Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


Dinamica ocupǎrii, aspecte si evolutii structurale

Resurse umane



+ Font mai mare | - Font mai mic



Dinamica ocupǎrii, aspecte si evolutii structurale

Restructurarea economiei romanesti a fost insotitǎ de un puternic impact negativ asupra nivelului de ocupare a fortei de munca, generand un somaj cronic, reducerea relativa a ocuparii devansand ritmul de scadere al produsului intern brut (PIB).



Ratele de crestere realǎ a PIB 1996-2002

Sursa: Estimǎri ale Bancii Mondiale, actualizate de INS;

In primii ani postdecembristi, PIB a avut o evolutie oscilanta, perioadele de crestere neasigurand recuperarea scaderilor de valoare adaugata din perioadele de declin. Cu toate acestea, dupa o perioadǎ de trei ani de reducere a activitǎtii economice, anul 2000 a adus un volum mai mare de activitate -PIB crescand in termeni reali cu 2,1%- si astfel o valoare adaugata mai mare in industrie (+5,9%), constructii (+6,3%) si servicii (+5,5%), care impreuna au reprezentat aproape 79% din PIB .

Anii ce au urmat au mentinut un nivel ridicat al activitatilor industriale, de constructii si al serviciilor, ceea ce a determinat cresteri spectaculoase ale PIB, astfel incat, in anul 2002, PIB a atins valoarea record a perioadei de 1.512.256,6 mld lei, adica aproximativ 43,3 mld Euro (s-a folosit cursul de schimb din luna decembrie 2002: 1 euro=34 919 lei).

Contributia ramurilor economice la crearea produsului intern brut subliniazǎ o imbunatatire a starii de proportionalitate, dar si o evolutie catre structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate.

Populatia ocupatǎ, pe principalele activitǎti ale economiei nationale

Demn de retinut este faptul cǎ incepand cu anul 2002 sectorul serviciilor - atat cele destinate populatiei, cat si intreprinderilor -a inregistrat un progres semnificativ, ca urmare a cresterii veniturilor si, in general, a evolutiei pozitive a economiei de piatǎ, nivelul acestui sector in PIB crescand cu aproape 13 puncte procentuale (de la 32,3% in 1990 la 44,7% in 2002). Astfel, ,,in anul 2002, agricultura si silvicultura contribuiau cu 11,7% la formarea PIB, industria cu 29,1%, constructiile cu 5,0%, iar serviciile cu 44,7%" .

In primii ani de tranzitie, piata muncii si-a pǎstrat multe din vechile obiceiuri si in ceea ce priveste ponderea ridicatǎ a ocupǎrii in agriculturǎ, ramurǎ cu o productivitate si o tehnologie incǎ extrem de necompetitivǎ. Desi in ultimii ani nivelul ocupǎrii populatiei in agricultura s-a redus (cu 6,3 puncte procentuale intre 2000 si 2002), aceasta continua sa fie numeroasa, inregistrand 37% din populatia ocupata.

Aceasta s-a datorat, bineinteles, asimilǎrii populatiei rurale in cadrul industriei. Specialistii sunt de pǎrere cǎ ,, a fost relativ usor ca un tǎran sǎ devinǎ un bun specialist, inclusiv in prelucrarile mecanice de precizie. Astǎzi este insǎ mult mai greu ca un specialist sǎ fie tinut in categoria competitivilor si are loc un proces masiv de intrare pe piatǎ a celor expusi."[5]

Totodata, se remarca o imbunatatire a structurii serviciilor, prin evolutia acelora cu potential intern de dezvoltare (serviciile turistice impreuna cu cele de comert au inregistrat o crestere cu circa 6%, iar cele de transport au crescut cu 4,5%). O importantǎ deosebitǎ o are cresterea serviciilor de comunicatii cu peste 4%, atat prin prisma avantajelor pe piata internationala, cat mai ales din perspectiva trecerii economiei romanesti, intr-un viitor cat mai apropiat, in faza societatii informationale.

In timp ce sectorul serviciilor a inregistrat cresteri semnificative, ponderea celorlalte domenii de activitate s-a diminuat. Astfel, industria, care detinea 40,5% din PIB creat in 1990, a avut o contributie de numai 29,1% la formarea PIB in 2002.

