ovulatia are loc cu putin timp inainte de sfarsitul estrului.

Comportamentul sexual al tapilor este strans legat de cel al caprelor. Astfel, in afara sezonului de monta, libidoul si calitatea spermei sunt mai reduse in timp ce prezen ta caprelor in calduri stimuleaza tapul care in scurt tip va fi gata sa efectueze monta.

MONTA NATURALA

Pregatirea tapilor si caprelor in vederea campaniei de reproductie

TAPII - trebuie sa fie in stare de intretinere foarte buna, realizata in urma unei alimentari suplimentata cantitativ si calitativ cu doua luni inainte de inceperea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, in perioada de monta apetitul lor sexual (libidoul) se diminueaza.
CAPRELE. Exista o corelatie inte greutatea corporala si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporara inainte de monta da rezultate bune.
IEDUTELE trebuie sa aiba 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectiva) pentru a fi date la monta, altfel cresterea lor este curmta si intreaga viata a caprelor este compromisa.
Inainte cu trei saptamini de inceperea campaniei de reproductie este bine sa se procedeze la o deparazitare a animalelor si sa li se administreze un aport de vitamine A, D3, E.

Sezonalitatea reproductiei

Durata normala a ciclului sexual la capra de 21 zile, este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupa debutul estrului. La rasele sezoniere intoarcerea in ciclu (calduri) nu se produce decat in sezonul sexual.

CALENDAR

ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE

Pentru o buna desfasurare a activitatii de crestere si intretinere a caprelor este necesara cunoasterea principalelor activitati zootehnice si sanitar- veterinare care trebuiesc urmarite si respectate in diferitele faze ale anului.

IANUARIE: se iau masuri pentru campania de fatari la capre, se amenajeaza maternitatea cu boxele individuale, pentru caprele fatate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante in ultimele zile dinaintea fatarii. Se amenajeaza spatii ferite de curentii de aer si mai calduroase pentru iezii nou-nascuti. Se face bonitarea iezilor nascuti timpuriu, se face clasarea iezilor proveniti din inseminari artificiale cu material seminal de la tapi de rasa curata si cu performante deosebite si se retin iezii pentru ingrasare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urnmareste starea de curatenie a adaposturilor.

FEBRUARIE: se continua urmarirea campaniei de fatari si bonitarea iezilor. Se fac dehelmintizari la cainii care vin in contact cu turma de capre, pentru combaterea echinococozei si cenurozei, de doua ori pe an, stiut fiind faptul ca acesti caini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueaza tratamente de deparazitare interna (strongilatoza gastro-intestinala, moniezioza, si in mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie.

MARTIE: se continua campania de fatari la capre si se creaza conditii pentru cresterea iezilor. Se continua bonitarea si clasarea iezilor. Crescatorii care doresc inseminari artificiale in contrasezon pentru obtinerea de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca actiune sanitar- veterinara ce se efectueaza obligatoriu in aceasta luna este vaccinarea profilactica anticarbunoasa.

APRILIE: se supravegheaza fatarile si se continua bonitarea si clasarea iezilor. Se organizeaza stanele si se delimiteaza zonele de pasunat. Se acorda o ingrijire deosebita iezilor in scopul retinerii femelelor pentru reproductie. Crescatorii care doresc inseminari artificiale in contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fascioloza si moniezioza (la iezi). Se vor examina pasunile pentru identificarea parazitismului, in special cu Fasciola si se aplica tratamente si lucrari de asanare. De asemenea, cainii ciobanesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei.

MAI: Se boniteaza intregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nascut in anul precedent, in vederea trecerii la turma de baza in acest an a animalelor bonitate. Crescatorii care doresc inseminari artificiale in contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele sunt tratate pentru raie, prin imbaieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza.

IUNIE: se urmareste starea de sanatate, apreciindu-se performantele zootehnice in vederea bonitarii fenotipice si clasarii lor inainte de a intra in stabulatie cand se vor stabili si cardurile pentru prasila. In aceasta perioada se urmareste intarcarea iezilor si se organizeaza turme de iezi ce vor iesi la pasune. Se fac imbaieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza.

IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocauloza. Lucrari de podotehnie.

AUGUST: se pregateste campania de monta, prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri, precum si de oua care au efect benefic asupra calitatii spermei. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate in martie. Se intocmeste planul de monta in cazul in care se doreste sincronizarea caldurilor si inseminarea artificiala a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu sperma de la rase din import. Se stabileste numarul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre.

SEPTEMBRIE: se incep actiunile de sincronizare si inducere a caldurilor la capre in functie de perioda in care crescatorul doreste sa aiba grupate fatarile. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate in aprilie. Ca actiuni sanitar- veterinar de prevenire se executa vaccinarea anticarbunoasa si tratamentele generale antiscabioase, contra monieziozei.

OCTOMBRIE: incepe campania de monta naturala si se continua sincronizarile pentru inseminarea artificiala a caprelor. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate in mai. Se pregatesc adaposturile pentru perioada de stabulatie, se fac deratizari, dezinsectii si dezinfectii. Ca actiuni sanitar- veterinare de preventie se face vaccinarea anticarbunoasa si deparazitarile inainte de perioada de stabulatie.

NOIEMBRIE: se continua actiunea de inseminare artificiala si monta naturala. Se organizeaza turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. Se izoleaza ferestrele, se completeaza geamurile astfel incat sa se asigure adaposturi confortabile, fara curenti de aer. Lucrari de podotehnie.

DECEMBRIE: se fac verificari ale efectivelor de capre si se incepe compartimentarea saivanelor, pregatindu-se pentru etapele urmatoare, respectiv boxe pentru caprele inseminate in august ce vor fata in cursul lunii ianuarie