SALARIZAREA

SALARIZAREA

SALARIUL reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in

baza CIM.

La incheierea CIM se stabileste salariul care cuprinde:

Ø     salariul de baza

Ø     indemnizatii

Ø     sporuri

Ø     adaosuri

Pentru munca prestata in baza CIM fiecare salariat are dreptul la salariu in bani.Este interzisa orice discriminare bazata pe varsta, sex . caracteristici genetice, apartenenta sociala, apartenenta sindicala, rasa la stabilirea salariului .

Salariile se stabilesc in functie de calificare, de complexitatea si importanta lucrarilor ce revin postului.Sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale este in functie de forma de organizare a unitatii si in functie de modul de finantare.

Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale inte angajat si angajator.Exceptie fac unitatile finantate integral sau majoritar de la bugetul statului, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, regiile autonome cu specific deosebit si de asemenea personalul autoritatilor administrative si judecatoresti unde salariile se satbilesc prin acte normative speciale. 1.in situatia in care este vorba de salariul minim brut negociat reglementat de CCM la nivel national pe anii 2006-2011 cuantumul acestuia este stabilit la 440 lei

2. In situatia in care este vorba de salariul minim brut pe tara garantat in plata reglementat de art.159 alin 1 din codul muncii si incepand cu data de 1 ianuarie 2007, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 390 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2007, reprezentand 2,294 lei/ora

Prin urmare in situatiile in care salariul minim negociat in contractul colectiv la nivel national poate fi avut in vedere numai in raporturile de munca ce se executa la nivelul unitatilor unde salariul se negociaza.

Pentru unitatile in care drepturile salarile sunt stabilite prin acte normative salariul este de 390 lei , neputindu-se tine seama in aceste cazuri de negocierile colective purtate la nivel national.

Potrivit prevederilor art 241 ain 1 lit d din codul muncii coroborat cu art.11 alin 1 lit d din L 130/ 1996 republicata privind contractul colectiv de munca , clauzele contractului colectiv de munca unic la nivel national produc efecte pentru toti salariatii incadrati la toti angajarorii din tara neavind relevanta faptul ca nu sunteti membra a vreunei organizatii sindicale sau patronale semnatare a contractuli colectiv la nivel national pe anii 2007-2010.

Avind in vedere cele prezentat conform prevederilor art. 241 alin 1 lit d , din Codul Muncii salariul minim brut pe tara stabilit pentru contractele individuale de munca din unitatile unde contractele se negociaza . nu poate fi inferior nivelului de 440 lei prevazut in contractul colectiv de munca la nivel national inregistrat la MMSSF cu nr 2895/2006. ) Se stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierarhizare, pentru urmatoarele categorii de salariati:

a) muncitori:

1. necalificati = 1;

2. calificati = 1,2;

b) personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este:

1. liceala = 1,2;

2. postliceala = 1.25;

c) personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:

2. scoala de maistri = 1,3;

3. studii superioare de scurta durata =1,5;

d) personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii superioare 2

;(2) Coeficientii de salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul minim negociat pe societate.

(3) Salarizarea personalului incadrat conform alin. 1 se va stabili tinand cont si de standardele ocupationale corespunzatoare ocupatiei respective.

(4) Salariul de baza minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, in medie, este de 440 lei, adica 2,59 lei/ora, incepand cu 1 ianuarie 2007.

Art. 41. - (1) Partile contractante sunt de acord ca in perioada urmatoare sa actioneze pentru includerea unor sporuri in salariul de baza, care sa reprezinte retributia pentru munca prestata si conditiile de la locul de munca, astfel incat salariul de baza sa aiba pondere majoritara in salariu.

(2) Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza. (3) Sporurile minime ce se acorda in conditiile prezentului contract sunt:

a) pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de baza;

b) pentru conditii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitat

c) pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se acorda un spor de 100% din salariul de bazad) pentru vechime in munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza; e) pentru lucrul in timpul noptii, 25% din salariul de baza; f) pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite; cazurile in care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.

(4) Sporurile prevazute la alin. (3), lit. a) si b) nu se includ in salariul de baza si nu se mai acorda dupa normalizarea conditiilor de munca in conformitate cu dispozitiile Art. 25 din prezentul contract. (5) Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati pot fi negociate si alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.).Art. 42. - (1) Adaosurile la salariul de baza sunt:) adaosul de acord;

b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

c) alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.

(2) Alte venituri sunt:

a) cota-parte din profit ce se repartizeaza salariatilor, care este de pana la 10% in cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome;

b) tichetele de masa, tichete de cadou, tichete de cresa, si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.

(3) Conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum si perioada pentru care se acorda cota de profit salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si, dupa caz, institutie.

la I.T.M. state de plata in moneda noua, chiar daca plata se poate face - pe perioada precizata de lege - in moneda veche.

Intrucat regulile de baza pentru completarea carnetelor de munca solicita un act oficial eliberat de angajator, inspectoratul teritorial de munca nu are dreptul sa schimbe din proprie initiativa, in temeiul legii, cuantumul drepturilor salariale rezultat ca urmare a denominarii monedei.

Pentru indeplinireaobligatiei de denominare angajatorii vor intocmi cu data de 01.07.2005 decizii colective (care vor cuprinde cel putin trei coloane in care se vor inscrie numele si prenumele salariatului precum si salariile de incadrare in vechea moneda si respectiv in noua moneda) si care se vor depune la inspectoratul teritorial de munca pana la 31.08.2005.

Completarea carnetelor de munca se va face pe baza actelor oficiale emise de angajatori (decizii). Astfel pe coloana:

"mutatia intervenita" se va mentiona:"schimbat salariul conform O.U.G. nr. 47/2005";

"data"

"retributia tarifara lunara" - se va trece salariul de incadrare denominat;

"denumirea unitatii si data actului pe baza caruia se face inscrierea" - se va trece numarul si data deciziei comune.

Contractele individuale de munca incheiate incepand cu data de 01.07.2005, precum si toate actele legate de incheierea, executarea, modificarea si incetarea acestora (daca fac trimitere la drepturi salariale), vor fi supuse operatiei de denominare conform legii.

Avand in vedere prevederile art. 6 din Legea nr. 348/2004, modificata si completata, in care se prevede ca situatiile financiare se vor intocmi incepand cu data de 01.07.2005 numai in moneda noua, documentele financiare ( state de plata, ordine de plata) se vor intocmi si depune la ITM in moneda noua, respectandu-se prevederile art.9 alin. 2 lit. b si art. 10 alin. 2 lit. a din Legea nr. 130/1999 modificata si completata.

Avand in vedere O.U.G. nr. 59 / 2005, art. 1 si O.G. nr. 92 / 2004, art. 82, al. 3:

"Incepand cu data de 1 iulie 2005, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc in moneda noua, la nivel de leu, fara subdiviziunile leului, prin reducere cand fractiunile in bani sunt mai mici de 50 de bani, si prin majorare cand fractiunile in bani sunt de 50 de bani sau mai mari. Aceasta regula se aplica si impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, stabilite si neachitate pana la 30 iunie 2005. Impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat, in moneda noua, cu valori mai mici de 1 leu se intregesc la 1 leu."

Conform adresei Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 635257 / 14.07.2005 inregistrata la Inspectia Muncii Bucuresti cu numarul 888 / 14.07.2005 prevederile OUG nr. 59 / 2005 se aplica si comisionului perceput in baza art. 12 din Legea nr. 130 / 1999.

In consecinta, comisionul datorat se stabileste in moneda noua, la nivel de leu, fara subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv si prin neglijarea fractiunilor de pana la 49 de bani inclusiv.

Comisionul datorat in moneda noua cu valoare mai mica de 1 leu se intregeste la 1 leu.

Exemplu: comision calculat comision platit

0,26 RON 1 RON

0,64 RON 1 RON

1,43 RON 1 RON

1,72 RON 2 RON

Aceiasi procedura se aplica si in situatia calcularii dobanzilor si penalitatilor de intarziere pentru neplata in termen a comisionului. Pana in data de 31.08.2005 nivelul dobanzii este de 0,06% pentru fiecare zi intarziere, iar de la 01.09.2005 nivelul dobanzii va fi de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere (HG nr. 784/2005, art.1, alin 1).

In cazul in care angajatorii se prezinta cu state de plata pe mai multe luni (de exemplu trimestrial) dar nu a achitat comisionul la data scadenta conform legii, calculul si rotunjirile, asa cum se prevede mai sus, se efectueaza pe fiecare luna separat.

Negocierea are loc cel putin o data pe an.

In Carnetul de munca la coloana 7 se va inscrie decizia prin care conducatorul unitatii a majorat salariul sau actul aditional prin care partile si-au manifestat consimtamantul in cazul negocierii.

Salariul este confidential, dar confidentialitatea nu poate fi opusa sindicatelor sau reprezentantului cu care are loc negocierea.

Grila de salarizare, parte integranta a contractului colectiv de munca, trebuie sa cuprinda nivelul minim si maxim pentru fiecare categorie de salariati din unitate.

La negociere salariatii trebuie sa stie care sunt sporurile acordate de unitate.

In cazuri exceptionale cand din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost intrerupta salariatii vor primi 75% din salariu si vor ramane la dispozitia unitatii , cu conditia ca intreruperea sa nu se fi produs din vina lor.

Salariul se poate stabili pe ora pe zi sau pe luna.

Exista personae salarizate in accord sau in regie:

in acord - in functie de numarul de produse executate de persoana

in regie - in functie de numarul de ore lucrate

SPORURILE care pot fi acordate sunt urmatoarele:

æSporul de vechime

Acest spor se aplica la unitatile bugetare; aceste procente au fost preluate si de unitatle private, sau au fost stabilite alte procente.

æSporul pentru conditii periculoase se acorda acolo unde exista risc de accidente si imbolnaviri ( cadere de la inaltime, iradiere explozie).In contractul colectiv la nivel national acest spor a fost atabilit la 10%.

æSporul pentru conditii nocive se acorda acolo unde exista microclimat nefavorabil ( terpidatii, radiatii pulberi, vapori).In contractul colectiv la nivel national acest tip de spor a fost stabilit la 10%.

æSporul pentru conditii penibile se acorda in salubritate sau canalizare si acesta fiind stabilit de contractul colectiv la nivel national tot la 10%.

æSporul pentru conditii grele poate fi acordat pentru lucrul in aer liber cu variatii mari de temperatura, pentru deplasari pe teren accidentat, pentru munca in pozitii incomode.

æSporul pentru munca de noapte a fost stabilit de contractul colectiv la nivel national la 25% si de Codul muncii la 15%. Pentru munca de noapte se poate acorda acest spor sau munca se poate reduce cu o ora fara a afecta aslariul sau vechimea.

æSporul pentru ore suplimentare este conform codului muncii de 75% din salariul de baza. Conform contractului colectiv la national acest spor este de 100% opiniem cca se acorda sporul negiciat prin ccm la nivel national care este mai favorabil salariatilor.

æAlt spor va fi negociat de parti daca salariatii nu beneficiazade zile libere sambata si duminica, ci de alte doua zile libere consecutive in cursul saptamanii.

De asemenea pot fi acordate sporuri pentruizolare sau pentru incordare psihica.

ADAOSURILE

Adaos de acord;

Premii acordate din fondul de premiere, care reprezinta 1% din fondul de salarii, respectiv 2% la unitile bugetare pentru personalul contractual si 10 % pentru functionarii publici si 5% dar sa nu depaseasca economia realizata in timpul anului;

Alte premii negociate prin contractul colectiv;

Prime de vacanta care pot fi in cuantum fix sau o cota patre din salariu;

Acordarea gratuita a unor produse (paine, lemne, energie electrica);

Bonuri de masa;

Cota parte din profit ce se repartizeaza salariatilor in functie de reglementarile in vigoare: - 10% pentru societatile cu capital de stat;

- 5% pentru regiile autonome;

FORME DE SALARIZARE

In regie ( dupa timp )

In acord

Æ direct - in functie de cantitatea de produse realizate intr-un interval de timp;

Æ progresiv - cu tarif mai mare pentru depasirea normei;

Æ indirect - pentru salariatii care deservesc muncitorii direct productivi(de ex. macaragiii);

Alte forme de salarizare pe bazade tarife cote procentuale, in functie de incasari sau icasari din prestari servicii.

Alte forne de salarizare specifice unitatii in functie de indicatori sau de eficienta unitatii.

Plata salariilor se face la intervale de cel mult o luna.

Data la care se platesc salariile se stabileste in contractul colectiv sau in cel individual de munca.

Inarzierea la plata salariilor poate obliga angajatorul la plata de daune interese. Dreptul la actiune cu privre la drepturile salariale si la daune interese se prescrie in trei ani de la data cand acestea erau datorate.

Salariu se plateste direct salariatului sau unei personae imputernicite de acesta.In caz de deces al angajatului salariul se va plati sotului supravietuitor, copiilor, parintilor, iar daca acestia nu exista mostenitorilor, care trebuie sa faca dovada calitatii lor.

Dovada platii salariului se face prin semnarea statului de plata sau a altor documene justificative, care se pastreaza in conditiile legii si se arhiveaza impreuna cu actele contabile.

iDovada executarii CIM - statele de plata si dovada platii asigurilor sociale.

Statele de plata se intocmesc pe baza condicii de prezenta sau a fiselor de pontaj si a foii colective de prezenta

Retinerile din salariu se fac numai pe baza unui titlu executoriu definitive si irevocabil. Se poate retine pana la 1/3 din venitul brut pentru un creditor sau pana la 1/2 pentru doi sau mai multi creditori.

Ordinea de prioritate a creantelor:

Obilgatii de intretinere conform Codului familiei

Contributii catre stat / impozite

Daune cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite

Alte datorii

In caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor salariale sunt creante privilegiate.

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale constitiute de angajator se va consttui numai dupa 2007, avind in vedere prevederile legii 200/2006.

INSTRUCTIUNI

privind completarea si depunerea Declaratiei fiscale

privind stabilirea comisionului datorat de angajatori

A. Mentiuni cu privire la obligatia de depunere a Declaratiei fiscale privind stabilirea comisionului datorat de angajatori

1. Au obligatia de a completa si depune Declaratia fiscala privind comisionul datorat, denumita in continuare declaratie fiscala, angajatorii prevazuti la <LLNK 11999 130 10 202 8 29>art. 8 din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

2. Declaratia fiscala se depune lunar la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul/domiciliul angajatorul, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care este datorat comisionul.

3. Declaratia fiscala se completeaza si se depune la inspectoratul teritorial de munca incepand cu luna ianuarie 2006.

4. Declaratia fiscala aferenta lunii ianuarie 2006 se completeaza si se depune avandu-se in vedere modelul prezentat in anexa nr. 2. Termenul limita pentru depunerea la inspectoratul teritorial de munca a declaratiei fiscale pentru luna ianuarie 2006 este 25 martie 2006.

5. Incepand cu luna februarie 2006, se completeaza si se depune declaratia fiscala conform modelului prezentat in anexa nr. 1.

6. In cazul in care angajatorii au infiintat sucursale, puncte de lucru sau alte asemenea entitati fara personalitate jurdica, stabilirea comisionului prin declaratia fiscala se va face avandu-se in vedere si activitatea desfasurata de sucursalele, punctele de lucru sau entitatile fara personalitate juridica.

7. Sumele reprezentand comisionul datorat impreuna cu dobanzile/majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere se achita in acelasi cont in care se achita comisionul.

8. Termenul de plata a comisionului lunar este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care este datorat.

B. Mentiuni cu privire la completarea Declaratiei fiscale privind stabilirea comisionului datorat de angajatori

1. Datele de identificare ale angajatorului se completeaza dupa cum urmeaza:

a) in cazul angajatorilor persoane juridice: codul de inregistrare fiscala, denumirea angajatorului, precum si a sediului social al persoanei juridice. In cazul codului de identificare fiscala se completeaza numai numerele care intra in compunerea acestuia;

b) in cazul angajatorilor persoane fizice: codul numeric personal, numele si prenumele angajatorului, precum si domiciliul sau resedinta permanenta ale persoanei fizice.

2. Rubricile 'Procent comision' se bifeaza de catre angajatori dupa cum urmeaza:

a) rubrica corespunzatoare procentului de 0,75%, in cazul in care carnetele de munca sunt pastrate si completate de inspectoratul teritorial de munca, potrivit <LLNK 11999 130 10 202 9 29>art. 9 din Legea nr. 130/1999, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) rubrica corespunzatoare procentului de 0,25%, in cazul in care inspectoratul teritorial de munca verifica si certifica inscrierile efectuate in carnetele de munca, potrivit <LLNK 11999 130 10 202 10 30>art. 10 din Legea nr. 130/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.

3. Coloana 1 'Nr. salariati' se completeaza cu numarul de salariati ai angajatorului, ale caror contracte individuale de munca sunt in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se depune declaratia fiscala. Numarul de salariati va cuprinde si salariatii ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate in ultima zi a lunii pentru care se depune declaratia fiscala.

4. Coloana 2 'Fond lunar de salarii realizat' se completeaza cu suma reprezentand cheltuiala cu salariile din luna pentru care se depune declaratia, inclusiv concediile medicale platite din fondul de salarii al angajatorului, astfel cum rezulta din statul de plata al acestuia.

5. Coloana 3 'Comision' se completeaza dupa cum urmeaza:

a) pentru lit. a) 'Datorat', cu suma aferenta comisionului datorat inspectoratului teritorial de munca, corespunzator lunii pentru care se depune declaratia fiscala;

b) pentru lit. b) 'Din care achitat', cu suma achitata de angajator cu titlu de comision aferent lunii pentru care se depune declaratia fiscala;

c) pentru lit. c) 'Diferenta de plata/de recuperat de catre angajator', cu diferenta dintre suma reprezentand comisionul datorat si suma achitata de angajator cu titlu de comision aferent lunii pentru care se depune declaratia fiscala.

6. Coloana 4 'Comision datorat', cuprinsa in modelul declaratiei fiscale pentru luna ianuarie 2006 din anexa nr. 2, se completeaza cu suma aferenta comisionului datorat inspectoratului teritorial de munca, corespunzator lunii decembrie 2005.

7. Coloana 5 'din care achitat in luna decembrie', cuprinsa in modelul declaratiei fiscale pentru luna ianuarie 2006 din anexa nr. 2, se completeaza numai in situatia in care angajatorul a achitat in cursul lunii decembrie 2005, total sau partial, comisionul datorat, aferent lunii decembrie 2005. Valoarea inscrisa in aceasta coloana reprezinta suma achitata in cursul lunii decembrie 2005 cu titlu de comision aferent acestei luni.

8. Sumele introduse in tabelul corespunzator comisionului datorat se rotunjesc matematic la leu.

9. Declaratia fiscala se completeaza si se semneaza de persoane autorizate sa angajeze raspunderea angajatorului.

10. Rubrica 'Data' se completeaza cu data completarii declaratiei fiscale.

11. Angajatorii care isi intrerup temporar activitatea vor comunica in scris inspectoratului teritorial de munca perioada pentru care se intrerupe aceasta. In perioada in care activitatea angajatorilor este intrerupta, acestia nu au obligatia de a depune declaratia fiscala.

C. Mentiuni cu privire la depunerea declaratiei fiscale

1. Declaratia fiscala se depune pe suport hartie la inspectoratul teritorial de munca, pe un formular editat de angajator prin utilizarea urmatoarelor proceduri:

a) folosirea programului de asistenta elaborat de Inspectia Muncii si pus la dispozitie angajatorilor gratuit. Acesta poate fi obtinut de la sediul inspectoratelor teritoriale de munca sau poate fi descarcat de pe pagina de web a Inspectiei Muncii www.inspectiamuncii.ro; sau

b) folosirea procedurii on-line de completare si listare a declaratiei fiscale, dupa obtinerea de catre angajatori a contului de acces (utilizator si parola) de la inspectoratul teritorial de munca.

2. Formularul declaratiei fiscale editat potrivit pct. 1, semnat si stampilat, va fi depus la inspectoratul teritorial de munca, personal sau prin utilizarea serviciilor postale cu confirmare de primire.

3. Declaratia fiscala completata potrivit pct. 1a) va fi depusa la inspectoratul teritorial de munca insotita de formatul electronic al acesteia, respectiv pe CD, discheta de 3 1/2 inch, 1.440 MB sau medii de stocare USB cu sistem de fisiere FAT/FAT32. Specificatiile tehnice ale declaratiei fiscale in format electronic pot fi obtinute de la sediul inspectoratelor teritoriale de munca sau pot fi descarcate de pe pagina de web a Inspectiei Muncii www.inspectiamuncii.ro.

4. In situatia in care declaratia fiscala a fost completata eronat, respectiv contine date inexacte, incomplete sau care nu corespund realitatii, angajatorul are obligatia sa completeze o noua declaratie fiscala, mentionandu-se acest aspect prin bifarea rubricii 'rectificativa'.

SECTIUNEA

TIMPUL DE MUNCA SI TIMPUL DE ODIHNA

A.   TIMPUL DE MUNCA

- Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.'

Conceptele fundamentale de timp de munca si timp de odihna sunt incluse in directiva UE si au caracter comunitar , nu pot fi modificate de legislatiile nationale . Astfel art.2 al directivei defineste timpul de munca ca orice perioada in care angajatul se afla la munca la dispozitia angajatorului si in exercitiul activitatii sau functiilor sale in conformitate cu legislatia nationala.In timp ce perioada de odihna se defineste ca orice prioada care nu este timp de munca.

Timpul desfasurat peste program reprezinta ore suplimentare.

Conform art.38 din Constitutia Romaniei din 1990 "durata de munca este de cel mult 8 ore pe zi" , iar Codul Muncii prevede ca "timpul de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptanana inclusiv orele suplimentare"

º þ In cazul tinerilor pana la 18 ani, duarata timpului de lucru e de 6 ore pe zi, 30 de ore pe saptamana.

Repartizarea timpului de lucru e urmatoarea:

8 ore pe zi

5 zile pe saptamana si 2 zile repaos.

Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili un timp de lucru mai mare sau mai mic de 8 ore pe zi , prin negocieri colective sau individuale, sau acest lucru poate fi prevazut de acte normative speciale.

Prin exceptie durata timpului de lucru poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamina care includ orele suplimentare cu condita ca media orelor de munca calculata pe o perioada de referinta de o luna calendarisica sa nu depaseasca 48 de ore pe sapramina.

Prin contractul clectiv unic la nivel national se pot stabili sectoarele de activitate unitatile, sau profesiile ce se vor negocia la nivel de ramura , perioade de referinta mai mari de o luna dar care sa nu depaseasca 12 luni

º þ Durata zilnica a timpului de lucru de 12 ore trebuie sa fie urmata obligatoriu de 24 de ore de repaos.

ART.111 din codul muncii instituie o durata saptaminala de timpului de munca de 48 de ore maxim inclusive orele suplimentare . exceptional se pot depasi cele 48 de ore atunci cind munca se efectuiaza in schimburi dar cu conditia ca pe o perioada de 4 saptamini sa nu se depaseasca 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamina, pt anumite sectoare de activitate unitati sau profesii stabilite prin ccm la nivel national se pot negocia prin ccm la nivel de ramura perioade de referinta mai mari de o luna care sa nu depaseasca 12 luni. . Modificarea codului a constat in majorarea perioadei de referinta la 3 luni si in unele cazuri la un an ceea ce conduce la aplicarea incomplete a directivei 93/104 modificata prin 2003/88/2003 a CE in care se prevede ca perioada de referinta de 4 luni pt. stabilirea limitei maxime a orelor suplimentare pe saptamina.Legea 371 /2005 a modificat prevederile art 111 alin 1 din cod in sensul ca perioada de referinta este de 3 luni.calendaristice .Deasemenea pentru sectoarele de acrivitate nominalizate la anexa 6 la contractul colectiv la nivel national se pot negocia perioade de referinta mai mari de 3 luni dar care sa nu depaseasca 12 luni.

Prin Regulamentul intern patile vor negocia ora de incepere si ora de terminare a programului de lucru, organizarea lucrului pe schimburi, pe tura sau turnus, modalitatea de predare a schimburilor, stabilirea categoriilor de salariati care au program de lucru diferit (paznici, centralista).

FORMELE SPECIFICE DE ORGANIZARE A TIPULUI DE MUNCA

TURA - activitatea se desfasoara in shimburi ce se succedpe o parte sau pe intreaga durata a zilei de lucru. In zilele de repaos si sarbatori legale nu se lucreaza.

TURA CONTINUA - se lucreaza neintrerupt, in trei schimburi inclusiv in zilele de repaos si sarbatori legale (in siderurgie, metalurgie).

TURNUSUL - munca se presteaza in schimburi inegale, in unele zile sub, in altele peste 8 ore in scopul deservirii neintrerupte a mijloacelor de transport.

PROGRAMUL DE EXPLOATARE - durata zilei de munca nu poate fi stabilita anticipat, ea depinzand de comenzile beneficiarului. Acest tip de organizare a timpului de munca este specific seviciilor de CFR, postale, navale.

PROGRAMUL INEGAL - este specific actvitati de intretinere si reparatii desfasurat in deplasare (este vorba de munca desfasurata la instalatii amplasate intr-o anumita zona teritoriala conform planului lunar si a esalonarii zilnice).

PROGRAMUL FRACTIONAT- este activitatea ce se presteaza in baza unor orare astfel stabilite incat intre sfarsitul primei parti si celei de a doua parti a programului sa fie un interval de 3-4 ore.(magazine, banci, unitati zootehnice)

DURATA REDUSA A TIMPULUI DE LUCRU

Salariatii care desfasoara activitate in conditii deosebite, vatamatoare, grele, periculoase beneficiaza de reducerea timpului de lucru sub 8 ore pe zi conform legii 31/1991.

Criteriile avute in vedere pentr stabilirea persoanelor care beneficiaza de reducerea timpului de munca sub 8 ore pe zi :

Natura factorilor nocivi care actioneaza asupra organismului;

Intensitatea de actiune a acestora;

Durata de expunere la acesti factori;

Conditii de munca ce impun efort fizic mare, zgomot, vibratii;

Conditii de munca ce implica solicitare nervoasa, atentie incordata, concentrare intensa;

Morbiditate la un nivel ridicat;

Alte conditii care duc la uzura organismului;

In aceste conditii se fac determinari de catre unitatile specializate ale Ministerului Sanatatii de unde rezulta depasirea normelor de protectie a muncii si se vizeaza de MMSS

Beneficiaza de reducerea timpului de munca si urmatoarele categorii de salariati :- toate categoriile de salariati care lucreaza in cazul temperaturilor extreme ca posibilitate prevazura in OUG.99/2000

Personalul care isi desfasoara activitatea in in locuti de munca privind anatomia patologica , medicina legala radiologie roentgenterapie, terapie cu energii inalte etc.au program de 6 ore OMS 870/2004

Medicii din unitatile sanitare cu compartimente de cercetare stiintifica medico farmaceutica au program de 7 ore.

Salariatele care alapteaza si solicita pauze de alaptare beneficiaza de reducerea timpului de lucru cu 2 ore zilnic OUG 96/2003

Tinerii in virsta de de pina la 18 ani beneficiaza de reducerea timpului zilnic de munca cu 2 ore .

MUNCA IN TIMPUL NOPTII

º þ Pentru salariatii ale caror programe de lucru se desfasoara intre 22 si 06, durata timpului de lucru este mai mica cu o ora, conform Contractului colectiv la nivel national.

Angajatorii care utilizeaza frecvent munca de noapte sunt obligati sa instiinteze ITM.

º Pentru munca de noapte se poate acorda un spor - de 15% (conform Codului Muncii ) sau de 25% ( conform Contracului colectiv la nivel national).

Persoanele care lucreaza noaptea vor fi supuse unor examene medicale periodice gratuite. Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:

- salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;

- salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.'

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.'

Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca, stabilite potrivit dispozitiilor legale, nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore, in care presteaza munca de noapte.'

º þ Tinerii pana la 18 ani, femeile gravide si cele care alapteaza nu vor lucra in munca de noapte.

Angajatorul are obligatia de tine evidenta orelor de noapte si de a se supune controlului ITM.

C Se poate stabili un program de lucru flexibil, in functie de negocierile partenerilor.

i Documentele primare care dovedesc executarea CIM sunt:

Ø     Condica de prezenta;

Ø     Fisa de pontaj;

Ø     Foaia colectiva de prezenta;

Ø     Statul de plata;

ORELE SUPLIMENTARE

þ Orele suplimentare pot fi platite cu un spor de 75% sau pot fi recompensate cu ore libere platite in urmatoarele 30 de zile(conform prevederilor Codului muncii).

M Tinerii pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara,de asemenea conform art.118 din Codul muncii "e interzisa efectuarea muncii suplimentare peste durata stabilita de cod".

i Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului.

Conform Contractului colectiv la nivel national primele 120 de ore suplimentare din an se platesc cu un spor de 100%, iar urmatoarele cu 50%.

In cazul salariatilor institutiilor bugetare, sporul pentru orele suplimentare va fi de 75% pentru primele 2 ore si 100% pentru urmatoarele.

REPAOSUL

Perioada de repaus reprezinta orice perioada care nu este timp de munca.'

M Intre doua zile consecutive salariatii au dreptul la repaos ce nu poate fi mai mic de 12 ore, in afara de situatia cand se rotesc schimburile, in acest caz putand fi de minim 8 ore.

Pauza de masa nu se include in durata timpului de lucru. Existenta si durata pauzei de masa se negociaza in contractul colectiv sau in cel individual de munca.

Tinerii sub 18 ani beneficiaza de 30 minute pauza de masa dupa 4 ore si jumatate de munca.

Repaosul saptamanal este de regula sambata si duminica. Cand acest lucru nu este posibil pentru ca ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, partile pot negocia alte doua zile libere in conrtactul cloectiv de munca sau in regulamentul intern.

In acest caz se negociaza si un spor la latitudinea partilor.

Pentru situatii de exceptie, cand repaosul saptamanal e acordat cumulat dupa 15 zile calendaristice, cu acordul ITM, salariatii care nu au beneficiat de repaosul saptamanal au dreptul la o compensatie egala cu 250% din salariul de baza. Cuantumul compensatiei este acelasi si in cazul in care angajatorul solicita angajatii pentru executarea unor lucrari legate de salvarea unor bunuri sau personae sau inlaturarea efectelor unor accidente.

SARBATORI LEGALE

å1si 2 ianuarie;

P1 mai;

VPrima si a doua zi de Pasti;

O1 decembrie;

25 si 26 decembrie;

Doua zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale pentru alte religii decat cele crestine;

Prin HG se vor stabili sectoarele unde programul de lucru va fi altul in scopul asigurarii asistentei sanitare, aprovizionarii etc.

i Pentru munca prestata in sarbatori legale sporul este de 100%.

Prin contractul colectiv de munca se pot stabili si alte zile libere.

B.    TIMPUL DE ODIHNA

Dreptul la concediu este garantat tuturor salariatilor si nu poate face obiectul limitari sau tranzactii.Concediul se efectuiaza in fiecare an .Prin exceptie concediul se pote efectua si in anul urmator in cazurile prevazute de lege sau de de ccm aplicabil

. Durata minima a concediului este de 20 zile conform Codului muncii si de 21 de zile conform contractului colectiv la nivel national.

Concediul de odihna pentru salariatii unitatilor bugetare este regelementat de HG 250/1992.

Concediul se acorda proportional cu perioada lucrata intr-un an calendaristic se scad perioadele in care nu s-a prestat efectiv activitatea (perioadele in care contractul este suspendat).

Pentru salariatii care presteaza activitate in baza unor contracte cu timp partial concediul de odihna se acorda ca nr. de zile in functie de criteriile stabilite pt. salariatii cu timp integral doar calculul indemnizatiei de concediu va fi facut tinindu-se seama de salariul pt. timp partial.

Pentru perioada de concediu salariatii beneficiaza de de o indemnizatie ce nu poate fi mai mica decit salariul de baza indemnizatiile cu caracter permanent cuvenite pt. perioada respectiva prevazute in contractul individual de munca. Indemnizatia de concediu reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimile trei luni anterioare plecarii in concediu multiplicate cu nr. de zile de concediu.

Sarbatorile legale nu se includ in perioada de concediu.

- In cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.

Cererea de concediu pentru formare profesionala se inainteaza cu cel putin o luna inainte, angajatorului cu precizarea datei de incepere a stagiului de formare , domeniul si durata.

Durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din concediul de odihna.

Concediile fara plata : conform art 148 alin 1 din codul muncii pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au derptul la concedii fara plata . Durata lor se stabileste prin contractul colectiv aplicabil si prin regulamentul intern .Pentru unitatile bugetare se reglementeaza prin art 25 din HG. 250/1992 situatiile in care se acorda concediu fara plata,deasemenea exista posibilitatea acordarii de concedii fara plata prin liberul acord de vointa la partilor pentru alte interese personale.

Durata timpului de munca este o componenta esentiala a relatiilor de munca . Reducerea timpului de munca a determinat si determina in mod frecvent o crestere a numarului de ore suplimentare .Desigur plata orelor suplimentare este mai costisitoare decit angajarea de personal .Sindicatele sustin ca prestarea de ore suplimentare favorizeaza somajul.Majoritatea tarilor europene au recurs la plafonarea posibilitatii de a efectua ore suplimentare si la majorearea cheltuielilor suportate de angajator in vederea prestarii acestora.La ordinea zilei in statele dezvoltate se afla organizarea flexibila a timpului de munca in vederea satisfacerii cerintelor consumatorilor.