Variatiile produse in structura ocuparii pe sectoare releva un proces concomitent de ,,dezindustrializare si reagrarizare a economiei"[6], fara a avea loc un progres semnificativ in alte sectoare. Acest fenomen se explicǎ prin faptul cǎ persoanele disponibilizate din industrie care nu se regasesc in celelalte ramuri ale economiei au contribuit la cresterea numarului somerilor.

Nici turismul nu a inregistrat evolutii favorabile, ,,contributia directa in PIB fiind de 2,6, in special datorita decaderii competitivitatii infrastructurii turistice romanesti, in contextul cresterii capacitatii de a calatori a turistilor romani (urmare atat a liberalizarii intrarilor in tarile UE, cat si cresterii capacitatii turistilor romani de a cheltui pentru activitatile turistice)"[7].

De asemenea, trebuie remarcat faptul cǎ in perioada 1990 - 2002, sectorul privat a inregistrat un progres semnificativ, contribuind, in anul 2001 cu 67,1% la crearea PIB, iar in 2002 cu 69%, comparativ cu numai 16,4% in anul 1990, ceea ce a determinat si schimbǎri semnificative ale ocupǎrii fortei de muncǎ de ambele sexe in sectorul de stat, asa cum reiese din graficul de mai jos:

Populatia ocupata dupa sectorul in care lucreaza, pe sexe, in 2002

Sursa Institutul National de Statisticǎ, Bucuresti, 2002

In ceea ce priveste forma de proprietate, se observǎ o scadere accentuata a ponderii persoanelor din sectorul public (24,3% in 2002) si o crestere a celei din sectorul privat (69,6% in 2002). In procesul restructurǎrii si al tranzitiei spre economia de piatǎ, preponderenta populatiei ocupate in sectorul privat reprezintǎ un aspect evolutiv care se datoreazǎ in special, unui management mai bun al resurselor umane si in care cointeresarea ocupǎ un loc important.

Totodata, ponderea patronilor, a lucratorilor pe cont propriu si a lucratorilor familiali neremunerati a crescut de la 36,6% in 1992 la 44,2% in 2001.

Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional, pe sexe[9]

Sursa: Institutul National de Statisticǎ, Bucuresti, 2002;

O altǎ variabilǎ a ocupǎrii o constituie nivelul de pregatire al fortei de munca . Acesta a inregistrat o tendinta usoara de crestere incepand cu mijlocul anilor '90, dar a ramas scazut in comparatie cu standardele UE. In 2000, 8,4% din total forta de munca avea studii superioare ( comparativ cu 7,6% in 1994), 77,4% avea studii liceale si postliceale si 14,3% avea studii primare sau mai putin decat atat.

In anul 2000, procentul de forta de munca feminina care avea studii liceale era de 75% comparativ cu 80% dintre barbati. Procentul de forta de munca cu studii primare sau mai putin era de 18% pentru femei si 11% pentru barbati.

Somerii dupa nivelul de instruire, pe sexe [10]

Sursa: Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2002;

Datele statistice aratǎ cǎ intre anii 1997-2002, ponderea populatiei ocupate cu nivel superior de educatie a crescut cu 2,2 puncte procentuale, iar a populatiei cu nivel de pregatire liceala si postliceala a crescut cu 3 puncte procentuale, in timp ce ponderea populatiei ocupate cu nivel primar si gimnazial de pregatire s-a redus semnificativ (5,8 puncte procentuale in cazul nivelului primar si fara scoala si 0,3 puncte procentuale in cazul nivelului gimnazial)[11].



Raport Principal al Bǎncii Mondiale -Romania: Evaluarea Sǎrǎciei (vol I), octombrie 2003;

https://www.mmssf.ro -Strategia de Ocupare a Fortei de Muncǎ 2004-2010;

https://www.eurostat.com -International Financial Statistics-Chapter 3-Labour Force;

https://www.mmssf.ro -Strategia de Ocupare a Fortei de Muncǎ 2004-2010;

Ciutacu, Constantin, 2001, Piata muncii, texte selectate:1990-2000/2001, Editura Expert, Bucuresti,

p.236;

ibidem1;

https://www.mmssf.ro -Strategia de Ocupare a Fortei de Munca 2004-2010;

https://www.ins.ro/statistici.html;

https://www.ins.ro /statistics.htm ;

https://www.ins.ro/statistici.html ;

https://www.mmssf.ro -Strategia de Ocupare a Fortei de Munca 2004-2010;



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2093
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved